NUP Intimat; UP insuficienta

Dosarul nr. 115/212/2011 JUDECATORIA CONSTANTA
SENTINTA PENALA NR. 330

Ministerul Public a fost reprezentat de
Procuror - BI
S-a luat in examinare plangerea formulata de petenta AA , impotriva rezolutiilor procurorului dispuse in dosarul de urmarire penala nr.2222/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 10.03.2011, consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta , cand instanta , avand nevoie de timp pentru a delibera , a amanat pronuntarea la data de 14.03.2011, apoi la 22.03.2011 si mai apoi la 25.03.2011, cand a dispus urmatoarele:             INSTANTA

Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
La data de 3.01.2011 a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta plangerea formulata de petenta AA impotriva rezolutiei nr.2222/P/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta.
In sustinerea plangerii petenta a aratat ca rezolutia atacata este netemeinica si nelegala intrucat in urma interventiilor chirurgicale suferite si efectuate de doctor BB de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, a ramas imobilizata pentru restul vietii.
Se constata ca prin rezolutia nr.2222/P/2009 din 01.11.2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul BB, sub aspectul comiterii infractiunii de vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 C.pen., intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii.
Pentru a pronunta aceasta solutie procurorul a retinut ca la data de 11.02.2009, numitul CC a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta cu o plangere in care a solicitat efectuarea de cercetari fata de BB, medic din cadrul Spitalului Judetean Clinic Constanta sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa prev.  de art.  184 Cp.
Petentul arata faptul ca, in urma unor operatii pe coloana efectuate de doctor BB la Spitalul Judetean Clinic Constanta, asupra sotiei sale AA, aceasta a ramas cu handicap de gradul 1 si nu se mai poate deplasa, considerand ca vinovat de aceasta fapta este susnumitul si a solicitat tragerea la raspundere penala a acestuia pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
Fiind audiata in etapa actelor premergatoare, persoana vatamata AA a declarat faptul ca, la data de 03.02.2008 a avut dureri la nivelul coloanei vertebrale si s-a prezentat la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, unde se afla de serviciu doctor BB, iar la data se 04.02.2008 a fost internata la sectia de neurochirurgie, ocazie cu care i s-au efectuat investigatii si i s-a spus ca necesita sa fie operata,   fara a i se da alte detalii.
Astfel, persoana vatamata arata ca a fost operata de doua ori de catre medicul mentionat si dupa ultima operatie nu s-a mai putut deplasa singura, ci doar ajutata de catre un scaun mobil, iar medicul i-a adus la cunostinta ca sufera de o malformatie denumita "coada de cal".
Persoana vatamata afirma ca, a incercat sa se trateze  la  Spitalul  Bagdasar din mun.   Bucuresti,   insa  1-a intalnit pe acelasi dr. doctor BB care nici macar nu a vizitat-o in spital si a fost transferata la Sectia Psihiatrie fara motiv real, iar in prezent nu si-a revenit si nu se poate deplasa normal.
S-a retinut de catre procuror ca doctorul BB este medic chirurg in cadrul Spitalul Clinic Judetean Constanta, Clinica de Neurochirurgie.
Persoana vatamata AA a fost internata la Spitalul Clinic Judetean Constanta, in perioada 04.02.2008-14.02.2008, unde i s-a stabilit diagnosticul "Hernie de disc 15-S1 in recesul lateral stang. Stenoza foraminala L4-L5. Spina bifida oculta SI. Scolioza lombara sinistroconvexa. Megapofiza traversa L5 stg, ocazie cu care a fost supusa unei interventii chirurgicale de catre doctor BB, fapt rezultat din Foaia de observatie clinica generala nr.6316/195.
In foaia mentionata s-a consemnat starea de externare a pacientei: vindecata chirurgical, va purta lombostat pentru contentia externa a coloanei vertebrale lombare, evita eforturile fizice, expunerea la intemperii, miscarile intempestive unchiului, control nK peste 21 de zile sau la nevoie de urgenta, tratament conform Rp, regim hiposodat in perioada in care se administreaza tratamentul.
De asemenea, susnumita a fost internata la acelasi spital in perioada 28.02.2008-14.03.2008, motivul internarii fiind toraco-lombangii intense, algii L4 si L5, mers cu dificultate, sindrom de coada de cal superior, ocazie cu care a fost operata chirurgical de acelasi medic BB, fapt rezultat din Foaia de observatie clinica  generala nr.11405/349.
La externare starea pacientei AA, a fost ameliorata neurologic, persistent unui sindrom superior de coda de cal,  vindecata chirurgical.
          In cuprinsul celor doua foi de observatie se afla si consimtamantul persoanei vatamate AA, privind acordul care a fost operata iar evolutia postoperatorie a fost favorabila cu diminuarea deficitului motor L5 sting, a lombagiilor, disparitia sciatalgei L5 si sl stg, iar la externare i s-au facut o serie de indicatii utile, respectiv: tratament medicamentos antiinflamator, evitarea eforturilor fizice si a miscarilor intempestive ale trunchiului.
Fiind audiat in etapa actelor premergatoare, faptuitorul a precizat ca persoana vatamata s-a internat de urgenta la data de 28.02.2009, pentru sindrom de coada de cal, predominant pe partea dreapta, sciatalgii L5, pe partea dreapta, lombagii si dupa investigatiile medicale efectuate a rezultat ca, hernia de disc L4 acuta, nou aparuta este responsabila in cea mai mare parte de acuzele pentru care s-a reinternat pacienta. Cu aceasta ocazie, persoana vatamata a fost operata si la externare s-au facut o serie de indicatii utile, evolutia postoperatorie a fost lent favorabila cu diminuarea semnificativa a lombalgiilor si a sciatalgiilor, cu mentinerea sindromului cozii de cal, iar plaga operatorie vindecata.
Faptuitorul a considerat faptul ca din actele medicale reiese ca, la cea de-a doua internare agravarea neurologica, respectiv sindromul de coada de cal a fost produsa prin aparitia unei hernii de disc acute 14 pe partea dreapta pe fondul unei coloane polidiscopate si nu este responsabil in nici un fel de aparitia acestei noi leziuni pe care a tratat-o adecvat operator.
           Cu privire la prezenta sa in Spitalul dr. Bagdazar din mun. Bucuresti in perioada lunii iunie 2008, faptuitorul a declarat ca in perioada 15-30.06.2008 a participat la stagiul de instruire in domeniul chirurgiei vertebrelor, care a avut loc in acest spital, nu a avut legatura cu prezenta persoanei vatamate la aceasta unitate medicala si s-au intalnit ocazional, fapt confirmat de adresa nr.13878/03.06.2008 a Spitalului Judetean Clinic Constanta.
La data de 20.0.2009 s-a dispus efectuarea unei examinari medico-legale de catre Serviciul judetean de Medicina Legala Constanta asupra persoanei vatamate.
Din raportul de expertiza medico-legala nr.50/D din 29.03.2010 a rezultat ca persoana vatamata AA prezinta o afectiune degenerativa a coloanei vertebrale cu afectare medulara: Hernie de disc 15 stg si stenoza foraminala L4 stg- operate, sindrom de coada de cal cu leziune neurologica incompleta Frankel C,  nivel LI. Starea actuala nu se datoreaza interventiilor chirurgicale practicate in luna februarie 2008, ci caracterului progresiv a afectiunii degenerative cronice. Din acest motiv valoarea interventiei chirurgicale a fost paleativa. Interventia chirurgicala nu i-a provocat susnumitei vatamari corporale, nu i-a pus viata in pericol si din acest motiv nu se poate face referire la numarul de ingrijiri medicale.
    Ca urmare a sesizarii persoanei vatamate AA impotriva Dr. BB s-a intrunit Comisia de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Judetul Constanta, care a examinat solicitarea susnumitei, ocazie cu   care   prin   Decizia   nr.3   din    17.06.2009    s-a    stabilit faptul ca, din analiza probelor administrate in cauza s-a dispus nesanctionarea Dr.  BB.
Procurorul a retinut ca din cuprinsul actelor premergatoare urmaririi penale efectuate in cauza a rezultat faptul ca nu sunt indicii cu privire la savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa de catre dr. BB, faptei lipsindu-i un element material al laturii obiective, afectiunile persoanei vatamate nefiind urmarea interventiilor medicale ale faptuitorului.
Instanta, analizand rezolutia atacata prin prisma criticilor formulate, constata ca aceasta este nelegala si netemeinica pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Potrivit art 184 C.pen. constituie infractiunea de vatamare corporala din culpa fapta prevazuta in art. 180 alin. 2 (lovirea sau actele de violenta ) care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum si cea prevazuta in art. 181, savarsite din culpa.
Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute in art. 182 alin. 1, infractiunea este mai grava; de asemenea infractiunea este mai grava daca fapta prevazuta in alin. 2 este urmarea nerespectirii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in alineatul precedent.
Reamintim ca in cazul culpei doua sunt elementele principale care trebuie analizate: a) incalcarea unei obligatii de diligenta (menite sa previna producerea de urmari vatamatoare pentru valorile sociale protejate de norma penala); b) previzibilitatea (standardul in cazul unui medic fiind acela ca doctorul sa isi foloseasca pe deplin cunostintele si experienta pe care le detine) si evitabilitatea subiectiva (care trebuie raportata la caracteristicile personale ale autorului si la conditiile concrete in care a actionat) a urmarii.
In sens general o conduita medicala este considerata culpabila cand medicul intr-un caz concret nu a avut conduita pe care stiinta medicala ar fi asteptat-o de la el; standardele medicale pe care orice medic trebuie sa le respecte in indeplinirea actului medical se diferentiaza in concret , se analizeaza raportat la momentul realizarii actului medical, trebuie sa tina seama de principiul libertatii in alegerea tratamentului medical, dar si de existenta resurselor materiale; totodata, conduita medicala se raporteaza si la obligatia de pregatire permanenta a medicului ( a se vedea si art 655 din Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii).
De asemenea instanta are in vedere ca, de regula, conduita culpabila se probeaza printr-o expertiza medico-legala, insa cu sublinierea ca organul judiviar are libertatea de a propune o solutie diferita de rezultatul expertizei atunci cand din celelalte mijloace de proba rezulta o culpa evidenta a medicului.
In prezenta cauza se constata ca petenta a fost internata la Spitalul Clinic Judetean Constanta, in perioada 04.02.2008-14.02.2008, unde i s-a stabilit diagnosticul "Hernie de disc 15-S1 in recesul lateral stang (operat). Stenoza foraminala L4-L5. Spina bifida oculta SI. Scolioza lombara sinistroconvexa. Megapofiza traversa L5 stg", ocazie cu care a fost supusa unei interventii chirurgicale de catre intimat-doctor BB, pentru ca doua saptamani mai tarziu sa fie din nou internata la Spitalul Clinic Judetean Constanta, in perioada 04.02.2008-14.02.2008, unde i s-a stabilit diagnosticul "Hernie de disc 14-S1 in recesul lateral stang, operata. Hernie de disc L4-L5 dr asimptomatica", ocazie cu care a fost supusa unei noi interventii chirurgicale de catre acelasi intimat-doctor BB.
Daca la prima internare, cand s-a intervenit operator, motivele internarii au fost -algii, L4-L5, S1 stg; pareza L5 stg; lombalgii, iar la externare dupa interventia chirurgicala s-a consemnat-evolutie postoperatorie buna, vindecata chirurgical, dupa doua saptamani, la cea de-a doua internare, cand de asemenea s-a intervenit operator, motivele internarii au fost-toraco-lombalgii intense, algii L4 si L5 dr, mers cu dificultate, sindrom de coada de cal superior, iar la externare s-a consemnat ca pacienta, in varsta de 32 de ani, prezenta o ameliorare semnificativa a durerilor si persistenta unui sindrom superior de coada de cal bilateral.
Sindromul Coada de Cal (SCC) presupune afectarea nervilor periferici care se distribuie la vezica urinara, sfinctere, rect si tegumentele din jurul anusului, fiind o boala neurologica ce este considerata ca o forma de leziune de la maduva spinarii, un diagnostic descris care se raporteaza la un ansamblu de simptome si poate avea cauze diverse :compresie a radacinilor nervoase (fractura, leziune medulara, compresie cronica cauzata de arahnoidita), spondilolistezie (alunecarea unei vertebre pe alta), inflamatie (arahnoidita) sau toxica (rara, provenita de la o anestezie de spate, rahidiana).
Daca la externare pacientei i s-a recomandat purtarea unui cadru pentru a i se usura mobilizarea, la data de 30.03.2009 s-a constatat ca aceasta prezinta paraplegie, tulburari sfincteriene de tip incontinenta urniara si retentie de materii fecale, pacienta deplasandu-se cu ajurorul unui fotoliu rulant.
Instanta constata ca in prezenta cauza nu a fost efectuata o ancheta aprofundata, detaliata, impartiala si prudenta pentru lamurirea imprejurarilor in care s-a produs lezarea grava a starii de sanatate a unei paciente in varsta de 32 de ani; astfel, solutia procurorului s-a bazat pe concluziile unui raport de expertiza medico-legala care s-a limitat la a reda etapele in care petenta a fost internata, diagnosticul si diferitele investigatii medicale la care a fost supusa, si la a-l exonera de orice culpa medicala pe doctorul care a efectuat interventiile chirurgicale, fara a oferi nicio explicatie plauzibila si convingatoare pentru starea actuala grava a petentei, care s-a deteriorat la numai doua saptamani dupa ce a suferit prima interventie chirurgicala pentru hernie de disc pe partea stanga, necesitand o a doua interventie chirurgicala pentru hernie de disc pe partea dreapta, pentru ca in prezent aceasta sa nu se mai poata deplasa decat in scaunul cu rotile.
Nu s-a explicat din punct de vedere medical cum este posibil sa se constate la o prima internare medicala existenta unei hernii de disc pe partea stanga, pentru ca dupa doua saptamani sa se constate si existenta unei hernii de disc pe partea dreapta care au fost cauzele si cand a aparut aceasta hernie de disc pe partea dreapta; nu s-au explicat cauzele aparitiei sindromului de coada de cal, pe baza analizelor si investigatiilor medicale pe care petenta din proprie initiativa le-a efectuat.
De asemenea nu s-a explicat din punct de vedere medical daca pentru petenta ambele interventii chirurgicale reprezentau o urgenta medicala, fiind cunoscut ca de regula, raportat la durata si severitatea simptomelor, mai intai se recomanda si se incearca un tratament nonchirurgical-calmante, repaus, terapie chiropractica si exercitii fizice, injectii epidurale pentru decompresia nervilor si pentru a-i permite pacientei revenirea la un nivel normal al activitatilor cotidiene, scopul interventiei chirurgicale fiind eliberarea de dureri a pacientului, in conditiile in care celelalte tratamente nonchirurgicale nu a dat acest rezultat.
Se constata ca nu s-a explicat cu argumente stiintifice, convingatoare atat pentru organul judiciar caruia i se prezinta raportul medico-legal cat si pentru petenta care a fost examinata si care trebuie sa inteleaga concluziile actului respectiv intrucat i se adreseaza in mod direct,  din ce motiv s-a considerat ca valoarea interventiei chirurgicale a avut un rol paliativ, deci a avut ca scop a face sa dispara doar temporar simptomele bolii, fara a o vindeca, din moment ce la externare s-a consemnat ca pacienta a fost vindecata chirurgical si nu numai ca nu i s-a ameliorat starea de sanatate, ci i s-a agravat de o asa maniera, incat in prezent se deplaseaza intr-un scaun cu rotile. Raportat la aceasta constatare ca valoarea interventiei chirurgicale a avut un rol paliativ, cu atat mai mult trebuia sa se explice din ce motive nu s-a recomandat pacientei un tratament nonchirurgical, care ar fi avut acelasi rol -ameliorarea durerilor, dar care nu ar fi avut aceste consecinte deosebit de grave pentru sanatatea pacientei precum interventia chirurgicala.
Retinand ca  un sistem judiciar eficient si independent este acela care sa permita stabilirea cauzei afectarii grave a starii de sanatate a unei persoane care se afla sub raspunderea personalului medical -fie in sectorul public, fie in cel privat- si, daca este cazul, obligarea acestuia sa raspunda pentru actele sale si considerand ca doar un raport aprofundat dovedit stiintific, care includea o solutie motivata si care raspunde intrebarilor adresate de parchet este de natura sa le inspire justitiabililor incredere in actiunea justitiei si sa asiste organele judiciare in exercitarea functiilor lor, considerand ca investigatiile penale desfasurate in prezenta cauza au fost incomplete si insuficiente, in sensul ca nu permit instantei sa ajunga la o concluzie clara cu privire la chestiunea de a sti daca o eroare medicala a fost comisa sau nu, constata ca plangerea petentei este intemeiata .
In consecinta, in baza art 2781 alin 8 lit b c.pr.pen se va admite plangerea formulata de  petenta AA  impotriva rezolutiei  nr. 2222/P/2009 din 1.11.2010 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta (mentinuta prin ordonanta nr 1013/II/2/2010 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta).
Se va desfiinta rezolutia  nr. 2222/P/2009 din 1.11.2010 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul  BB  sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art 184 c.pen si se va dispune trimiterea cauzei procurorului in vederea efectuarii de cercetari .
Se va proceda la efectuarea unui nou raport de expertiza medico-legala de catre INML M, pentru respectarea prezumtiei de independenta si obiectivitate, care va raspunde cu argumente stiintifice, urmatoarelor intrebari, acordandu-se posibilitatea celor doua parti implicate sa desemneze un expert-parte si sa formuleze intrebari suplimentare:
-daca a existat o culpa medicala in stabilirea diagnosticului pacientei AA;
-daca decizia de a proceda la efectuarea celor doua interventii chirurgicale, fara a se recomanda in prealabil un tratament nonchirurgical, a fost corecta, deci daca  ambele interventii chirurgicale reprezentau o urgenta medicala ;
-daca a existat o culpa medicala in neidentificarea existentei unei hernii de disc dreapta, la momentul primei internari medicale si efectuarii primei interventii chirurgicale a herniei de disc in recesul lateral stg, ori daca aceasta a fost cauzata ori determinata de efectuarea primei interventii chirurgicale;
-sa se explice  cauzele aparitiei sindromului de coada de cal, respectiv daca exista vreo legatura de cauzalitate intre interventia chirurgicala si aceasta leziune de la maduva spinarii (din moment ce la externare s-a consemnat ca pacienta este vindecata chirurgical);
-sa se stabileasca :
a) daca a existat o culpa medicala in decizia de a efectua doua interventii chirurgicale la interval de doua saptamani in raport de simptomatologia pacientei si de standardele stiintei medicale pentru anul 2008,
b) daca aceste interventii chirurgicale au fost efectuate corect din punct de vedere medical,
c) daca tratamentul si recomandarile prescrise dupa interventiile chirurgicale au fost corespunzatoare, pentru a asigura refacerea pacientei in conditii optime;
-sa se explice care este cauza modificarilor degenerative progresive care au generat starea grava in care se gaseste in prezent numita AA, in conditiile in care scopul interventiilor chirurgicale era eliberarea de dureri a pacientei pentru a-i permite acesteia revenirea la un nivel normal al activitatilor cotidiene;
-daca numita AA a suferit in urma acestor doua interventii chirurgicale efectuate la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta de catre doctorul BB o infirmitate fizica temporara sau permanenta?
Se vor efectua orice alte acte procedurale si procesuale considerate utile de procuror in aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
  In baza art 192 alin 3 c.pr.pen cheltuielile  judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia .
Definitiva.