Revizuire. Art. 322 pct. 5 C.proc.civ. Cerinter

Revizuire. Art. 322 pct. 5 C.proc.civ. Cerinte.

       Motivul de revizuire pe care revizuienta si-a intemeiat cererea, presupune, asa cum rezulta din text, desfiintarea, modificarea, cu alte cuvinte reformarea hotararii pe care s-a bazat instanta in luarea hotararii ce este supusa revizuirii, fapt ce nu se poate realiza decat pe caile de reformare prevazute de lege.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., sent. nr. 1878/F/20 octombrie 2011, nepublicata)        Prin cererea de revizuire formulata de revizuienta UCGN s-a solicitat in temeiul art. 322 pct. 5 raportat la art. 322 pct.4  Cod procedura civila revizuirea sentintei civile nr.268/F/2009 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in dosarul nr. 172/112/2009 in sensul  anularii ei si admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
       Pe baza verificarilor actelor si lucrarilor dosarului, precum si a motivului cererii de revizuire, tribunalul retine urmatoarele:
       In privinta exceptiei tardivitatii cererii de revizuire, instanta retine ca aceasta este neintemeiata pentru motivele ce se vor arata in continuare. In conformitate cu art. 324 pct. 5 din Codul de procedura civila, termenul pentru introducerea cererii de revizuire este de o luna de la data luarii la cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se solicita.
       Reiese din textul aratat ca se are in vedere ca momentul curgerii termenului de o luna este de la data cand partea a luat la cunostinta de hotararea irevocabila care a desfiintat sau modificat hotararea pe care s-a intemeiat cererea de revizuire.
       Nu se poate sustine, asa cum a facut-o intimata, ca termenul curge de la data pronuntarii in prima instanta a hotararii care desfiinteaza sau modifica hotararea pe care se intemeiaza cererea de revizuire, fie si cu caracter definitiv, intrucat textul are in vedere desfiintarea sau modificarea irevocabila a hotararii pe care s-a bazat hotararea supusa revizuirii. Textul referindu-se la momentul luarii la cunostinta a hotararii desfiintate sau modificate are in vedere de fapt luarea la cunostinta de hotararea care a desfiintat sau modificat hotararea ce constituie temei de revizuire.
       Este real ca partea a luat la cunostinta de sentinta civila nr. 1148/2011 la data de 20.05.2011 cand s-a comunicat hotararea, dar aceasta nu era irevocabila, decat la 7.06.2011, insa textul art.322 pct.4 trebuie a fi interpretat in sensul ca termenul de o luna curge de la data cand s-a luat la cunostinta de modificarea sau desfiintarea hotararii in mod irevocabil, care coincide cu ramanerea irevocabila a hotararii de modificare sau desfiintare a hotararii ce constituie motiv de revizuire.
       In speta, sentinta civila nr. 1148/2011 a Judecatoriei Nasaud care, sustine revizuienta, ar fi hotararea care modifica incheierea nr.1175/2003 pe care a avut-o in vedere hotararea supusa revizuirii, a ramas irevocabila la 15.06.2011, prin neexercitarea caii de atac, iar cererea de revizuire a fost introdusa la data de 4.07.2011, deci in termenul de o luna prevazuta de textul aratat.
       Fata de cele aratate exceptia urmeaza a fi respinsa.
       In ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat, nici aceasta nu este intemeiata, intrucat nu sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 1201 Cod civil (text ramas in vigoare si dupa intrarea in vigoare a N.C.C.).
       In conformitate cu dispozitiile din textul legal aratat, este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti facuta  de ele in contra lor si in aceeasi calitate.
       Intimatul a invocat ca hotarare fata de care ar exista autoritate de lucru judecat, sentinta civila nr. 268/F/2009 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, adica tocmai hotararea a carei revizuire se solicita.
       Este evident, astfel ca in cauza este exercitata o cale extraordinara de atac, revizuirea reglementata de lege, impotriva chiar a hotararii fata de care se invoca autoritatea de lucru judecata, urmarindu-se desfiintarea ei, situatie in care fata de disp. art. 129 din Constitutie si art. 322 al. 1 din Codul de procedura civila, problema autoritatii de lucru judecat este exclusa. O concluzie contrara ar duce la consecinta incalcarii dispozitiilor legale aratate, respectiv limitarea accesului la caile de atac prevazute de lege, ceea ce nu ar fi admisibil.
       Fata de cele aratate exceptia urmeaza a fi respinsa.
       In privinta cererii de revizuire, tribunalul constata ca nu sunt indeplinite cerintele de admisibilitate a ei.
       Revizuienta si-a intemeiat cererea, asa cum a precizat si inainte de dezbatere privind admisibilitatea ei, pe motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 5 teza II-a din Codul de procedura civila, potrivit carora constituie motiv de revizuire "daca dupa darea hotararii_ s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se solicita".
       Rezulta din textul legal ca pentru a fi in prezenta motivului de revizuire aratat se impune ca hotararea pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se solicita sa fi fost desfiintata sau modificata irevocabil in cadrul recursului, contestatiei in anulare, deci in cadrul exercitarii unei cai de atac.
       In speta, sentinta civila nr.268/F/2009 a carei revizuire se solicita, s-a intemeiat printre altele si pe incheierea civila nr. 1175/2003 pronuntata de Judecatoria Nasaud in dosarul nr. 1607/2003, fapt ce rezulta din motivarea sentintei in care se arata caracterul nerelevant al incheierii in solutionarea favorabila a actiunii revizuientei (reclamanta in acel dosar).
       Aceasta incheiere nu a fost nici desfiintata si nici modificata.
       Motivul de revizuire pe care revizuienta si-a intemeiat cererea, presupune, asa cum rezulta din text, desfiintarea, modificarea, cu alte cuvinte reformarea hotararii pe care s-a bazat instanta in luarea hotararii ce este supusa revizuirii, fapt ce nu se poate realiza decat pe caile de reformare prevazute de lege.
       Nu se poate sustine, asa cum o face revizuienta, ca prin sentinta civila nr. 1148/2011 a Judecatoriei Nasaud, a fost modificata si completata incheierea civila nr. 1175/2003 a aceleiasi judecatorii - incheiere ce constituie motiv de revizuire - intrucat formal, asa cum cere textul art. 322 pct. 5 teza II-a din Codul de procedura civila, sentinta civila aratata nu face acest lucru in dispozitivul ei.
       Mai mult, nici in considerentele hotararii nu se face vreo referire la desfiintarea sau modificarea incheierii aratate.
       Sentinta civila nr. 1148/2011 sus citata nu face altceva decat sa constate indeplinirea cerintelor legale pentru obiectul cererii de chemare in judecata intr-o procedura corespunzatoare, in acord cu cele retinute prin sentinta civila nr. 268/F/2009 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, prin decizia nr. 275/R/2009 a Curtii de Apel Cluj si Decizia nr. 2426/2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
       De altfel, se poate observa ca in timp ce pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla judecata recursului impotriva sentintei civile nr. 268/F/2009 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, revizuienta introduce actiunea obiect al dosarului nr. 255/265/2011 al Judecatoriei Nasaud in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 1148/2011, tocmai pentru a complini cerinta care a fost constatata ca neindeplinita pentru admiterea actiunii ce a facut obiectul dosarului nr. 172/112/2009 al Tribunalului Bistrita-Nasaud.
       In aceste conditii sentinta civila nr. 1148/2011 a Judecatoriei Nasaud, apare ca o noua hotarare distincta de incheierea civila nr. 1175/2003, cu un obiect identic cu cel al dosarului in care s-a pronuntat incheierea aratata, dar pronuntata pe alte temeiuri juridice.
       Asadar, din faptul ca atat incheierea aratata, cat si sentinta civila mentionata au avut acelasi obiect, nu se poate trage concluzia ca a doua a modificat-o, respectiv completat-o pe prima, fiecare pronuntandu-se intr-un anumit cadru legal ceea ce le da independenta, fara legatura pe care o presupune motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 5 din Codul de procedura civila.
       Se impune a fi avut in vedere si faptul ca motivele de revizuire sunt de stricta interpretare dat fiind caracterul extraordinar al caii de atac a revizuirii, ele neputand fi nici extinse, nici interpretate in afara intentiei legiuitorului.
       Prin motivatia pe care o face acestui motiv de revizuire, revizuienta se indeparteaza de la intentia legiuitorului, care a avut in vedere ca prin acest motiv, ca de altfel prin toate motivele de revizuire, sa dea posibilitatea instantei care a pronuntat hotararea sa-si indrepte eroarea comisa involuntar pentru motivul ulterior aparut, respectiv desfiintarea sau modificarea incheierii nr. 1175/2003.
       Or este cert ca instanta si-a bazat sentinta supusa revizuirii si pe incheierea aratata care nu este modificata sau desfiintata, deci nu se poate spune ca a comis o eroare.
       Instanta de revizuire, pusa in fata situatiei de a-si retracta hotararea este nevoita sa se refere la desfiintarea sau modificarea incheierii nr. 1175/2003, care nu exista, deci nu ar avea motiv sa si-o retracteze.
       Sentinta civila nr. 1148/2011 a Judecatoriei Nasaud releva o imprejurare noua diferita de cea a incheierii aratate, aceasta imprejurare neputand fi incadrata in cazul de revizuire invocat.
       Tribunalul, avand in vedere ca se impune constatarea ca cererea de revizuire nu indeplineste conditiile de admisibilitate, hotararea nu poate fi anulata, astfel ca examinarea pe fond a actiunii ce formeaza obiectul dosarului nu mai este necesara si nici nu poate fi facuta.