Prescriptia executarii pedepsei
(Sentinta penala nr. 342 din data de 10.09.2012 pronuntata de Tribunalul Arad)Sentinta penala nr. 342 din 10 septembrie 2012 - Tribunalul Arad
S-a admis sesizarea judecatorului delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad si in consecinta, s-a constatat prescriptia executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 205 din 1 octombrie 1998 a Tribunalului Arad, condamnatului C.Z..
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut prin referatul judecatorului delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad, inregistrat la data de 15 iunie 2012, cauza a fost pusa pe rol pentru a se constata prescriptia executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr. 205/1998 a Tribunalului Arad, cu motivarea ca impotriva acestuia s-a emis mandatul de executare nr. 403/1998 din 6 decembrie 2000 al Tribunalului Arad, mandat care nu a fost pus in executare pana in prezent, intrucat condamnatul nu a fost gasit, fiind dat in urmarire la nivel national si international. De asemenea, la data de 10 septembrie 2009 Tribunalul Arad a emis mandatul european de arestare in vederea difuzarii prin canalele specifice in tarile membre ale Uniunii Europene.
Prin sentinta penala nr. 57 din 21 februarie 2012, a Tribunalului Arad, s-a respins contestatia la executare formulata de judecatorul deleagt cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad pentru constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr. 205 din 31 octombrie 1998 a Tribunalului Arad.
Din analiza inscrisurilor existente la dosarul cauzei tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 205 din 1 octombrie 1998, pronuntata de Tribunalul Arad, in dosarul nr. 4460/1996 definitiva prin neapelare, s-a aplicat condamnatului C.Z., pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare. In executarea acestei pedepse s-a emis mandatul de executare nr. 403/1998 din 6 decembrie 2000 al Tribunalului Arad, mandat care nu a fost pus in executare intrucat susnumitul nu a fost gasit.
Prin ordinul nr. 90872 din 29 martie 1996, acesta a fost dat in urmarire la nivel national si prin mesajul nr. 16127 din 22 decembrie 2004 a fost dat in urmarire internationala.
In conformitate cu dispozitiile art. 81 si 83 alin.2 din Titlul III al Legii nr. 302/2004, modificata si completata, la data de 10 septembrie 2009 Tribunalul Arad a emis mandatul european de arestare impotriva condamnatului C.Z. si l-a inaintat Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor in vederea difuzarii prin canalele specifice in tarile membre ale Uniunii Europene.
Prin sentinta penala nr. 57 din 12 februarie 2012 a Tribunalului Arad, definitiva prin nerecurare, s-a respins contestatia la executare formulata de judecatorul delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului pentru constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr. 205 din 1 octombrie 1998 a Tribunalului Arad. In motivarea acestei sentinte, s-a retinut ca emiterea mandatului european de extradare are aceleasi efecte ca si depunerea unei cereri de extradare, respectiv intreruperea cursului prescriptiei, astfel ca termenul de prescriptie a executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr.205/1998 a Tribunalului Arad, nu s-a implinit.
Avand in vedere practica controversata existenta la nivelul instantelor judecatoresti, cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 33 alin.2 din Legea nr. 302/2004 republicata si ale art. 127 Cod penal, respectiv daca transmiterea unui mandat european de arestare emis de autoritatile judiciare romane, direct sau prin difuzare, constituie sau nu o cauza de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, pronuntandu-se prin recurs in interesul legii, prin Decizia nr. 2 din 2 martie 2012 a statuat : " transmiterea directa a mandatului european de arestare emis de autoritatile judiciare ale unui stat membru, pe teritoriul caruia a fost localizata persoana, indiferent daca aceasta este sau nu arestata provizoriu in vederea predarii, are efect de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei. Nu produce efect intreruptiv de prescriptie transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare".
In speta, mandatul european de arestare privind pe condamnatul C.Z. a fost difuzat prin intermediul Interpol, pana in prezent acesta nu a fost localizat astfel ca termenul de prescriptie prevazut de art. 126 lit. b Cod penal s-a implinit la data de 6 decembrie 2011.
Pe langa conditia privind termenul de prescriptie, s-a constatat ca in cauza, nu sunt incidente dispozitiile art. 127 Cod penal, respectiv condamnatul nu a inceput executarea pedepsei si nici nu savarsit o noua infractiune - fapt ce rezulta din fisa de cazier judiciar.
Instanta a apreciat ca in cauza nu opereaza autoritatea de lucru judecat din urmatoarele considerente:
Pentru a exista autoritate de lucru judecat in materie penala, este necesar a fi indeplinite cumulativ mai multe conditii - existenta unei hotarari definitive, existenta unui nou proces penal declansat impotriva aceleasi persoane si sa fie vorba despre acelasi fapt material.
Astfel, dosarul nr. 6131/108/2011 al Tribunalului Arad, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. 57 din 12 februarie 2012, il priveste pe condamnatul C.Z. si se refera la aceeasi situatie respectiv prescriptia executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata acestuia prin sentinta penala nr. 205/1998 a Tribunalului Arad.
Decizia nr. 2 din 2 martie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite - data in solutionarea recursului in interesul legii, este ulterioara hotararii definitive prin care s-a solutionat cauza susmentionata si potrivit dispozitiilor art. 414/5 alin.4 Cod procedura penala, dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I.
In opinia instantei, in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 462 alin.3 Cod procedura penala, deoarece, chiar daca in speta, exista identitate de persoana si de temei legal, motivele invocate in sesizarea judecatorului delegat sunt diferite, in raport de dispozitiile Deciziei nr. 2/2012 a I.C.C.J. - Sectiile Unite, decizie care a lamurit problemele controversate aparute in practica judiciara.
Impotriva acestei sentinte penale a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Arad. In motivele de recurs formulate s-a solicitat admiterea recursului, apreciindu-se ca sentinta penala nr. 342/10.09.2012 a fost data cu incalcarea legii in ce priveste admiterea sesizarii judecatorului delegat si constatarii prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z..
Astfel, s-a invocat autoritatea de lucru judecat in ceea ce priveste sesizarea judecatorului delegat cu executarile penale in ceea ce priveste constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., intrucat prin sentinta penala nr. 57/21.02.2012 a Tribunalului Arad a fost respinsa o sesizare similara, iar hotararile sunt identice in continut, cu diferenta ca in ceea de a doua hotarare s-a facut referire la hotararea nr. 2/2012 a ICCJ, dar intre cele doua hotarari exista identitate de persoana ca titular a cererii de contestatie la executare, de temei legal si identitate de motive, solicitandu-se in final respingerea cererii formulata de judecatorul delegat ca inadmisibila.
Prin decizia penala nr. 21/R din 10 ianuarie 2013 Curtea de Apel Timisoara, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad impotriva sentintei penale nr. 342/10.09.2012, pronuntata de Tribunalul Arad, pe care a casat-o si rejudecand, a respins sesizarea judecatorului delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad cu privire la constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 205/01.10.1998 a Tribunalului Arad condamnatului C.Z.
Pentru a pronunta aceasta decizie Curtea a retinut urmatoarele:
Astfel, prin sentinta penala nr. 57/21.02.2012 Tribunalul Arad, ramasa definitiva prin nerecurare, s-a respins contestatia la executare formulata de judecatorul delegat cu executarile penale de la Tribunalul Arad pentru constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z. prin sentinta penala nr. 205/1998 a Tribunalului Arad.
Acelasi judecator delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad a formulat un nou referat, in esenta cu acelasi continut, insa aceasta sesizare a fost solutionata in sensul admiterii acesteia si constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului prin hotararea mentionata mai sus.
Comparand cele doua dosare amintite mai sus, se constata ca exista identitate de persoana, cauza, obiect, motive, intre acestea, astfel ca in speta de fata opereaza exceptia autoritatii de lucru judecat, intrucat prin sentinta penala nr. 57/21.02.2012 a Tribunalului Arad s-a hotarat definitiv ca in cauza nu opereaza prescriptia executarii pedepsei aplicata condamnatului C.Z., motivandu-se ca a intervenit o cauza a intrerupere a cursului prescriptiei executarii pedepsei, intrucat a fost emis un mandat european de arestare care are aceleasi efecte ca si depunerea unei cereri de extradare, astfel ca in speta de fata nu s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei.
Ulterior Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 2/2.03.2012 data in solutionarea recursului in interesul legii a clarificat unele aspecte in legatura cu modul de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei, in sensul ca transmiterea directa a mandatului european de arestare emis de autoritatile judiciare ale unui stat membru pe teritoriul careia a fost localizata persoana, indiferent daca aceasta este sau nu arestata provizoriu in vederea predarii, are efect de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei, insa nu produce efect intreruptiv de prescriptie transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare.
Faptul ca a intervenit aceasta decizie a ICCJ, efectul acesteia nu poate fi decat pentru viitor, iar in ceea ce priveste speta de fata, chestiunea prescriptiei executarii pedepsei a fost transata prin sentinta penala 57/2012 a Tribunalului Arad, operand exceptia autoritatii de lucru judecat, nefiind admisibila formularea unei noi contestatii la executare pentru acelasi temei , in acest sens fiind si dispozitiile art. 462 alin.3 Cod procedura penala, care statueaza ca cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari, astfel cum se poate constata ca exista si in speta de fata.
Vazand ca opereaza cu prioritate exceptia autoritatii de lucru judecat, fiind intrunite conditiile existentei acestei exceptii, raportat la identitatea de persoana, de temei legal, motive, contestatia la executare ulterior formulata apare ca inadmisibila in lumina dispozitiilor art. 462 al.3 Cod procedura penala, iar aparitia Deciziei nr. 2/2012 a ICCJ numai poate avea efect asupra problemei pusa in discutie, aceasta fiind transata in mod definitiv prin sentinta penala nr. 57/2012 a Tribunalului Arad.
S-a admis sesizarea judecatorului delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad si in consecinta, s-a constatat prescriptia executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 205 din 1 octombrie 1998 a Tribunalului Arad, condamnatului C.Z..
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut prin referatul judecatorului delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad, inregistrat la data de 15 iunie 2012, cauza a fost pusa pe rol pentru a se constata prescriptia executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr. 205/1998 a Tribunalului Arad, cu motivarea ca impotriva acestuia s-a emis mandatul de executare nr. 403/1998 din 6 decembrie 2000 al Tribunalului Arad, mandat care nu a fost pus in executare pana in prezent, intrucat condamnatul nu a fost gasit, fiind dat in urmarire la nivel national si international. De asemenea, la data de 10 septembrie 2009 Tribunalul Arad a emis mandatul european de arestare in vederea difuzarii prin canalele specifice in tarile membre ale Uniunii Europene.
Prin sentinta penala nr. 57 din 21 februarie 2012, a Tribunalului Arad, s-a respins contestatia la executare formulata de judecatorul deleagt cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad pentru constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr. 205 din 31 octombrie 1998 a Tribunalului Arad.
Din analiza inscrisurilor existente la dosarul cauzei tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 205 din 1 octombrie 1998, pronuntata de Tribunalul Arad, in dosarul nr. 4460/1996 definitiva prin neapelare, s-a aplicat condamnatului C.Z., pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare. In executarea acestei pedepse s-a emis mandatul de executare nr. 403/1998 din 6 decembrie 2000 al Tribunalului Arad, mandat care nu a fost pus in executare intrucat susnumitul nu a fost gasit.
Prin ordinul nr. 90872 din 29 martie 1996, acesta a fost dat in urmarire la nivel national si prin mesajul nr. 16127 din 22 decembrie 2004 a fost dat in urmarire internationala.
In conformitate cu dispozitiile art. 81 si 83 alin.2 din Titlul III al Legii nr. 302/2004, modificata si completata, la data de 10 septembrie 2009 Tribunalul Arad a emis mandatul european de arestare impotriva condamnatului C.Z. si l-a inaintat Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor in vederea difuzarii prin canalele specifice in tarile membre ale Uniunii Europene.
Prin sentinta penala nr. 57 din 12 februarie 2012 a Tribunalului Arad, definitiva prin nerecurare, s-a respins contestatia la executare formulata de judecatorul delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului pentru constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr. 205 din 1 octombrie 1998 a Tribunalului Arad. In motivarea acestei sentinte, s-a retinut ca emiterea mandatului european de extradare are aceleasi efecte ca si depunerea unei cereri de extradare, respectiv intreruperea cursului prescriptiei, astfel ca termenul de prescriptie a executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., prin sentinta penala nr.205/1998 a Tribunalului Arad, nu s-a implinit.
Avand in vedere practica controversata existenta la nivelul instantelor judecatoresti, cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 33 alin.2 din Legea nr. 302/2004 republicata si ale art. 127 Cod penal, respectiv daca transmiterea unui mandat european de arestare emis de autoritatile judiciare romane, direct sau prin difuzare, constituie sau nu o cauza de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, pronuntandu-se prin recurs in interesul legii, prin Decizia nr. 2 din 2 martie 2012 a statuat : " transmiterea directa a mandatului european de arestare emis de autoritatile judiciare ale unui stat membru, pe teritoriul caruia a fost localizata persoana, indiferent daca aceasta este sau nu arestata provizoriu in vederea predarii, are efect de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei. Nu produce efect intreruptiv de prescriptie transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare".
In speta, mandatul european de arestare privind pe condamnatul C.Z. a fost difuzat prin intermediul Interpol, pana in prezent acesta nu a fost localizat astfel ca termenul de prescriptie prevazut de art. 126 lit. b Cod penal s-a implinit la data de 6 decembrie 2011.
Pe langa conditia privind termenul de prescriptie, s-a constatat ca in cauza, nu sunt incidente dispozitiile art. 127 Cod penal, respectiv condamnatul nu a inceput executarea pedepsei si nici nu savarsit o noua infractiune - fapt ce rezulta din fisa de cazier judiciar.
Instanta a apreciat ca in cauza nu opereaza autoritatea de lucru judecat din urmatoarele considerente:
Pentru a exista autoritate de lucru judecat in materie penala, este necesar a fi indeplinite cumulativ mai multe conditii - existenta unei hotarari definitive, existenta unui nou proces penal declansat impotriva aceleasi persoane si sa fie vorba despre acelasi fapt material.
Astfel, dosarul nr. 6131/108/2011 al Tribunalului Arad, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. 57 din 12 februarie 2012, il priveste pe condamnatul C.Z. si se refera la aceeasi situatie respectiv prescriptia executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata acestuia prin sentinta penala nr. 205/1998 a Tribunalului Arad.
Decizia nr. 2 din 2 martie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite - data in solutionarea recursului in interesul legii, este ulterioara hotararii definitive prin care s-a solutionat cauza susmentionata si potrivit dispozitiilor art. 414/5 alin.4 Cod procedura penala, dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I.
In opinia instantei, in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 462 alin.3 Cod procedura penala, deoarece, chiar daca in speta, exista identitate de persoana si de temei legal, motivele invocate in sesizarea judecatorului delegat sunt diferite, in raport de dispozitiile Deciziei nr. 2/2012 a I.C.C.J. - Sectiile Unite, decizie care a lamurit problemele controversate aparute in practica judiciara.
Impotriva acestei sentinte penale a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Arad. In motivele de recurs formulate s-a solicitat admiterea recursului, apreciindu-se ca sentinta penala nr. 342/10.09.2012 a fost data cu incalcarea legii in ce priveste admiterea sesizarii judecatorului delegat si constatarii prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z..
Astfel, s-a invocat autoritatea de lucru judecat in ceea ce priveste sesizarea judecatorului delegat cu executarile penale in ceea ce priveste constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z., intrucat prin sentinta penala nr. 57/21.02.2012 a Tribunalului Arad a fost respinsa o sesizare similara, iar hotararile sunt identice in continut, cu diferenta ca in ceea de a doua hotarare s-a facut referire la hotararea nr. 2/2012 a ICCJ, dar intre cele doua hotarari exista identitate de persoana ca titular a cererii de contestatie la executare, de temei legal si identitate de motive, solicitandu-se in final respingerea cererii formulata de judecatorul delegat ca inadmisibila.
Prin decizia penala nr. 21/R din 10 ianuarie 2013 Curtea de Apel Timisoara, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad impotriva sentintei penale nr. 342/10.09.2012, pronuntata de Tribunalul Arad, pe care a casat-o si rejudecand, a respins sesizarea judecatorului delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad cu privire la constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 205/01.10.1998 a Tribunalului Arad condamnatului C.Z.
Pentru a pronunta aceasta decizie Curtea a retinut urmatoarele:
Astfel, prin sentinta penala nr. 57/21.02.2012 Tribunalul Arad, ramasa definitiva prin nerecurare, s-a respins contestatia la executare formulata de judecatorul delegat cu executarile penale de la Tribunalul Arad pentru constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului C.Z. prin sentinta penala nr. 205/1998 a Tribunalului Arad.
Acelasi judecator delegat cu executarile penale din cadrul Tribunalului Arad a formulat un nou referat, in esenta cu acelasi continut, insa aceasta sesizare a fost solutionata in sensul admiterii acesteia si constatarea prescriptiei executarii pedepsei de 6 ani inchisoare aplicata condamnatului prin hotararea mentionata mai sus.
Comparand cele doua dosare amintite mai sus, se constata ca exista identitate de persoana, cauza, obiect, motive, intre acestea, astfel ca in speta de fata opereaza exceptia autoritatii de lucru judecat, intrucat prin sentinta penala nr. 57/21.02.2012 a Tribunalului Arad s-a hotarat definitiv ca in cauza nu opereaza prescriptia executarii pedepsei aplicata condamnatului C.Z., motivandu-se ca a intervenit o cauza a intrerupere a cursului prescriptiei executarii pedepsei, intrucat a fost emis un mandat european de arestare care are aceleasi efecte ca si depunerea unei cereri de extradare, astfel ca in speta de fata nu s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei.
Ulterior Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 2/2.03.2012 data in solutionarea recursului in interesul legii a clarificat unele aspecte in legatura cu modul de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei, in sensul ca transmiterea directa a mandatului european de arestare emis de autoritatile judiciare ale unui stat membru pe teritoriul careia a fost localizata persoana, indiferent daca aceasta este sau nu arestata provizoriu in vederea predarii, are efect de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei, insa nu produce efect intreruptiv de prescriptie transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare.
Faptul ca a intervenit aceasta decizie a ICCJ, efectul acesteia nu poate fi decat pentru viitor, iar in ceea ce priveste speta de fata, chestiunea prescriptiei executarii pedepsei a fost transata prin sentinta penala 57/2012 a Tribunalului Arad, operand exceptia autoritatii de lucru judecat, nefiind admisibila formularea unei noi contestatii la executare pentru acelasi temei , in acest sens fiind si dispozitiile art. 462 alin.3 Cod procedura penala, care statueaza ca cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari, astfel cum se poate constata ca exista si in speta de fata.
Vazand ca opereaza cu prioritate exceptia autoritatii de lucru judecat, fiind intrunite conditiile existentei acestei exceptii, raportat la identitatea de persoana, de temei legal, motive, contestatia la executare ulterior formulata apare ca inadmisibila in lumina dispozitiilor art. 462 al.3 Cod procedura penala, iar aparitia Deciziei nr. 2/2012 a ICCJ numai poate avea efect asupra problemei pusa in discutie, aceasta fiind transata in mod definitiv prin sentinta penala nr. 57/2012 a Tribunalului Arad.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1417 din data de 17.10.2017Infractiuni - Decizie nr. 250 din data de 25.10.2016
Infractiuni - Decizie nr. 241 din data de 10.11.2016
TRAFIC DE DROGURI - Sentinta penala nr. 4 din data de 18.01.2017
infractiunea de schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta - Sentinta penala nr. 65 din data de 16.06.2015
consumul ilicit de droguri - Sentinta penala nr. 173 din data de 05.12.2014
Trafic de droguri - Sentinta penala nr. 158 din data de 22.10.2014
Infractiunile de incaierare ?i ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, tentativa la omor calificat. Concursul real de infractiuni - Sentinta penala nr. 66 din data de 23.03.2011
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 261 din data de 22.04.2010
infractiuni privind circulatia pe drumurile publice - Sentinta penala nr. 66 din data de 04.06.2009
- Sentinta civila nr. 306 din data de 17.06.2009
- Sentinta penala nr. 68 din data de 10.06.2009
Recursul inculpatului, declarat pe latura civila, nu este intemeiat, deoarece inculpatul este cel care este obligat sa suporte prejudiciul creat partii civile APIA, prin fapta comisa. Raspunderea civila delictuala a inculpatului intervine pentru fapta pro - Decizie nr. 727/R din data de 23.09.2013
Infractiuni la legi speciale – Calitatea de subiect activ principal, pasiv principal si pasiv secundar la infractiunile prev. la art. 37 alin. 1 si art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 – privind protectia muncii. - Decizie nr. 152 din data de 20.02.2013
Laboratoarele din cadrul Serviciilor Medico Legale Judetene care nu au infiintate, prin hotararea directiilor judetene de sanatate publica si cu avizul institutelor de medicina legala competente, laboratoare de specialitate cum ar fi cele prevazute in ar - Sentinta penala nr. 17/F din data de 20.02.2013
Intemeierea hotararii de condamnare si pe declaratiile date de martor in faza de urmarire penala, in situatia imposibilitatii audierii sale in prima instanta si in recurs, nu incalca dispozitiile art. 6 paragraf 3 lit. d din Conventia Europeana a Dreptur - Decizie nr. 134/R din data de 14.02.2013
Potrivit art.181 alin.2 Cod penal, la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi ... - Decizie nr. 1004/R din data de 02.12.2011
In verificarea dispozitiilor art. 64 alin. 2/2 Cod procedura penala, procedura stabilirii alcoolemiei inculpatului a fost una legala si cu respectarea dispozitiilor in materie. Potrivit art. 14 alin.3 din OMS nr. 376 din 10 aprilie 2006, in situati... - Decizie nr. 895/R din data de 03.11.2011
Legea sanctioneaza persoana depistata in trafic si care pare sub influenta alcoolului, de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. In lipsa unor motive temeinice, de natura a justifica refuzul recoltarii pr... - Decizie nr. 733/R din data de 29.09.2011
Trafic de persoane. Trafic de minori. Modalitati alternative de realizare a elementului material. Sedinta de judecata. Caracterul ei secret. Luarea masurii de siguranta a interzicerii exercitarii functiei in indeplinirea careia un inculpat a comis fa... - Decizie nr. 38/Ap din data de 01.03.2011