Supunerea la munca fortata sau obligatorie. Individualizarea executarii pedepsei

Supunerea la munca fortata sau obligatorie. Individualizarea executarii pedepsei

Infractiunea prevazuta de art.191 Cod penal face parte tot din categoria infractiunilor privind libertatea individuala, libertate care include posibilitatea de alegere pe care o are o persoana de a presta sau nu o munca. In conditiile in care inculpatul nu  actionat cu vointa de a o lipsi de partea vatamata de libertate ci, de a o constrange la efectuarea unei munci, in mod gresit s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului pentru infractiunea prevazuta de art.189 Cod penal, urmand a se face aplicarea art.334 Cod procedura penala. decizia penala nr.351/Sedinta publica din 07decembrie  2010 pronuntata in dosar nr. 6567/55/2010 al Tribunalului Arad Prin sentinta penala nr. 1888/13.10.2010 pronuntata de Judecatoria Arad in dosar nr.6567/55/2010, in baza art. 211 al. 1  Cod penal a fost condamnat inculpatul C.M la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie
In baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) a fost achitat inculpatul de savarsirea infractiunii prevazute de art. 189 al. 2 Cod Penal
In baza art. 88 Cod Penal s-a dedus  din pedeapsa aplicata durata retinerii din 28.05.2009
In baza art. in baza art. 71 C. Penal s-au interzis  inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b C. Penal.
In baza art. 861 C. penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere si in baza art. 862 C. Penal si s-a  stabilit un termen de incercare de 6 ani.
In baza art. 71 al. 5 C. Penal s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii.
S-a dispus ca inculpatul pe durata termenului de incercare sa se supuna masurilor de supraveghere prevazute de art. 863 lit. a), b), c), d) Cod Penal si s-a stabilit ca supravegherea executarii acestor masuri sa fie efectuata de catre  Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Arad
In baza art. 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 864, 83 si 84 Cod penal  a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 14, 346 Cod procedura penala s-a admis in parte actiunea civila formulata de catre partea civila A.G. si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 lei daune morale. S-au respins restul pretentiilor.
In baza art. 191 Cod procedura penala a fost  obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art. 193 al. 6 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre partea civila reprezentand onorariu de avocat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut:
 La data de 19.05.2009 in jurul orelor 16.00 inculpatul C.M. insotit de martorii V. T si R.A. s-au deplasat in zona cantonului silvic 9 Ghedes. Acolo inculpatul i-a observat pe partea vatamata AG minor de 17 ani si pe martorul F. I. care se plimbau cu bicicletele prin zona.
Inculpatul s-a deplasat cu o caruta in apropierea acestora cerandu-le sa ii dea tigari insa martorul si partea vatamata i-au spus ca nu sunt fumatori si nu au tigari asupra lor.
In aceste conditii inculpatul a luat un leat si l-a lovit peste spate si peste ureche iar cu pumnul in zona fetei pe partea vatamata deposedandu-l astfel de telefonul mobil marca Sony Ericson model K800I si si-a transferat un credit de 3 euro pe telefonul sau mobil.
Dupa ce l-a deposedat pe partea vatamata de telefonul mobil inculpatul l-a obligat sa il insoteasca pe o distanta de aproximativ 250 metri si apoi i-a cerut acestuia si martorului F. I sa coseasca iarba si sa o incarce in caruta sa. Inculpatul dupa ce acestia au terminat de incarcat iarba le-a desfacut ventilele de la biciclete si le-a spus sa nu indrazneasca sa sesizeze organele de politie.
Urmare a acrelor de violenta aplicate de inculpat partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale.
Telefonul mobil a fost ridicat de catre organele de politie de la inculpat si restituit partii vatamate.
In faza de cercetare judecatoreasca partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei din care 9.000 lei daune morale si 1.000 lei daune materiale.
Audiat in faza de cercetare judecatoreasca inculpatul a recunoscut ca l-a lovit pe partea vatamata insa in joaca, iar telefonul mobil i l-a data partea vatamata de buna voie. De asemenea a aratat ca nu a obligat-o pe partea vatamata sa coseasca iarba fiind ajutata de catre aceasta.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisa se probeaza cu declaratia partii vatamate, declaratii martori, certificat medico legal, planse foto.
Sustinerea partii vatamate in sensul ca a lovit-o pe partea vatamata din joaca va fi inlaturata intrucat pe de o parte atat declaratia partii vatamate cat si a martorului  F. I arata ca nu au tratat incidentul ca pe o joaca.
In acest sens sunt si concluziile certificatului medical care atesta ca partea vatamata a suferit mai multe leziuni avand tumefactii si echimoze care evident nu pot fi cauzate din joaca.
Fapta inculpatului de a o deposeda prin violenta pe partea vatamata de telefonul sau mobil intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazuta de art. 211 al. 1 Cod Penal text de lege in baza caruia instanta va condamna inculpatul la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Fapta inculpatului de a o obliga pe partea vatamata de a-l insoti pe o distanta de 250 de metri si de a-i cere acestuia de a cosi iarba si de a o incarca in caruta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 al. 2 Cod penal.
Elementul material al acestei infractiuni consta intr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertatea sa fizica de posibilitatea de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu propria vointa.
Ca forma agravata acesta exista atunci cand in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj sau victima este minora.
In speta nu s-a probat faptul ca partea vatamata a fost efectiv lipsita de libertate motiv pentru care instanta considera ca lipseste latura obiectiva a acestei infractiuni.
Pentru aceste motive instanta in baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod Procedura Penala l-a achitat pe inculpat pentru savarsirea acestei infractiuni.
          Impotriva hotararii susmentionate au declarat apel in termen Parchetul de pe langa Judecatoria Arad si inculpatul C.M. 
          I. Parchetul de pe langa Judecatoria Arad, prin motivele depuse a solicitat desfiintarea sentintei primei instante  iar in rejudecare a solicitat pronuntarea unei noi hotarari legale si temeinice  prin care sa fie condamnat inculpatul Ciurar Malin pentru  infractiunile prevazute de art. 211 alin. 1 si art.189 alin.2 Cod penal, apreciind ca se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa privativa de liberare, urmand ca aceasta sa fie executata in regim de detentie. Desi inculpatul este tanar si nu este cunoscut cu antecedente penale a comis doua infractiuni  in concurs real,  cu un grad ridicat de pericol social. Felul in care inculpatul a comis faptele denota  un dispret total fata de normele de convietuire  in societate. In timpul procesului inculpatul a  avut o atitudine flegmatica, regretul manifestat la ultimul cuvant a fost o atitudine de fatada. Inculpatul si partea vatamata locuiesc in aceiasi localitate, cu putini locuitori , lasarea in liberate a inculpatului  nefiind in aceste conditii decat de natura de a mari sentimentul de frustrare al partii vatamate.
II. Inculpatul prin aparator a solicitat reducerea pedepsei.
Examinand apelurile declarate de inculpat si Parchetul de pe langa Judecatoria Arad impotriva sentintei primei instante, in raport cu motivele invocate, analizate prin prisma art.371 si urmatoarele Cod procedura penala tribunalul apreciaza apelul Parchetului de pe langa Judecatoria Arad  ca fiind fondat, iar apelul inculpatului ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Starea de fapt retinuta de prima instanta este corecta, fiind rezultatul evaluarii probelor administrate in faza urmaririi penale si in faza cercetarii judecatoresti, respectiv: imprejurarea ca inculpatului la data de 19.05.2009  a o deposedat-o prin violenta pe partea vatamata de telefonul sau mobil intruneste atat obiectiv cat si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazuta de art. 211 al. 1 Cod Penal. De asemenea legal a apreciat prima instanta ca fapta inculpatului de a o obliga pe partea vatamata de a-l insoti pe o distanta de 250 de metri si de a-i cere acestuia de a cosi iarba si de a o incarca in caruta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 al. 2 Cod penal intrucat elementul material al acestei infractiuni consta intr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertatea sa fizica, de posibilitatea de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu propria vointa.
 Se retine ca in mod corect prima instanta a coroborat probele administrate, a stabilit starea de fapt dar in mod gresit a stabilit incidenta normei incriminatoare privind fapta de obligare a partii vatamate la munca fortata. Astfel, activitatea de supunere a unei persoane la prestarea unei munci contra vointei sale are incriminare distincta in art.191 Cod penal, fiind prima actiune alternativa prevazuta  in textul de incriminare. Supunerea unei persoane la prestarea unei munci contra vointei sale inseamna determinarea persoanei, prin constrangere, sa presteze o munca pe care de buna voie nu ar presta-o. In cauza, inculpatul urmare a activitatii de lovire a partii vatamate urmata de sustragerea unei bun, prin starea de temere astfel creata, l-a constrans  pe numitul A.G. sa-i coseasca iarba si sa o incarce in caruta sa.
Concluzionand, tribunalul constata ca legal a apreciat prima instanta ca aceasta activitate nu se incadreaza obiectiv si subiectiv in norma de incriminare a art.189 alin.2 Cod penal dar,  a omis ca fapta putea primi o alta incadrare juridica respectiv cea prevazuta de art.191 Cod penal. Infractiunea prevazuta de art.191 Cod penal face parte tot din categoria infractiunilor privind libertatea individuala, libertate care include posibilitatea de alegere pe care o are o persoana de a presta sau nu o munca. In conditiile in care inculpatul nu  actionat cu vointa de a o lipsi de partea vatamata de libertate ci, de a o constrange la efectuarea unei munci, in mod gresit s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului pentru infractiunea prevazuta de art.189 Cod penal.  Tribunalul, in urma admiterii apelului declarat de procuror, va da eficienta art.334 Cod procedura penala si va dispune condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de supunere la munca fortata sau obligatorie. 
La individualizarea judiciara a pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru fapta savarsita, instanta va avea in vedere prevederile art.72 Cod penal, respectiv va tine seama de dispozitiile partii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate de art. 191 Cod penal (inchisoarea de la 6 luni la 3 ani), de gradul de pericol social al faptei comise, de persoana inculpatului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. Astfel, instanta va avea in vedere varsta inculpatului (19 ani) si imprejurarea ca a actionat cu teribilismul specific acesteia, studiile inculpatului de doar 4 clase, care nu i-au permis aprecierea pericolului deosebit al faptei sale. Toate aceste aspecte va determina tribunalul sa stabileasca o pedeapsa orientata spre minimul special, respectiv va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an inchisoare. In baza art.33 lit.a) raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal va contopi pedepsele stabilite inculpatului, de 3 ani inchisoare pentru art.211 alin.1 Cod penal  si 1 an inchisoare pentru art.191 Cod penal, in pedeapsa cea mai grea aceea de 3 (trei) ani inchisoare
In baza art.861 Cod penal va suspenda executarea pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Arad si va mentine restul dispozitiilor cuprinse in hotararea atacata.
Cu privire la solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei aplicate de prima instanta, tribunalul va constata ca solicitarea este nefondata.
Sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului pentru infractiunea de talharie, atat in ceea ce priveste cuantumul, cat si modalitatea de executare au fost evaluate in mod corect, in contextul cauzei, criteriile generale prevazute in art. 72 Cod penal, tinandu-se cont de gradul de pericol social in concret al faptei comise, de natura infractiunii, de circumstantele reale ale savarsirii ei, dar si de circumstantele personale ale inculpatului.
Tribunalul considera ca prin cuantumul pedepsei aplicata inculpatului, egala cu minimul special, in mod just s-a apreciat ca aceasta este singura in masura sa asigure realizarea scopurilor pedepsei, cel de exemplaritate, dar si cel educativ, in vederea asigurarii preventiei generale si speciale.
In raport cu cele mentionate, tribunalul considera ca pedeapsa aplicata inculpatului pentru infractiunea de talharie reflecta toate criteriile ce caracterizeaza individualizarea judiciara a pedepselor, acestea fiind evaluate, in mod plural, dandu-se relevanta si principiului proportionalitatii intre gravitatea faptei comise si profilul socio-moral si de personalitate al inculpatului, asa incat nu se impune reducerea pedepsei.
Cu privire la solicitarea Parchetului de pe langa Judecatoria Arad se inlaturarea a dispozitiilor art.861 Cod penal, tribunalul apreciaza ca si aceasta solicitare este nefondata:
Tribunalul retine ca argumentele procurorului pentru desfiintarea hotararii primei instante pentru gresita individualizare a executarii pedepsei au fost: - un dispret total fata de normele de convietuire  in societate; - in timpul procesului inculpatul a  avut o atitudine flegmatica, regretul manifestat la ultimul cuvant a fost o atitudine de fatada; - inculpatul si partea vatamata locuiesc in aceiasi localitate, cu putini locuitori, lasarea in liberate a inculpatului  nefiind in aceste conditii decat de natura de a mari sentimentul de frustrare al partii vatamate.
Primele doua aspecte invocate de procuror sunt aprecieri subiective, nesustinute de probe iar, tribunalul nu poate face verificari suplimentare sub acest aspect, intrucat din incheierile de sedinta nu rezulta ca inculpatul nu ar fi respectat solemnitatea sedintei de judecata. In ce priveste sustinerea ca prin modalitatea de individualizare a executarii pedepsei s-ar mari "sentimentul de frustrare" a partii vatamate, tribunalul constata ca este tot o apreciere subiectiva in conditiile in care partea vatamata nu a declarat apel in cauza, fiind multumita de modul de solutionare a acestei cauze.  Hotararea primei instante respecta conditiile de legalitatea si temeinicie, motiv pentru care tribunalul a procedat la aceeasi individualizare a executarii pedepsei chiar daca s-au aplicat regulile privitoare la concursul de infractiuni. Astfel, pentru aprecierea ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executare efectiva, tribunalul a avut in vedere posibilitatile de reeducare ale inculpatului, posibilitati apreciate prin prisma conditiilor in care acesta a crescut si a trait. Inculpatul, persoana cu studii limitate, dar cu o varsta care-i permite ca dupa aplicarea acestei pedepse sa nu mai comita pe viitor alte infractiuni, in conditiile unei supravegheri din partea unui serviciu specializat.  
Hotararea a ramas definitiva prin respingerea de catre Curtea de Apel Timisoara a  recursului declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad.