Contestatie privind revizuirea pensiei de serviciu

Contestatie  privind revizuirea pensiei de serviciu
( Tribunalul Mehedinti - s.c. 203/13.10 2011)

     Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, la data de 25.08.2011, contestatoarea S.M. in contradictoriu cu intimata Casa Judeteana de Pensii Mehedinti a formulat contestatie impotriva Deciziei 138069/11.07.2011, privind revizuirea pensiei de serviciu, solicitand : anularea acestei decizii; obligarea intimatei la plata pensiei stabilite si reactualizate prin deciziile 138069/12.04.2007, 138069/13.05.2008 si 138069/12.10.2008; obligarea intimatei la plata diferentelor drepturilor de pensie cuvenite incepand cu luna august 2010, data la care i s-a recalculat pensia de serviciu, avand in vedere ca efectele HG 737/2010 au fost suspendate, fiind abrogata prin OUG 59/2011 si pana la ramanerea definitiva a cauzei.
A precizat ca, a indeplinit functia de grefier anterior pensionarii, iar prin Decizia 138069/12.04.2007, reactualizata a beneficiat conform art.68 din Legea 567/2004 de pensie de serviciu.
A aratat ca la data de 01.09.2010, intimata i-a comunicat Decizia 138069/11.07.2011, prin care i-au fost recalculate drepturile de pensie, conform Legii 19/2000 si a HG 737/2010, acestea diminuandu-se fata de cele stabilite initial, masura pe care a contestat-o la Tribunalul Mehedinti, in prezent cauza fiind suspendata, iar concomitent cu aceasta contestatie a solicitat si suspendarea aplicabilitatii HG 737/2011, actiune ce a fost admisa.
Ulterior, prin OUG 59/2011 s-a dispus revizuirea din oficiu a pensiilor prevazute de art.1 lit.c) -h) din Legea 119/2010.
Fata de decizia de revizuire, contestatoarea a aratat ca aceasta este nelegala , fiind intocmita si comunicata cu incalcarea prevederilor art.136  si urmatoarele din Tratatul CEE, art.1 din Protocolul Aditional 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art.13 si 15 din aceeasi conventie si a art.15 si 20 din Constitutia Romaniei, potrivit carora, " orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
A mai aratat ca, prin modul de lucru al Guvernului, referitor la adoptarea OUG 59/2011, se incalca flagrant prevederile art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar conform jurisprudentei Curtii, drepturile de pensie si implicit cele salariale sunt considerate bunuri, in intelesul Protocolului Aditional 1 la Conventie, astfel ca, diminuarea pensiilor trebuie examinata prin raportare la aceste prevederi.
Mai mult, a aratat ca, pensiile de serviciu urmaresc sa asigure mijloacele de subzistenta persoanelor care au indeplinit functii specifice in interesul si pentru folosul statului, speranta legitima a acestei categorii de personal fiind indisolubil legata de statul de drept.,
Contestatoarea a precizat ca, jurisprudenta CEDO este izvor de drept si se aplica cu prioritate fata de dispozitiile dreptului intern, iar potrivit acestei jurisprudente, este retinuta posibilitatea prevalarii de un drept dobandit daca faptul generator al acestuia s-a produs in timpul unui statut anterior modificarii dispozitiilor statuare, astfel ca este inadmisibil ca un drept general stipulat intr-o lege - ceea a pensiilor de serviciu, sa nu poata fi concretizat in practica.
Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta retine urmatoarele :
In conformitate cu prevederile art.68 alin.1 din Legea 567/2004, contestatoarea S.M. fost grefier in cadrul T.M., este beneficiara unei pensii de serviciu, conform Deciziei 138069 din 12.04.2007 si din 13.05.2008.
Prin Legea 119/2010, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si ale parchetelor au devenit pensii in intelesul Legii 19/2000, privind sistemul public de pensii alte drepturi de asigurari sociale.
Potrivit art.3 din Legea 119/2010, pensiile de serviciu au fost recalculate prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar din cadrul instantelor a fost stabilita prin HG 737/2010.
Avand in vedere exigentele instituite de puterea judecatoreasca in cadrul controlului jurisdictional cu ocazia aplicarii Legii 119/2010 in vederea instituirii unor masuri legislative pe baza carora institutiile implicate sa poata realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii dreptului de pensie in mod obiectiv si justificat, a fost adoptata OUG 59/2010.
Potrivit art.1 din OUG 59/2011, pensiile de serviciu care au facut obiectul recalcularii, conform prevederilor Legii 119/2010, se revizuiesc din oficiu prin emiterea unei decizii de revizuire. Pentru revizuirea pensiilor se utilizeaza metodologia de calcul prevazuta de lege.
Prin aceeasi ordonanta a fost abrogata HG 737/2010.
Avandu-se in vedere dispozitiile legale sus-mentionate, prin Decizia 138069/09.08.2010, pensia de serviciu acordata contestatoarei a fost recalculata in conformitate cu dispozitiile Legii 119/2010 si a HG 737/2010.
Prin decizia din 11.07.2011, pensia recalculata a fost supusa revizuirii din oficiu, conform art.1 din OUG 59/2011.
Contestatoarea a sustinut ca, decizia de revizuire incalca dispozitiile art.15 si 20 din Constitutia Romaniei si art.1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Sustinerile nu sunt intemeiate, intrucat OUG 59/2011 a fost adoptata tocmai avand in vedere exigentele instituite de puterea judecatoreasca in cadrul controlului jurisdictional cu ocazia aplicarii Legii 119/2010 si prin aceasta  dispozitii HG 737/2010 au fost abrogate expres.
Ca urmare, pensia de serviciu, devenita pensie in conformitate cu Legea 119/2010, a fost revizuita din oficiu, conform metodologiei stabilite de OUG 59/2011 si nu HG 737/2010 .
Instanta constata ca revizuirea pensiei nu s-a facut cu incalcarea art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, asa cum sustine contestatoarea.
Desi, potrivit jurisprudentei CEDO ( cauza Buchen contra Republicii Cehe - 2002) dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia un drept de proprietate privata in sensul celor cuprinse in art.1 din Primul Protocol , in cazul de fata recalcularea pensiei de serviciu si apoi revizuirea acesteia nu poate echivala practic cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica, ci este justificata de legislatie.
Pensiile de serviciu au in componenta lor doua elemente si anume : pensia  contributiva si un supliment din partea statului, care prin cumularea cu pensia contributiva reflecta cuantumul pensiei de serviciu stabilita prin legi speciale. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor de stat si este rezultatul contributiei fiecarui asigurat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat.
Acordarea acestui supliment a urmarit instituirea unui regim special compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale.
Aceasta compensatie tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie ca element constitutiv al acesteia.
Prin urmare, partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata potrivit interpretarii pe care CEDO a dat-o art.1 din Protocol, in notiunea de "bun", reprezinta din aceasta perspectiva un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la intrarea in vigoare a noii legii, iar suprimarea acesteia pentru viitor nu are semnificatia unei exproprieri, cu atat mai mult cu cat in speta dreptul contestatoarei - pensia de serviciu - nu este obtinut printr-o hotarare judecatoreasca, ci rezulta dintr-o lege.
Sub aspectul proportionalitatii, trecerea de la pensia de serviciu la pensia in intelesul Legii 19/2000 nu poate conduce eo ipso la incalcare a prevederilor CEDO astfel ca trebuie avuta in vedere si marja mare de apreciere pe care Curtea Europeana o lasa statelor in stabilirea propriilor politici in aceasta materie. Se apreciaza ca aceasta marja este si mai mare atunci cand necesitatea interventiei statului rezulta din consecintele pe care criza economica internationala le produce asupra deficitului bugetar.
Mai mut, din compararea celor doua decizii emise de intimata, respectiv cea de recalculare si cea de revizuire, se observa faptul ca, cuantumul  dreptului de pensie a ramas acelasi, astfel ca, contestatoarea nu a fost prejudiciata . 
Ca atare, in mod legal pensia de serviciu a contestatoarei a devenit pensie in intelesul Legii 19/2000, care ulterior a fost revizuita.