Suspendarea judecatii din vina partii reclamante. Legalitatea masurii. Citarea paratului prin publicitate. Conditii

Suspendarea judecatii din vina partii reclamante. Legalitatea masurii. Citarea paratului prin publicitate. Conditii
C.proc.civ., art. 95, art. 1551
                                                                           
      Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate.
      Asupra suspendarii judecarii procesului instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs, recursul putandu-se declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.
      Pentru realizarea procedurii de citare cu paratul al carui domiciliu sau sediu nu este cunoscut, daca judecatorul cauzei considera ca o asemenea masura este necesara, se impune publicarea citatiei si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, singurul in masura sa aprecieze daca este sau nu suficienta afisarea citatiei la usa instantei fiind judecatorul cauzei.
      
Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, decizia civila nr. 606 din 9 septembrie 2008
      
      Prin incheierea din 22 iunie 2007 pronuntata in dosarul nr. 1642/115/2005 Tribunalul Caras-Severin, avand in vedere ca reclamanta A Bucuresti nu si-a indeplinit obligatia stabilita de instanta prin incheierea de sedinta din data de 25 mai 2007, respectiv aceea de a indeplini procedura de citare cu parata Asociatia M P.A.S. Resita prin publicitate, in baza art. 1551 din Codul de procedura civila a suspendat judecarea cauzei comerciale avand ca obiect rezolutiune contract de vanzare-cumparare si pretentii.
      Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta A. Bucuresti motivand ca si prin incheierea de sedinta din 27 octombrie 2006 instanta de fond a dispus suspendarea judecarii pricinii pentru neindeplinirea de catre institutia recurenta a obligatiei fixate in sarcina sa prin incheierea din 13 octombrie 2006, comunicata partii la data de 17 octombrie 2006. Prin adresa nr. 8917/02.04.2007 reclamanta a solicitat tribunalului repunerea cauzei pe rol avand in vedere indeplinirea obligatiilor care i-au fost stabilite, judecarea pricina fiind reluata pentru data de 25 mai 2007. Potrivit informatiilor obtinute de pe site-ul instantei cauza a fost amanata la 22 iunie 2007 atat in vederea indeplinirea procedurii de citare cu asociatia parata prin publicitate si prin afisare la usa instantei, cat si pentru ca reclamanta sa fie recitata cu un exemplar din incheierea de la acel termen. Cu toate acestea, institutia recurenta nu a fost nici citata pentru termenul din 22 iunie 2007 si nici nu i-a fost comunicata incheierea mentionata, dosarul fiind suspendat la acel termen de judecata.
      In aceste conditii, prin necomunicarea actelor procedurale mentionate, reclamantei i-a fost incalcat unul dintre drepturile procesuale general recunoscute - dreptul la aparare, fiind pusa in situatia de a nu isi putea formula apararile in cauza. Totodata, prin incheierea din data de 25 mai 2007 tribunalul a mai dispus citarea paratei si prin afisare la usa instantei. Deci, procedura de citare cu Asociatia M. P.A.S. Resita a fost legal indeplinita si pentru termenul din 22 iunie 2007, ceea ce constituie inca un motiv care nu justifica suspendarea cauzei. Mai mult decat atat, au fost incalcate ulterior si dispozitiile art. 266 alin. (3) din Codul de procedura civila, instanta de fond necomunicandu-i nici pana in prezent incheierea de suspendare pentru ca institutia reclamanta sa-si exercite drepturile procedurale, in sensul fie de a ataca respectiva hotarare, fie de a se conforma dispozitivului ei. Astfel, recurenta necunoscand motivele pentru care tribunalul a dispus din nou suspendarea judecarii cauzei si necunoscand in mod oficial nici masura luata de instanta la acea data, a fost in imposibilitate de a indeplini orice act procedural, care ar fi dus la dezlegarea pricinii.
      Prin decizia civila nr. 606 din 9 septembrie 2008 Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta A Bucuresti impotriva incheierii de sedinta din data de 22 iunie 2007 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin in dosarul nr. 1642/115/2005 in contradictoriu cu parata intimata Asociatia M P.A.S. Resita.
      Pentru a hotari astfel instanta de control judiciar a retinut ca, potrivit art. 1551 din Codul de procedura civila, cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate, dispozitiile art. 1083 referitoare la plata de despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare fiind aplicabile si in aceasta situatie. La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin. (1) au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua, prevederile art. 155 alin. (2), care statueaza ca dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor, aplicandu-se in mod corespunzator.
      Prin incheierea recurata Tribunalul Caras-Severin a dispus supendarea judecarii cererii formulata de reclamanta A Bucuresti in contradictoriu cu parata Asociatia M P.A.S. Resita avand ca obiect rezolutiune contract de vanzare-cumparare de actiuni si plata unor despagubiri pentru neindeplinirea de catre institutia recurenta a obligatiei, stabilita in sarcina sa prin incheierea de sedinta de la termenul din 25 mai 2008, de a indeplini procedura de citare cu partea chemata in judecata prin publicitate, si prin publicarea citatiei, in conformitate cu art. 95 din Codul de procedura civila, intr-un ziar mai raspandit, intrucat la mai multe termene de judecata nu s-a reusit indeplinirea in mod legal a procedurii de citare fata de aceasta persoana juridica la sediul indicat de reclamanta atat prin actiunea introductiva, cat si prin cererea de repunere pe rol nr. 14.292/ 24.05.2006, depusa la instanta la data de 29 mai 2006.
      Articolul mentionat statueaza urmatoarele: cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completului de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara. Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata, in cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata putand reduce acest termen la 5 zile. Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la despagubiri, potrivit legii.
      Din analiza acestui text se poate deduce cu usurinta ca pentru realizarea procedurii de citare cu paratul al carui domiciliu sau sediu nu este cunoscut, daca judecatorul cauzei apreciaza ca o asemenea masura este necesara, se impune publicarea citatiei si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit.
      Ca atare, sustinerile recurentei privitoare la faptul ca in mod nelegal tribunalul ar fi dispus suspendarea judecatii intrucat la termenul din 22 iunie 2007 asociatia parata a fost citata prin publicitate prin afisarea citatiei la usa instantei, desi reale, nu prezinta relevanta juridica deoarece singurul in masura sa aprecieze daca este sau nu suficienta afisarea citatiei la usa instantei este judecatorul cauzei. Or, in speta, tribunalul a apreciat ca o asemenea masura nu constituie o garantie suficienta pentru asigurarea unui proces echitabil, motiv pentru care a stabilit in sarcina institutiei reclamante obligatia de a efectua demersurile necesare in vederea publicarii citatiei emise pe seama paratei Asociatia M P.A.S. Resita si intr-un ziar mai raspandit.
      De altfel, inca din data de 3 octombrie 2006 judecatorul fondului a apreciat ca in prezenta cauza se impune citarea asociatiei parate, pentru fiecare termen de judecata, prin publicitate in conditiile tezei a II-a a alin. 2 al art. 95 din Codul de procedura civila, sens in care a comunicat reclamantei in scris acest lucru atat prin adresa de la fila 91, cat si prin adresa din 16 octombrie 2006.
      De asemenea, dat fiind faptul ca obiectul recursului de fata este incheierea de suspendare a judecatii pronuntata in data de 22 iunie 2007, orice referiri la alte incheieri de sedinta exced cadrului procesual si nu pot fi avute in vedere de instanta de control judiciar.
      In ceea ce priveste critica referitoare la necomunicarea actelor procedurale, respectiv a incheierii atacate, precum si necitarea reclamantei pentru termenul din 22 iunie 2007, ceea ce ar fi dus la incalcarea dreptului sau la aparare si la imposibilitatea de a-si formula apararile in cauza, Curtea retine urmatoarele:
      Intr-adevar, potrivit art. 85 din Codul de procedura civila, judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel. Tot astfel, si art. 1551 din acelasi cod pretinde, implicit, ca partii reclamante sa-i fie aduse la cunostinta obligatiile stabilite de instanta in cursul judecatii, pentru ca altfel nu i se poate retine vreo culpa in desfasurarea defectuoasa a procesului si, in consecinta, nu se poate dispune suspendarea judecatii cu titlu de sanctiune.
      Insa, recurenta in mod eronat sustine ca pentru termenul de judecata fixat pentru data de 22 iunie 2007 nu ar fi fost citata, in dosarul de fond existand dovada de indeplinire a procedurii sale de citare, pe procesul-verbal fiind mentionata atat persoana careia i s-a inmanat citatia, cat si aplicata stampila institutiei. Pe de alta parte, odata cu citatia reclamantei i-a fost comunicata si incheierea de la termenul din 25 mai 2007, la dosar existand dovada trimiterii acestui act de procedura. Asadar, judecatorul fondului, prin suspendarea procesului nu a incalcat in nici un fel respectivele norme ci, din contra, a facut o justa aplicare a lor, masura dispusa prin incheierea de sedinta din 22 iunie 2007 fiind una legala.
      Nu in ultimul rand, nici afirmatiile privitoare la incalcarea de catre tribunal a dispozitiilor art. 266 alin. (3) din Codul de procedura civila, care statueaza ca hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesara pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului nu pot fi primite in conditiile in care incheierile de suspendare a judecatii nu trebuie comunicate partilor, deoarece pentru curgerea termenului de exercitare a caii de atac impotriva acestora nu se impune comunicarea actului de procedura. Sub acest aspect, trebuie avut in vedere faptul ca, in conformitate cu art. 2441 din acelasi cod, asupra suspendarii judecarii procesului, instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs, recursul putandu-se declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.
      Fata de cele retinute, hotararea atacata fiind temeinica si legala, iar recursul reclamantei nefondat, vazand si prevederile art. 312 alin. (1) din Codul de procedura civila, Curtea a dispus respingerea caii de atac.