Conflict de competenta. Competenta de solutionare a contestatiei formulate impotriva deciziei de excludere dintr-un partid politic.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj,  la data de 20.02.2014 sub numarul 962/95/2014, reclamantul V. M. a chemat in judecata paratele P.P.D.D. si Organizatia Judeteana  a P.P.D.D., solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna suspendarea in conditiile in conditiile art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ a Hotararii  nr. 12/14.02.2014 a Biroului National de Coordonare al PPDD prin care la propunerea Biroului Permanent Judetean a fost dispusa excluderea sa din PPDD in baza art. 17 lit. f) si incetarea functiei de consilier local in baza art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
In motivare petentul a aratat ca, motivele cererii se incadreaza in conditiile de admisibilitate ale art. 14 din Legea 554/2004 drept pentru care a solicitat  suspendarea Hotararii nr. 12/14.02.2014 a Biroului National de Coordonare al PP-DD.
Sub aspectul competentei materiale, considera ca actul contestat se incadreaza in categoria actului administrativ asa cum este descris de art. 2 alin 1 literale) din Legea 554/2004, iar PPDD este subiect de sezina in conditiile lit. b) din acelasi text de lege.
Sub aspectul competentei teritoriale art. 111 din Codul de procedura civila stabileste ca ‘"Cererile indreptate impotriva statului, autoritatilor si institutiilor centrale sau locale, precum si a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanta de la domiciliul sau sediul reclamantului ori ia instanta de la sediul paratului"
Prin sentinta nr. 994 de la 09 mai 2014 pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, s-a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Tg. Jiu.
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut ca prin actiunea de fata, reclamantul a solicitat ca, in contradictoriu cu paratele PPDD si Organizatia Judeteana a PPDD, sa se dispuna suspendarea efectelor Hotararii nr.12 din 14 februarie 2014 a Biroului National de Coordonare al PP-DD.
Tribunalul constata ca reclamantul isi intemeiaza actiunea pe Decizia nr.530 din 12 decembrie 2013, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicata in: Monitorul Oficial Nr. 23 din 13 ianuarie 2014, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, in ce priveste alegerea instantei de contencios administrativ.
Lecturand respectiva decizie, in raport de actele dosarului, de cuprinsul Hotararii nr.12/2014 atacate, dar mai ales de emitentul acestui act, tribunalul a apreciat  ca, in ce priveste prezenta cauza, competenta sa o solutioneze, din punct de vedere material, este instanta de drept comun si nu cea specializata, de contencios administrativ, iar aceasta concluzie se impune  avand in vedere chiar cuprinsul Deciziei nr.530/2013 mentionata anterior.
Pornind de la dispozitiile art. 1 teza a doua din Legea nr. 14/2003, care defineste partidele politice drept "persoane juridice de drept public" , tribunalul a apreciat, la fel ca si Curtea Constitutionala in cuprinsul Deciziei nr.530/2013 ca, tinand seama si de faptul ca, potrivit art. 2 din lege, partidele "participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice", ele fiind persoane de drept public.
Concluzia care se impune este ca o persoana juridica de drept privat, pentru a fi asimilata unei autoritati publice, in sensul disp.art.2 lit. b din Legea nr.554/2004, trebuie sa fi obtinut statutul de utilitate publica sau sa fie autorizata sa presteze un serviciu public, asa cum este cazul partidelor politice, in speta si al paratei PPDD.
Aceasta concluzie se desprinde, in primul rand din  disp. art. 1 din Legea nr. 14/2003, care statueaza ca "partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public".
Dar pentru ca un partid politic sa stea in fata instantei de contencios administrativ, dispozitia art. 2 lit. b teza finala din Legea nr.554/2004 ii impune cea mai importanta conditie, si anume aceea ca, pentru a fi asimilat unei autoritati publice, in sensul Legii nr.554/2004, acesta, partidul politic, care este intr-adevar o persoana de drept privat autorizata sa presteze serviciu public, sa presteze respectivul serviciu in regim de putere publica.
Cum in cauza de fata, parata PPDD a  pronuntat Hotararea nr.12/2014, de excludere a reclamantului din randurile sale, insa in acest caz concret, nu a actionat in regim de putere publica, ci doar ca persoana juridica de drept privat cu atributii de jurisdictie interna fata de membrii sai (si nu in regim de putere publica), se constata ca Sectia Contencios Administrativ si Fiscal nu este competenta material sa solutioneze litigiul.
In cadrul jurisdictiei interne a PP-DD nu se poate vorbi despre exercitarea prerogativelor, de catre respectiva formatiune politica, in regim de putere publica, aceasta din urma conditie fiind cea care determina stabilirea competentei instantei in asemenea cauze.
In cauza, primeaza interesul privat al reclamantului, ca membru de partid, si nu interesul public, cum este in cazul actelor administrative emise de autoritatile publice care actioneaza in regim de putere publica.
Prin sentinta civila nr. 4327 de la 27 Iunie 2014 pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu s-a admis exceptia necompetentei materiale si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal. S-a constatat ivit conflict negativ de competenta intre Judecatoria Tg.Jiu si Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.
 S-a suspendat judecata cauzei si s-a inaintat dosarul Curtii de Apel Craiova, sectia de contencios administrativ si fiscal, in vedere solutionarii conflictului.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca hotararea pronuntata de catre P.P.D.D. de excludere a reclamantului din randurile sale, a fost pronuntata in regim de putere publica si nu numai ca persoana juridica de drept privat cu atributii de jurisdictie interna fata de membrii sai.
In cadrul jurisdictiei interne a partidului se poate vorbi despre exercitarea prerogativelor de catre respectiva formatiune politica in regim de putere publica, aceasta din urma conditie fiind cea care determina stabilirea competentei instantei in asemenea cauze.
Hotararea contestata trebuie sa fie analizata de instanta de contencios administrativ, fiind emisa in regim de putere publica, acesta presupunand ansamblul unor prerogative cu care sunt investite autoritatile administrative si prin intermediul carora interesul public dobandeste preeminenta fata de interesul privat, ceea ce in opinia instantei este si cazul in speta dedusa judecatii privind interesul public si nu interesul privat al reclamantului.
Potrivit art. 1 din L.14/2003, partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de constitutie, acestea fiind persoane juridice de drept public.
In consecinta, pentru considerentele expuse mai sus, a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Tg-Jiu, exceptie invocata din oficiu de catre instanta.
Solutionand conflictul negativ de competenta in temeiul art. 135 alin. 1 si art. 136 N.C.proc.civ., Curtea de Apel Craiova a constat ca ii revine Tribunalului Gorj, Sectia Contencios Administrativ, competenta solutionarii cauzei, pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art.16 din Legea 14/2003 privind procedura de contestare a  hotararii de dobandire sau pierdere a calitatii de membru al unui partid politic, ca fiind supusa doar jurisdictiei interne a partidului respectiv, au fost declarate neconstitutionale prin Decizia CC 530/2013 retinandu-se imposibilitatea de a contesta o asemenea masura in fata instantei judecatoresti.
Prin urmare, pornind de la decizia mentionata si de la faptul ca nu este stabilita competenta de contestare a unei asemenea masuri in favoarea unei anumite instante judecatoresti, Curtea arata ca dispozitiile art.95 pct.1 Cpc stabilesc competenta de drept comun in favoarea tribunalului de a judeca in prima instanta, in masura in care cererea nu este data prin lege in competenta altei instante.
Judecatoria este competenta sa solutioneze litigiile prevazute de art.94 Cpc, urmand ca in cazul altor litigii care nu se incadreaza in enumerarea prevazuta de lege sau pentru care legea speciala nu a stabilit competenta de solutionare, aceasta sa revina tribunalului, ca instanta de drept comun.
Tot din decizia 530/2013 a Curtii Constitutionale rezulta ca imposibilitatea contestarii masurii de excludere din partid la instanta judecatoreasca inseamna negarea drepturilor si libertatilor prevazute de Constitutie, invocandu-se in continuare prevederile art.40 alin.1 din Constitutie privind dreptul de asociere si ale art.37 care prevad dreptul de a fi ales.
Curtea a retinut ca in speta excluderea din partid a dus si la incetarea functiei de consilier local, prevaland interesul public fata de cel privat, astfel cum este definit de art.2 lit.r din Legea 554/2004: "r) interes legitim public - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice", hotararea de excludere antamand un drept constitutional-dreptul de asociere dar si realizarea competentei autoritatii publice.
Plecand si de la definitia partidului politic ca fiind persoana juridica de drept public, Curtea a retinut ca acesta poate fi asimilat unei autoritati publice, astfel cum este definita de art.2 lit.b din Legea 554/2004 "orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public".
Fata de toate aceste considerente, avand in vedere si prevederile art.1 din Legea 554/2994 “Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata", Curtea a retinut ca Tribunalului Gorj-Sectia CAF ii revine competenta de solutionare a cauzei in prima instanta.