Simulatia si mandatul fara reprezentare.

     Prin sentinta nr.862 din 4 mai 2011, pronuntata de Tribunalul Olt, in dosarul nr. 3977/104/2010, s-a respins ca inadmisibila actiunea formulata de reclamanta SC H. SA. 
     Examinand motivele expuse de reclamanta in cererea de chemare in judecata in raport cu actele depuse la dosar, instanta a constatat ca situatia descrisa nu indeplineste conditiile de existenta ale unei simulatii, deoarece ii lipseste un element esential - indicarea operatiunii juridice secrete (negotium), a acordului de vointa dintre parti ce reprezinta vointa lor reala, ascunsa tertilor.
     Impotriva acestei sentinte, a formulat apel reclamanta, solicitand schimbarea sentintei in sensul respingerii exceptiei inadmisibilitatii actiunii si trimiterii cauzei primei instante in vederea continuarii judecatii.
     Curtea va respinge apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
     In primul rand sustinerea apelantei ca sentinta a fost data cu incalcarea normelor procedurale producandu-i se o vatamare care nu poate fi remediata decat prin anularea actului, respectiv a sentintei pronuntate, in conformitate cu dispozitiile art 105 Cod procedura civila, este nefondata.
     In sedinta publica din 20.04.2011, instanta de fond a acordat cuvantul partilor pe exceptiile de procedura invocate, inclusiv pe exceptia inadmisibilitatii actiuni dar, ca exceptie de fond. Fiind in discutie o exceptie de fond, firesc ca instanta a analizat fondul pricinii. Aceasta exceptie nu a fost invocata ca un fine de neprimire a actiunii reclamantei, dovada fiind chiar afirmatia  apelantei, in apel,  ca "paratii au inteles sa o invoce prin intampinare ca fiind o aparare de fond", deci, a constientizat faptul ca se va cerceta fondul cauzei si nimic nu a impiedicat-o sa solicite administrarea de probatorii, dar nu a facut-o, situatie in care sustinerea ca i s-a incalcat dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil este nefondata. Apelanta nici in apel,  care are caracter devolutiv,  nu a solicitat administrarea de probe, desi a invocat ca i s-a suprimat acest drept la instanta de fond.
     Pe fond, pricina a fost corect solutionata, caci actiunea trebuia  respinsa   astfel ca va fi schimbata doar motivarea hotararii.
     Apelanta reclamanta a sustinut ca din cronologia evenimentelor a rezultat fara putinta de tagada intentia unei  persoane straine de societate, paratul Chelu Catalin, de a dobandi actiuni ale societatii, fraudand in acest mod interdictia instituita in deplina conformitate cu vointa sociala.  Modalitatea in care paratul a inteles sa puna in practica intentia de fraudare - prin incheierea unor tranzactii simulate dublate de un mandat fara reprezentare - se circumscrie pe deplin conventiei de prête nom, forma specifica a simulatiei, similara interpunerii de persoane.
      Deci, forma simulatiei invocata de  reclamanta in legatura cu  actul public, este conventia de prête-nom sau mandatul fara reprezentare, care este un caz particular de simulatie prin interpunerea de persoane.
     Se  recurge  la aceasta formula juridica  cand mandantul vrea sa incheie un act juridic dar  in asa fel incat persoana sa sa nu fie cunoscuta de terti cum ar fi cocontractantul. In acest scop da un mandat unei alte persoane, care insa contracteaza   in nume propriu si nu  in calitate de mandatar.
      In aceasta forma de simulatie, mandatarul ocult, neavand calitatea de reprezentant, actioneaza in nume propriu si pentru ca mandantul sau, ramas ascuns, sa dobandeasca in propriul sau patrimoniu dreptul in discutie. In acest caz ,  este necesar a se incheia un nou act juridic  intre mandatar si mandant, ori  existenta acestuia nu s-a dovedit.
     Corect instanta a retinut ca in raport cu actele depuse la dosar situatia descrisa de reclamanta  nu indeplineste conditiile de existenta ale unei simulatii, deoarece ii lipseste un element esential - indicarea operatiunii juridice secrete (negotium), a acordului de vointa dintre parti ce reprezinta vointa lor reala, ascunsa tertilor.
     Reclamanta apelanta, in calitate de tert, avea posibilitatea  de a face dovada operatiunii juridice secrete prin orice mijloc de proba, insa nu cerut administrarea de probe nici la instanta de fond, nici in apel.
     Apelanta a invocat ca motivarea instantei este contradictorie ceea ce nu corespunde realitatii. Instanta a retinut ca actul secret nu a fost dovedit iar alte sustineri sunt legate de efectele juridice pe care le produce actul secret conform dispozitiilor art. 1175 Cod civil.
     De precizat ca, in cazul in speta,  nu ambele parti din contractul aparent au urmarit  in mod constient, ca efectele sa se produca fata de o terta persoana careia i se asigura anonimatul,  prin simularea persoanei. In situatia invocata de apelanta reclamanta, paratii cedenti din contractele publice sunt si ei,  la randul lor, terti ca si reclamanta si interesul lor este mentinerea actului public aparent si nu lipsirea  acestuia de  efecte juridice. Dovada este sustinerea acestora din intampinari, prin care au cerut respingerea actiunii reclamantei - sustinand ca au vandut actiunile unui actionar al societatii, respectiv Sandulescu Ilie, pe care l-au si mandatat sa indeplineasca toate formalitatile prevazute de lege.  Pe de alta parte, cei care au solicitat admiterea actiunii reclamantei nu au invocat ca au incheiat actele cu intentia ca adevaratul beneficiar sa fie Chelu Catalin. Deci, si in situatia in care apelanta reclamanta ar fi dovedit existenta actului secret care modifica actul public, existand conflict intre mai multi terti, acesta se rezolva in favoarea acelora care se intemeiaza cu buna credinta pe actul aparent, conform dispozitiilor art.1175 Cod civil, actul secret nefiindu-le opozabil.
     Astfel fiind, in baza dispozitiilor art.296 Cod procedura civila, apelul va fi respins ca nefondat.

1