Popriri. Validare poprire. Esalonarea platii debitelor, stabilita de guvern pe parcursul executarii silite. Consecinte.

Prin cererea inregistrata la data de 27.05.2010, creditorul S.C.D., in contradictoriu cu tertii popriti T. DR.TR.SEVERIN, A.T.C.P. BUCURESTI si debitorii A.P.M. MEHEDINTI, M.M.P., a formulat cerere de validarea popririi infiintate de executor judecatoresc D.A. si obligarea tertilor popriti la plata sumei poprite.
      Creditorul a aratat ca prin sentinta civila nr.2421/03 12 2008 a Tribunalului Mehedinti si incheierea din 12.01.2009 a Tribunalului Mehedinti ramasa definitiva si irevocabila la data de 22.04.2009, debitorii A.P.M. MEHEDINTI si M.M.P. au fost obligati sa-i plateasca suma de 10.347 lei cu titlu de despagubiri reactualizate la data platii efective.
      Creditorul s-a adresat executorului judecatoresc D.A., care a dispus infiintarea popririi asupra conturilor pe care debitorul le are la T. Drobeta Turnu Severin si A.T.C.P. Bucuresti.
Judecatoria Drobeta Turnu Severin, prin sentinta civila nr. 4166/06.07.2010, a admis in parte cererea de validare a popririi si a validat popririle infiintate prin adresele din 14.01.2010 si 17.02.2010, obligand tertii popriti sa plateasca in solidar creditorului suma de 8665,74 lei.
Pentru a dispune astfel s-au retinut urmatoarele:
Prin sentinta nr.2421 din 03.12.2008 a Tribunalului Mehedinti paratii debitori A.P.M. MEHEDINTI si M.M.P. au fost obligati sa plateasca creditorului drepturi salariale stabilite in cote procentuale din salariul de baza, aferente perioadei noiembrie 2005 si pana la pronuntarea hotararii, actualizate cu indicele de inflatie de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective.
      In baza acestui titlu executoriu s-a dispus infiintarea popririi asupra sumelor de bani datorate de debitori si aflate la dispozitia tertilor popriti, plus cheltuieli de executare.
      Prin adresa nr. 825 din 15.01.2010 A.F.P.T. Drobeta Turnu Severin a comunicat refuzul de a da curs popririi infiintate, invocand prevederile art.1, al.1 din OUG 71/2009, in baza careia s-a suspendat de drept orice cerere de executare silita.
       Din procesul-verbal din data de 24.03.2010 reiese ca executorul judecatoresc a virat in contul creditorului suma de 3967,26 lei, reprezentand 34% din suma totala datorata de debitori din care s-a retinut comisionul bancar. Suma de 3967,26 lei a fost virata executorului judecatoresc de catre M.M.P, prin Ordinul de plata nr. 96 din 23.03.2010.
      Instanta a respins exceptia prematuritatii actiunii, apreciind-o neintemeiata, pentru ca dreptul la un proces echitabil, care include si faza de executare a hotararilor judecatoresti definitive, ar fi incalcat  iar statul si institutiile publice au indatorirea de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de a executa de bunavoie hotararea judecatoreasca de condamnare a lor, termenul rezonabil de solutionare prevazut de art.6 din Conventie fiind aplicabil si in faza executarii silite (de exemplu, cauza Ruianu contra Romaniei, Pini si Bertani, Manera si Atripaldi contra Romaniei, Sandor contra Romaniei, V. Ionescu contra Romaniei, Sabin Popescu contra Romaniei).
      S-a apreciat ca intarzierea in executarea unei sentinte, imputabila autoritatilor care nu furnizeaza o justificare valabila in acest sens, aduce atingere si dreptului creditorului la respectarea bunurilor sale, drept protejat de art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei iar dispozitiile derogatorii ale O.G. nr.22/2002, ale O.U.G. nr. 75/2008, ale O.U.G. nr.71/2009 si ale actelor subsecvente de punere in aplicare a ordonantelor favorizeaza statul in raporturi de drept privat, acolo unde statul trebuie sa se gaseasca pe pozitii de deplina egalitate cu orice alta persoana fizica sau juridica.
      Impotriva acestei sentinte au declarat apel M.M. P.-in calitate de debitor si D.G.F.P. Bucuresti - A.T.C.P. a Municipiului Bucuresti -tert poprit.
      A sustinut  apelantul - debitor M.M.P. ca in mod nelegal si netemeinic instanta de fond a validat poprirea cata vreme, potrivit art.1 alin.1si 2 din OUG 71/2009, executarea acestor titluri executorii a fost esalonata pe 3 ani iar  in conformitate cu art. 2 din acelasi act normativ "in cursul termenului prevazut de art. 1 orice executare silita se suspenda de drept".
      La randul sau apelanta -tert poprit D.G.F.P. Bucuresti - A.T.C.P. a Municipiului Bucuresti a motivat ca instanta nu putea valida poprirea infiintata prin adresa nr.1150/22.01.2010 deoarece potrivit art. 1 din OUG 71/2009 plata sumelor prevazute in hotarari judecatoresti era esalonata pe trei ani, respectiv 2010, 2011 si 2012 iar executarea silita suspendata de drept in conformitate cu art.2 din acelasi act normativ.
      Prin decizia civila 310/A din 29 octombrie 2010 a Tribunalului Mehedinti s-au admis apelurile, s-a schimbat sentinta si s-a respins actiunea.
      Pentru a se pronunta astfel, tribunalul  a retinut ca potrivit art.II al.1 din OUG 45/19 mai 2010 plata sumelor  prevazute  prin   hotarari  judecatoresti avand ca obiect  acordarea unor drepturi de natura salariala  stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data intrarii in vigoare  a ordonantei de urgenta, se realizeaza esalonat, ca ordonanta este  de imediata aplicabilitate si priveste executarea tuturor titlurilor executorii  anterioare, fiind irelevanta imprejurarea  ca executarea acestor titluri  nu a putut fi efectuata pana la aceasta  data.
      Mecanismul esalonarii platii, ca modalitate de executare a unei hotarari judecatoresti,  a fost considerat in concordanta cu principiile consacrate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Autoritatile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executarii unei hotarari judecatoresti indreptate impotriva sa, dar, in situatii de exceptie, cum ar fi indatorare excesiva, dificultati financiare deosebite, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in jurisprudenta sa constanta, a apreciat ca stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o masura ce intra in marja de apreciere a statului, respectand atat dreptul de acces la justitie, cat si dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). In acest context, perioade de prelungire a fazei de executare de au fost apreciate ca justificate in conditiile de exceptie date (Hotararea Burdov impotriva Rusiei, paragraful 30; Hotararea Societe de Gestion du Port de Campoloro impotriva Frantei,  Vladimir Sergeyevich Kornilov impotriva Ucrainei, Petrovich Krapyvnytskiy impotriva Ucrainei, Decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002).
      Impotriva acestei decizii  a declarat recurs creditorul, motivand ca in cadrul procedurii validarii popririi se verifica doar indeplinirea conditiilor referitoare la existenta titlului si caracterului executoriu al acestuia, neavand relevanta existenta actului normativ care suspenda executarea, in conditiile in care OUG 71/2009  a intrat in vigoare dupa data incuviintarii executarii silite de catre judecatorie.
      S-a sustinut ca nu este incident in cauza actul normativ retinut de tribunal,  s-a aratat ca intre dispozitiile art. 6 din CEDO si OUG 71/2009 exista neconcordante, astfel ca se aplica prioritar dispozitiile Conventiei, care garanteaza  dreptul la executarea unei hotarari judecatoresti si ca nu este oportun a cere unui creditor sa recurga la procedura de executare silita impotriva statului. S-au invocat cauze pronuntate de Curtea Europeana impotriva Romaniei si altor state si  Directiva 2000/35/CE, prevederile art. F alin 2.
       Recursul nu este fondat, urmand  a fi respins pentru urmatoarele considerente.
       Potrivit art. 460 c.p.c., creditorul recurge la procedura validarii popririi atunci cand, dupa ce  executarea silita prin poprire  a fost incuviintata si poprirea infiintata, tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce ii revin. Aceasta procedura nu este una necontencioasa, cum sustine creditorul recurent, nefiind incidente  dispozitiile  art. 331 c.p.c. potrivit carora  cererile necontencioase sunt acelea pentru dezlegarea carora este  nevoie de mijlocirea instantei fara sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana.
       Pentru a se admite  cererea de validare  a popririi,  este necesar sa se stabileasca, dupa citarea creditorului, a debitorului urmarit si  a tertului poprit, si dupa administrarea de probe, daca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, asa cum se dispune in art. 460 alin. 2 c.p.c., ceea ce duce la concluzia ca in aceasta procedura creditorul trebuie sa dovedeasca raportul de creanta dintre celelalte doua parti, cererea sa avand caracter contencios.
       Sunt nefondate si sustinerile recurentului privind  inaplicabilitatea in speta a dispozitiilor OUG 71/2009 si OUG 45/2010.
       Principiul aplicarii imediate a legii civile noi obliga judecatorul sa aiba in vedere la solutionarea unei cauze, atat in fond cat si in caile de atac,  toate modificarile legislative, aplicand legea in vigoare la data solutionarii cererii. Cazurile de ultraactivitate a legii vechi sunt de stricta interpretare si printre acestea nu se circumscrie situatia in speta, cand, pe parcursul executarii silite  a unui titlu executoriu indreptat impotriva unei institutii de stat, devin aplicabile norme care esaloneaza executarea.
       Chiar daca anterior datei de intrare in vigoare a ordonantei de esalonare a platii a fost pornita executarea silita,  actul normativ care stabileste modul in care se vor executa anumite creante  este aplicabil in virtutea principiului aplicarii cu caracter imediat a legii noi.
       Instanta de recurs  apreciaza ca in mod corect tribunalul a considerat ca dispozitiile dreptului intern in materia executarii creantelor impotriva statului nu sunt contrare dispozitiilor din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
       Articolul 6 al Conventiei garanteaza oricarei persoane dreptul ca o instanta sa judece orice contestatie privind drepturile si obligatiile sale cu caracter civil. Dat fiind faptul ca executarea silita constituie o parte integranta a unui proces civil, art. 6 protejeaza si dreptul de acces la executarea silita ( CEDO,  Cauza Ulger c. Turciei, cererea 25321/02, hot. din 26 iunie 2007, Manoilescu si Dobrescu c. Romaniei , cererea 60861/00).
       Instanta europeana recunoaste ca  statele au o mare libertate in alegerea mijloacelor proprii pentru a permite sistemului lor judiciar sa raspunda exigentelor art. 6 ( cauza Ashingdane c. Regatului Unit, 28 mai 1985),  atata vreme cat  limitarile impuse nu ating chiar substanta dreptului. Limitarea dreptului de acces la instanta este permisa daca are un scop legitim si  daca exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat.
       In speta, institutia debitoare nu  a refuzat executarea silita, asa cum se sustine prin motivele de recurs, insa s-a facut aplicarea actului normativ care da posibilitatea de a se plati creanta esalonat, la anumite intervale de timp. O astfel de norma juridica reprezinta o ingerinta a statului in dreptul creditorului de a obtine executarea silita si, prin aceasta, finalizarea procesului civil, dar este o ingerinta care are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat intr-o perioada critica, si este rezonabil proportionala cu scopul urmarit.
       Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de  a obtine executarea hotararii judecatoresti rezulta din faptul ca OUG 71/2009 nu neaga dreptul la executare, ci doar  stabileste modul in care creanta se va realiza, cu o intarziere rezonabila, apreciata ca atare si de instanta europeana in cauza Vasyl Petrovych Krapynytskly impotriva Ucrainei, avand in vedere ca titlul executoriu a fost obtinut la inceputul anului 2009, ca prin ordin de plata s-a platit deja creditorului o parte din suma, respectiv 3967,26 lei, diferenta urmand  a fi platita anual, in transe.
      Prin norma de drept interna nu se aduce atingere dreptului recurentului de proprietate, garantat de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1, deoarece alineatul 2 al articolului confera dreptul statului de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general. Expunerea de motive la adoptarea Ordonantei  releva situatia financiara dificila a statului si argumenteaza esalonarea platilor prin necesitatea protejarii interesului general, astfel ca sunt incidente dispozitiile conventiei europene. In plus, dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunului constituit de creanta impotriva statului nu este negat, nu ii este atinsa substanta, asa incat sentinta ce reprezinta titlu executoriu nu ramane inoperanta, asa cum se sustine in recurs.
      OUG 71/2009 nu incalca prevederile Directivei 2000/35/CE, care stabileste cauze derogatorii de la termenul de 90 zile, respectivul termen fiind doar unul de recomandare.
       Apreciind ca nu sunt incidente motive de  nelegalitate in sensul art. 304 c.p.c., decizia atacata fiind legala, recursul se va respinge ca nefondat.

5 5