Contestatie la titli.Aplicarea principiului disponibilitatii si limitele rolului activ al judecatorului. Calitatea procesuala activa a unui tert de a formula contestatie la titlu. Calea de atac care se exercita impotriva contestatiei la titlu formul...

     Art. 294  si 295 c.p.c. obliga instanta de apel sa judece procesul in limitele cererii de apel, fara a schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul actiunii, fiind aplicabil si in aceasta cale de atac principiul disponibilitatii, care marcheaza limitele in care judecatorul poate manifesta rol activ, potrivit art. 129 c.p.c.
     In aplicarea art 21 din Constitutia Romaniei si art 6 din CEDO, cel care este tert fata de executarea silita poate formula contestatie asupra oricarui act de executare sau contestatie la titlu in temeiul art. 399 c.p.c., cu conditia sa dovedeasca un interes si o vatamare prin actul de executare, atunci cand sunt elemente ce se cer a fi lamurite si  cand titlul executoriu ce se executa aduce atingere unor drepturi sau interese legitime ale tertului.
     Hotararea pronuntata intr-o astfel de pricina este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea care se executa, potrivit art. 402 alin 3 c.p.c.
     
     Contestatorul S.C. a chemat in judecata pe intimatii B.C. , S.D., D.G. solicitand lamurirea intelesului intinderii si aplicarii dispozitivului ordonantei de adjudecare nr. 344/14.02.2000, ordonanta prin care se adjudeca definitiv un imobil catre adjudecatarul D.G. Contestatorul, care este tert fata de executarea silita, arata ca ordonanta de adjudecare nu identifica imobilul ce a fost vandut prin vecinatati, adresa,  astfel ca  dupa emiterea ordonantei de adjudecare i s-a  pus lui in vedere sa elibereze imobilul proprietatea sa. Prin promovarea contestatiei la titlu solicita sa se lamureasca amplasamentul imobilului pentru a se constata ca nu exista identitate intre imobilul  contestatorului si cel ce  a facut obiectul  executarii silite.
Prin sentinta civila nr. 1465 din 18.02.2004 pronuntata de Judecatoriei Craiova a fost respinsa contestatia la executare formulata de contestator pe considerentul ca ordonanta de adjudecare nu a fost pusa in executare, astfel incat nu reprezinta hotararea care se executa in intelesul art. 400 cod pr.civ.
Apelul declarat de contestator  a fost admis de Tribunalul Dolj prin decizia civila nr. 1189/25 sept. 2006  care a desfiintat sentinta civila atacata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, considerand ca instanta de fond trebuia sa califice actiunea ca fiind o contestatie prin care un tert invoca un drept de proprietate asupra bunurilor supuse executarii, iar nu ca fiind o contestatie la titlu si ca trebuie comparate titlurile de proprietate ale partilor.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul, sustinand ca s-au incalcat dispozitiile art. 294 alin 1 c.p.c., deoarece a formulat o contestatie asupra titlului executoriu pentru  a lamuri si identifica imobilul ce a fost adjudecat. S-a aratat ca art. 401 alin 2 c.p.c conditioneaza formularea contestatiei la executare de existenta unui drept  al tertului contestator asupra bunului urmarit, insa contestatia de fata nu se intemeiaza pe aceste prevederi. Recurentul a aratat ca nu poate formula o actiune in revendicare deoarece are posesia bunului si ca se impune lamurirea ordonantei de adjudecare, aceasta fiind imprecisa.
Recursul  a fost considerat fondat pentru urmatoarele considerente.
Unul din principiile care guverneaza procesul civil este principiul disponibilitatii potrivit cu care reclamantul este cel care investeste instanta si stabileste cadrul procesual cu privire la partile chemate in judecata, obiectul si cauza actiunii.
Art. 294  si 295 c.p.c obliga instanta de apel sa judece procesul in limitele cererii de apel, fara a schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul actiunii, fiind aplicabil si in aceasta cale de atac principiul disponibilitatii, care marcheaza limitele in care judecatorul poate manifesta rol activ, potrivit art. 129 c.p.c.
La data de 9 iunie 2000 contestatorul a solicitat lamurirea intelesului, intinderii si aplicarii dispozitivului ordonantei de adjudecate nr. 344/14 februarie 2000, sustinand ca este un tert proprietar al unui imobil cu caracteristicile celui mentionat in ordonanta si ca este pagubit prin executare.
     In raport de aceasta cerere, judecatoria a analizat contestatia asa cum a fost formulata, incepand cu fila 5 a sentintei, retinand ca ordonanta de adjudecare nu a fost pusa in executare astfel incat nu reprezinta hotararea care se executa in sensul art. 400 c.p.c. Judecatoria a  retinut, de asemenea, ca executarea silita este deja incheiata, desi anterior retinuse ca este in termen contestatia si ca nu a fost intocmit actul de inchidere a executarii, precum si faptul ca se pune in discutie numai lamurirea  ordonantei nu si valabilitatea si preferinta titlurilor partilor asupra acestor constructii. Desi aceasta motivare este greoaie si nu corespunde unui fir logic exact, se constata ca prima instanta a raspuns cererii formulate, in limitele investirii sale, mentinand obiectul actiunii si respectand principiul disponibilitatii.
     Tribunalul a considerat ca invocandu-se un drept propriu de catre contestator asupra bunului adjudecat, contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare, instanta trebuind sa compare titlurile partilor. S-a apreciat ca prima instanta avea obligatia sa califice corect contestatia si neprocedand astfel, nu s-a analizat fondul cauzei.
     Motivand astfel, tribunalul a apreciat gresit  limitele in care judecatorul poate exercita rolul sau activ. Astfel, judecatorul este tinut a respecta starea de fapt descrisa de reclamant prin actiune, are posibilitatea de a pune in discutia partilor orice imprejurari de natura a duce la lamurirea pricinii, printre care si calificarea juridica a cererii. In situatia in care cererea este formulata in termeni precisi, obiectul acesteia fiind pe deplin stabilit de reclamant, mai cu seama cand reclamantul beneficiaza de aparare calificata, instanta nu poate schimba obiectul actiunii, chiar daca apreciaza ca aceasta este inadmisibila sau ca interesele reclamantului ar fi mai bine realizate prin  promovarea unui alt tip de cerere.
     Considerand ca  reclamantul a investit instanta cu o contestatie la executare intemeiata pe dispozitiile art. 401 alin 2 c.p.c, in care se pune in discutie titlul tertului contestator fata de titlul partilor asupra bunului urmarit( ceea ce echivaleaza cu o actiune in revendicare) tribunalul a incalcat dispozitiile. art. 294, 295 si 129 c.p.c, a schimbat obiectul unei actiuni clare, erijandu-se in aparator al partii. Dispozitiile legale fiind gresit aplicate, sunt incidente motivele de recurs prevazute  de art.304 pct. 8 si 9 c.p.c, care atrag modificarea deciziei.
     Totusi, in conditiile in care fondul apelului nu a fost cercetat, tribunalul nu  a raspuns criticilor apelantului,  se constata aplicabile prevazute  art. 312 alin 5 c.p.c, care impun  admiterea recursului, casarea deciziei si trimiterea cauzei spre judecare la tribunal. A proceda astfel, inseamna a ignora un grad de jurisdictie, a incalca principiul legalitatii cailor de atac si a nu respecta drepturile procesuale  ale partilor.
     Ceea ce se cere a fi lamurit in speta este posibilitatea unui tert fata de executarea silita de a introduce contestatie la titlu si daca ordonanta de adjudecare poate reprezenta un titlu ce se cere a fi lamurit.
     In vechiul sistem al codului de procedura civila, in vigoare la data promovarii contestatiei, ordonanta de adjudecare era o hotarare judecatoreasca pronuntata in urma parcurgerii   etapelor unei urmariri silite imobiliare, care consfintea dreptul de proprietate al adjudecatarului asupra bunului ce fusese urmarit silit si care, anterior, era proprietatea debitorului urmarit sau a garantului imobiliar. Ordonanta se inscria in cartea funciara si producea toate efectele unui titlu de proprietate.
     Fiind rezultatul unei judecati contradictorii, ordonanta de adjudecare avea si efectele unei hotarari judecatoresti, cu mentiuni speciale privind caile de atac si termenul de exercitare a acestora. Ca urmare, nimic nu impiedica a considera ca o astfel de hotarare reprezinta titlul ce se executa in  sensul art. 399 c.p.c, deoarece  adjudecatarul urma a fi in posesie de catre executorii judecatoresti iar executarea ordonantei de adjudecare echivala cu  aceasta punere in posesie. In atare interpretare, este evident ca fata de ordonanta de adjudecare  se putea formula contestatie la titlu in conditiile art. 399 teza II c.p.c., atunci cand erau necesare lamuriri privind intelesul, intinderea, aplicarea titlului, inclusiv cele privitoare la identificarea imobilului adjudecat sau chiar  a partilor ce au participat la executarea silita.
     Potrivit art. 399 c.p.c contestatia la executare propriu zisa si contestatia la titlu pot fi formulate de cei interesati sau vatamati prin executare, text care deschide calea promovarii contestatiei atat de catre partile la executarea silita, cat si de tertii vatamati prin actele de executare.
     Art. 399 c.p.c. reglementeaza obiectul contestatiei la executare, lamurind ce anume se poate  contesta, care sunt  tipurile de contestatii promovabile. Textele care urmeaza se refera la locul introducerii contestatiei( art .400 c.p.c), termenele in care contestatia poate fi introdusa( art. 401 c.p.c).
     Referirea din art. 401 alin 2 c.p.c la contestatia prin care un tert pretinde ca are un drept de proprietate asupra bunului urmarit priveste de asemenea termenul in care o asemenea contestatie poate fi introdusa,  dar, intr-o interpretare sistematica a normelor de lege, textul nu poate privi strict obiectul contestatiei formulate de un tert.
     Asadar, cel care este tert fata de executarea silita poate formula contestatie asupra oricarui act de executare sau contestatie la titlu in temeiul art. 399 c.p.c, cu conditia sa dovedeasca un interes si o vatamare prin actul de executare iar in situatia in care pretinde ca asupra bunului urmarit are un  anumit drept real, contestatia sa trebuie introdusa in termenul prevazut de art. 401 alin 2 c.p.c.
     Concluzia care se impune este aceea ca tertul poate promova o contestatie la titlu, atunci cand sunt elemente ce se cer a fi lamurite si  cand titlul executoriu ce se executa aduce atingere unor drepturi sau interese legitime ale tertului.
     In acest fel trebuie facuta si aplicarea art 21 din Constitutia Romaniei si art 6 din CEDO, orice persoana  care se considera vatamata avand posibilitatea de a cere instantei ca drepturile sale sa fie recunoscute.
     Pe aceeasi linie de idei, instanta trebuie sa stabileasca daca impotriva hotararii ce a solutionat contestatia la titlu promovata de un tert se poate exercita calea de atac a apelului sau cea a recursului.
     Potrivit art. 402 alin 2 c.p.c., hotararea asupra contestatiei se da fara drept de apel, cu exceptia celei pronuntate in temeiul art. 400/1 c.p.c. si art. 401 alin 2 c.p.c.
     Exceptiile fiind de stricta interpretare,  este de lamurit daca in categoria contestatiilor  promovate in temeiul art. 401 alin 2 c.p.c se include si contestatia la titlu promovata de un tert.Din modul in care au fost prevazute cele doua exceptii rezulta ca s-a dorit  a se acorda un spectru de judecata mai larg acelor cereri  asimilate partajului , actiunii in revendicare sau altor actiuni in  care se pune in discutie un drept real, toate avand ca parti nu numai pe cele ce au participat la executarea silita, ci si terti  ale caror drepturi sunt atinse prin executare. Stabilind ca nu se incadreaza strict in dispozitiile art. 401 alin 2 c.p.c si contestatia la titlu promovata de un tert,  aceasta fiind intemeiata pe prevederile comune ale art. 399 c.p.c., este logic a constata ca exceptia prevazuta de art 402 alin 2 c.p.c nu se aplica contestatiei de fata.
     Asadar, tertul care promoveaza o contestatie la titlu, solicitand lamurirea acestuia deoarece  se aduce atingere unor drepturi sau interese legitime ale sale,  justifica intotdeauna un drept  insa aceasta se analizeaza ca interes - conditie  a promovarii oricarei actiuni in justitie. El nu solicita in cadrul contestatiei la titlu compararea titlului sau cu cel obtinut prin executare pentru a constata care este mai preferabil, aspect specific actiunii in revendicare, ci lamurirea dreptului dobandit in urma executarii silite.Ca urmare, hotararea pronuntata intr-o astfel de pricina este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea care se executa, potrivit art. 402 alin 3 c.p.c
     Cum impotriva ordonantei de adjudecare se putea promova doar calea de atac a recursului, si impotriva sentintei pronuntata in speta de judecatorie se exercita  recurs.
     Tribunalul, solutionand cauza in complet de apel a incalcat dispozitiile legale, fiind incident motivul de recurs prevazute de art .304 pct. 1 c.p.c
     Potrivit art 312 c.p.c recursul a fost admis, s-a casat decizia si s-a trimis cauza spre judecare la tribunal, urmand ca acesta sa califice calea de atac promovata drept recurs si sa solutioneze contestatia la titlu promovata de contestator.