Procese funciare. Taxa de timbru. Decizie nr. 72 din data de 25.01.2006
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

. Procese funciare. Taxa de timbru.
Prin sentinta civila nr. 11578/13 decembrie 2004 a Judecatoriei Iasi, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si exceptia lipsei de interes si in consecinta s-a respins pe acest temei actiunea civila formulata de reclamantii C.M.A, G.M.E., S.A. si S.E. in contradictoriu cu paratii Z.E., G.V.N. si Comisia judeteana Iasi pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
S-a respins totodata cererea paratilor privind acordarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut:
Cele doua exceptii invocate in cauza sunt intemeiate, din compararea titlurilor de proprietate ale partilor rezultand ca suprafetele de terenuri inscrise in ele nu se suprapun.
In expertiza tehnica topometrica efectuata in cauza se arata ca paratii persoane fizice au ocupat o suprafata de teren de 464 m2 proprietatea reclamantilor, dar, totodata, se arata ca reclamantii nu detin titlu de proprietate pentru suprafata de teren pentru care solicita anularea partiala a titlului de proprietate al paratilor persoane fizice, urmand ca acesta sa fie obtinut ulterior.
Avand in vedere aceste considerente, precum si dispozitiile art. 480 si urmatoarele Cod civil, instanta a admis cele doua exceptii si, in consecinta, a respins actiunea formulata de catre reclamanti.
Deoarece onorariul aparatorului paratilor persoane fizice nu a fost precizat si nici dovedit cu chitanta, instanta a respins cererea acestora de acordare a cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel reclamantii C.A., G.M.E., S.A. si S.E, apel care a fost anulat ca netimbrat prin decizia civila nr. 420 din 27 mai 2005 a Tribunalului Iasi.
Instanta de apel a retinut ca, potrivit art. 3 lit. a si art. 11 din Legea nr. 146/1997 si art. 3 din O.U.G. nr. 321995, reclamantilor-apelanti li s-a pus in vedere sa timbreze calea de atac cu suma de 55.000 lei si timbru judiciar in valoare de 1.500 lei, acestia nu s-au conformat, astfel incat s-a aplicat sanctiunea prevazuta in art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Reclamantii C.A. s.a. au formulat in termen legal recurs impotriva deciziei tribunalului, invocand in drept pct. 5, 7, 9 si 10 ale art. 304 Cod procedura civila, iar in fapt urmatoarele:
- in mod abuziv instanta a respins cererea de amanare pentru termenul din 27.05.2005, aparatorul fiind in imposibilitatea de a se prezenta, acordand asistenta juridica la o alta instanta, incalcandu-i-se dreptul la aparare;
- aplicarea gresita a legii in solutionarea exceptiei netimbrarii, actiunile referitoare la Legea nr. 18/1991 fiind scutite de plata taxei de timbru.
Recursul nu este intemeiat.
Din lucrarile dosarului nr. 2736/2005 al Tribunalului Iasi rezulta ca in cauza s-au acordat doua termene de judecata. Un termen la data de 22.04.2005, cand apelantii-reclamanti reprezentati de avocat au primit termen in cunostinta si li s-a pus in vedere de instanta obligatia de a achita taxa de timbru si timbru judiciar. Cauza a fost amanata pentru termenul de judecata din 27 mai 2005 cand au avut loc si dezbaterile.
Aparatorul ales al reclamantilor-recurenti a depus o cerere de amanare, invocand imposibilitatea de prezentare, fara a produce vreo dovada cu privire la motivul invocat.
Prin aplicarea corecta a legii, instanta a constatat ca nu este intemeiata cererea de amanare, fiind incidente dispozitiile art. 156 Cod procedura civila.
Curtea constata ca dreptul de aparare nu a fost incalcat, nefiind facuta dovada motivului pentru amanarea cauzei.
Cauza a fost solutionata pe exceptie, fiind incidente dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 care prevad pentru partea care nu-si indeplineste obligatia de plata a taxelor de timbru, pana la termenul acordat de instanta, sanctiunea nulitatii.
In ceea ce priveste dispozitiile Legii nr. 18/1991 recurentii nu fac parte din categoria autoritatilor care nu sunt scutite de plata taxelor de timbru. In conditiile art. 1 din Legea nr. 146/1997 orice cerere sau actiune adresata instantei de judecata este supusa legii taxelor de timbru, scutite de plata acestora fiind doar persoanele prevazute in cazurile de exceptie.
In conformitate cu art. 1 Cod civil, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva. Judecarea cauzelor civile are loc potrivit dispozitiilor Codului civil si prevederilor din legile speciale, intre care si cele privind taxa de timbru.
Conform art. 725 Cod procedura civila, dispozitiile legii noi se aplica din momentul intrarii legii in vigoare si dispune numai pentru viitor.
In consecinta, modificarea Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 247/14 iulie 2005, sub aspectul timbrajului, nu poate retroactiva, respectiv nu inlatura obligatia reclamantilor-recurenti de a-si fi timbrat apelul introdus la 14.03.2005 si solutionat pe exceptie la 27 mai 2005.
Curtea are in vedere obligatia stabilita de Legea nr. 146/1997 de achitare anticipata sau cel mai tarziu la termenul acordat de instanta, a taxei de timbru datorata conform legii in vigoare in momentul exercitarii si solutionarii caii de atac a apelului.
Actele de procedura, sub aspectul formei, trebuie sa indeplineasca cerintele legii in vigoare la data efectuarii lor.
Motivele de recurs pot fi incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila. Desi incadrate de recurenti si in pct. 5, 7 si 10 ale textului citat, motivele dezvoltate nu se incadreaza in aceste texte, deoarece hotararea atacata cuprinde motivele de fapt si de drept ce au stat la baza propunerii, formele de procedura prevazute de lege nu au fost incalcate si instanta s-a pronuntat asupra tuturor mijloacelor de proba si de aparare.
Pentru considerentele expuse, in baza art. 312 Cod procedura civila respinge recursul ca nefondat.
(Decizia civila nr. 72/25.01.2006)