Aplicarea dispozitiilor legale privitoare la plata taxei judiciare de timbru in cazul cererilor intemeiate pe disp.art.400/1 cod procedura civila si art.33 codul familiei.
Neexercitarea cererii de reexaminare prev.de art.18 alin.2 din Legea 146/1997. Consecinte.
Decizia civila nr. 131/R din 10 februarie 2006 a Curtii de Apel Galati
Prin actiunea formulata reclamanta C.P. a solicitat in contradictoriu cu sotul sau C.N, sa se constate ca are o contributie de 90 % la dobandirea bunurilor comune.
T.M. a formulat cerere conexa solicitand partajarea bunurilor comune dobandite de sotii C.P. si C.N.
In motivarea cererii arata ca este creditoarea paratului C.N., avand o creanta stabilita prin hotarare judecatoreasca ce constituie titlu executor.
Instanta de fond a anulat cererea creditoarei T.M. ca insuficient timbrata, retinand ca aceasta a contestat cota de contributie a reclamantei C.P. la dobandirea bunurilor comune si avea obligatia sa timbreze la valoarea de 40 % a bunurilor.
Instanta de apel, respinge apelul ca nefondat, retinand ca motivele de apel privitoare la stabilirea taxei judiciare de timbru sunt nefondate, de vreme ce nu s-a exercitat calea de atac speciala prevazuta de art.18 alin.2 din Legea 146/1997.
Ca urmare a recursului declarat de T.M., s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, retinand urmatoarele:
Creditoarea T.M. si-a intemeiat cererea pe disp.art.33 din codul familiei.
In temeiul disp.art.400/1 cod procedura civila, impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata la cererea partii interesate si in cadrul judecarii contestatiei la executare.
Creditoarea are legitimare procesuala sa solicite partajarea bunurilor comune in temeiul disp.art.33 alin.2 codul familiei si art.400/1 cod procedura civila, ca fiind tert fata de comunitatea de bunuri a celor doi soti.
Fiind in cadrul unei proceduri de executare silita, instanta de fond in mod gresit a considerat ca prin cererea formulata, creditoarea contesta cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune si drept urmare trebuie sa aplice dispozitiile art.7 din Normele metodologice de aplicare a Legii 146/1997.
Creanta acesteia este stabilita, printr-o hotarare judecatoreasca, ce constituie titlu executoriu.
Potrivit disp.art.2 alin.2 din Legea 146/1997, in cazul contestatiei la executare silita, taxa de timbru, indiferent de valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta, nu poate depasi 1.830.000 lei.
Ratiunea acestei dispozitii legale este tocmai pentru a evita dubla impunere, reclamanta-creditoare achitand o taxa judiciara de timbru cu ocazia judecarii cauzei in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 779 din 17 decembrie 1998 a Tribunalului Braila.
Fata de aceste considerente s-a retinut ca instanta de fond nu a intrat in cercetarea fondului cauzei, calificand gresit cererea, nu a facut aplicarea disp.art.33 si 34 din codul familiei in referire la art.400/1 cod procedura civila.
De asemenea, instanta de apel nu a analizat fondul cauzei, retinand in mod gresit ca neexercitarea dreptului de a formula cerere de reexaminare cu privire la dispozitia instantei in ceea ce priveste timbrajul, ingradeste dreptul partii de a exercita caile legale de atac impotriva unei hotarari prin care i se anuleaza o cerere.
Chiar dispozitiile Legii 146/1997 art.11, prevad posibilitatea exercitarii apelului sau recursului impotriva unei hotarari de anulare a cererii ca netimbrata.
Pe calea solutionarii unei cereri de reexaminare, in temeiul art.18 din Legea 146/1997 care este solutionata de aceeasi instanta, se da posibilitatea ca instanta sa revina asupra unei dispozitii in ceea ce priveste modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, a cuantumului acesteia.