Taiere fara drept de arbori din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia. Lipsa pericolului social concret al infractiunii. Solutii
- Legea nr. 46/2008, art. 108, art. 120
Date fiind prejudiciul infim creat prin fapta taiere fara drept de arbori din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier, persoana inculpatului care nu a mai avut conflict cu legea penala, continutul concret al faptei sale, aceasta activitate nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fiind indeplinite conditiile achitarii, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b1 C. proc. pen. Prin Sentinta penala nr.84 din 08.03.2012 Judecatoria Reghin a dispus urmatoarele:
In temeiul art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. d C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul B.T., de sub acuza comiterii infractiunilor de taiere si furt de arbori, fapte prevazute de art. 108 alin. 1 lit. a si art. 110 alin. 1 lit. a Legea nr. 46/ 2008 cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.
S-a respins actiunea civila formulata de catre partile civile B.M. si B.I.
S-a facut aplic.art.192 lit. b C. proc. pen.
Se retin urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Reghin, din data de 05.09.2011, s-a dispus in baza prevederilor art. 262 pct.1 lit. a C. proc. pen., punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a invinuitului B.T., pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 108 alin. 1 lit. a si art. 110 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen..
S-a retinut in rechizitoriu ca la data de 01.07.2011 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitul B.T., retinandu-se ca in cursul lunii februarie 2011 (fara a putea stabili cu exactitate data), a taiat fara drept, de pe terenul proprietatea partii vatamate B.M. din localitatea Filea, din locul numit ,,Deasupra Varnitei", un numar de trei arbori din specia cires, stejar si plop, in valoare de 732 lei (valoare fara TVA), depasind de peste 5 ori pretul mediu a unui mc de masa lemnoasa pe picior (74 lei/mc) iar materialul lemnos rezultat l-a sustras. S-a apreciat ca fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de taiere si furt de arbori, prev. de art. 108 al. 1 lit. a si 110 al. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu art. 33 lit. a C. pen.
Se arata ca in fapt, la data de 04.04.2011, partea vatamata B.I.a sesizat lucratorii de la Postul de Politie Deda in legatura cu taierea de catre invinuit, de pe terenul sau, a unui numar de trei arbori din locul numit ,,Deasupra Varnitei".
Dupa taiere, partea vatamata a aratat ca materialul lemnos rezultat a fost trecut peste gard pe terenul invinuitului si a fost insusit de catre acesta.
Se mai arata ca la aceeasi data, a avut loc cercetarea la fata locului in locul numit ,,Deasupra Varnitei".
Se arata ca terenul partii vatamate este delimitat de cel al invinuitului de un gard de scandura, iar in coltul de nord vest al terenului au fost identificate trei cioate taiate nemarcat, o cioata din specia stejar cu diametrul de 43 cm, o cioata din specia cires cu diametrul de 40 cm si un plop cu diametrul de 35 cm.
Toate s-au gasit grupate pe terenul partii vatamate la o distanta de 2 m de gardul ce delimiteaza cele doua proprietati, respectiv pe terenul partii vatamate. Langa gardul invinuitului a fost identificat rumegus proaspat si aschii de la arborele din specia stejar.
Cu aceasta ocazie au fost efectuate si fotografii judiciare.
Partea vatamata B.M. a declarat ca se constituie parte civila cu suma de 1.000 lei.
Din adresa nr. 2180/2011 emisa de ocolul Silvic Rastolita, a rezultat ca valoarea celor trei arbori care este de 774,47 lei (valoare cu TVA), a depasit de peste 5 ori pretul mediu a unui mc. de masa lemnoasa pe picior la data faptei (74 lei/mc). Actul de acuza se bazeaza pe urmatoarele mijloace de proba:
- proces verbal de cercetare la fata locului;
- sesizare parte vatamata, declaratie parte civila;
- copie titlu de proprietate;
- declaratie invinuit;
- declaratiile martorilor B.I.si C.I.;
- adresa cu nr. 2180/11.04.2011 catre Postul de Politie Deda;
- adresa cu nr. 23/P/04.04.2011 catre Ocolul Silvic Rastolita;
- planse fotografice;
- adeverinta cu nr. 2652/11.07.2011.
Din verificarea actelor si lucrarile materialului dosarului, prima instanta a retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 01.07.2011 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpatul B.T., retinandu-se ca in cursul lunii februarie 2011 ar fi taiat fara drept, de pe terenul proprietatea partii vatamate B.M. din localitatea Filea, din locul numit ,,Deasupra Varnitei", un numar de trei arbori din specia cires, stejar si plop, in valoare de 732 lei (valoare fara TVA), depasind de peste 5 ori pretul mediu a unui mc de masa lemnoasa pe picior (74 lei/mc) iar materialul lemnos rezultat l-ar fi sustras.
S-a retinut faptul ca la data de 04.04.2011, partea vatamata B.I. a sesizat lucratorii de la Postul de Politie Deda in legatura cu taierea de catre inculpat, de pe terenul sau, a unui numar de trei arbori din locul numit ,,Deasupra Varnitei".
Dupa taiere, partea vatamata a aratat ca materialul lemnos rezultat a fost trecut peste gard pe terenul inculpatului si a fost insusit de catre acesta.
In cursul urmaririi penale inculpatul B.T. a fost audiat la data de 21.07.2011 in legatura cu faptele de taiere si furt de arbori, ocazie cu care a declarat ca detine teren in locul numit ,,Varnita" de unde, la inceputul anului 2011 a taiat trei arbori din speciile cires, stejar si plop, intrucat tineau umbra.
Martorul B.I. a declarat ca in cursul lunii februarie, fara a putea preciza data, a fost cautat de inculpat care l-a solicitat pentru transportul unei carute cu lemne din locul numit ,,Varnita".
Dupa aproximativ doua zile, martorul a declarat ca a fost anuntat de fiul inculpatului, astfel, martorul s-a deplasat la gradina inculpatului unde a gasit mai multi butuci din specia stejar, plop, cires pe care i-a incarcat in caruta impreuna cu B.T.F.
Pozitia inculpatului a fost de nerecunoastere a faptei acesta declarand faptul, ca la locul denumit ,,Varnita"a primit 38 de arii conform registrului agricol din 1959 - 1963. A aratat ca a ingradit locul si apus altoi de mar, cires si par, aratand, totodata, ca a imprejmuit 20-25 de arii, diferenta nu a mai imprejmuit-o pentru ca nu a avut posibilitati, iar pomii de care este acuzat ca i-ar fi taiat, arata ca sunt de pe locul sau.
A mai aratat ca delimitarea a fost facuta de acesta in momentul in care a imprejmuit terenul, inculpatul fiind cel care a fixat limitele dupa indicatiile tatalui sau care a fost proprietarul terenului.
Partea vatamata B.M. a sustinut, ca impreuna cu sotul ei detin o gradina de 31 de arii care nu este delimitata cu gard. Terenul acestora arata ca se termina in locul in care incepe gardul construit de inculpat, pentru a delimita suprafetele. Partea vatamata a aratat ca arborii care s-au taiat de inculpat se aflau pe terenul acesteia la limita suprafetei sale cu ale inculpatului, si ca a stiut ca acel loc era mostenit de la parinti iar cioatele ramase s-au identificat pe locul acesteia in urma efectuarii cercetarii la fata locului de catre organele de politie.
In cursul cercetarii judecatoresti s-a procedat la audierea martorilor B.I., S.A., C.I., B.C., B.I.
Inculpatul a aratat ca a ingradit gardul si a plantat pomi. A imprejmuit 20-25 de ari din cei 38 intrucat nu a avut posibilitati financiare. Partea vatamata a sustinut faptul ca terenul sau de 31 de arii nu este delimitat cu gard.
Desi partea vatamata a sustinut faptul ca organele de politie au gasit cioatele pe terenul sau, partea a aratat ca nu s-au efectuat delimitarile de catre un expert, fila 37, 38 din dosar.
Cu toate acestea cu ocazia cercetarii efectuate in teren s-a retinut faptul ca proprietatea partilor vatamate este inscrisa in mod gresit in titlu de proprietate intrucat conform hartii cadastrale si a locatiei terenul se afla in alta parcela. Mai mult s-a retinut faptul ca cele trei cioate se afla la sud de proprietatea inculpatului, respectiv la aproximativ 2, 3 m, iar potrivit hartii cadastrale nu se afla in parcela indicata de titlu de proprietate.
Instanta a aratat ca pentru o mai buna edificare a situatiei s-a opinat ca este nevoie de opinia unui specialist topo, insa partile nu au fost de acord cu efectuarea unei expertize in cauza, desi aceasta s-ar fi impus.
Martorii audiati au relevat o stare de fapt perceputa in mod eronat datorita faptului ca situatia terenurilor in cauza nu este clarificata. Astfel martorul B.I. a aratat ca lemnele se aflau pe terenul inculpatului, iar martorul S.A., a auzit de la vecini ca s-ar fi taiat niste arbori de pe terenul inculpatului.
Martorul C.I., persoana care s-a deplasat cu agentul de politie la fata locului arata ca terenul in cauza este al partii vatamate, iar ulterior arata ca locul este al inculpatului, tot martorul mai sustine faptul ca nu stie cine folosea terenul unde se aflau cioatele.
Martorii propusi de catre partea civila respectiv B.C. si B.I., au aratat ca cei trei arbori s-au taiat de pe trenul lor. Martorul B.I. a sustinut ca o comisie de la primarie a constatat faptul ca cioatele se afla pe terenul partilor vatamate. Aceasta afirmatie insa este contrazisa de continutul procesului verbal de cercetare la fata locului si care releva faptul proprietatea partilor vatamate este inscrisa in mod gresit in titlu de proprietate intrucat conform hartii cadastrale si a locatiei terenul se afla in alta parcela.
S-a retinut ca actul de acuza se bazeaza in principal pe copia titlului de proprietate; si declaratiile martorilor B.I.si C.I., s-a apreciat ca nu s-a adus nici o proba care sa formeze convingerea instantei cu privire la comiterea faptelor deduse judecatii de catre inculpat, respectiv ca acesta ar fi sustras si taiat material lemnos de pe trenul proprietatea partilor vatamate, atata timp cat nu s-a facut dovada proprietatii existand in acest sens un dubiu ce ii profita inculpatului.
Tinand seama ca in cauza penala dedusa judecatii nu s-a dovedit cu certitudine comiterea faptelor de catre inculpat, in consecinta, inculpatul beneficiind pe deplin de prezumtia de nevinovatie, in sensul art. 5 indice 2 si art. 66 C. proc. pen., instanta a dispus in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. d C. proc. pen., achitarea inculpatului B.T. de sub acuza comiterii infractiunilor de taiere si furt de arbori, fapte prevazute de art. 108 alin. 1 lit. a si art. 110 alin. 1 lit. a Legea nr. 46/ 2008 cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen..
Impotriva acestei sentinte a declarat, in termen legal, recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Reghin si partile civile B.I.si B.M.
Acestia au solicitat condamnarea inculpatului B.T. pentru savarsirea infractiunilor pentru care a fost deferit justitiei si obligarea lui la despagubiri materiale catre partile civile.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si in integralitatea sa, instanta de control judiciar va admite recursurile declarate pentru urmatoarele considerente:
Starea de fapt, astfel cum a fost retinuta si dovedita, este corecta, dar probele au fost interpretate partial gresit. Astfel, in mod corect, cum de altfel a recunoscut si inculpatul, s-a retinut ca in mod indubitabil inculpatul B.T. a taiat din locul numit "Deasupra Varnitei" trei arbori din specia cires, stejar si plop, in valoare de 732 lei. Aceasta fapta a fost savarsita de catre inculpat fara ca arborii in cauza sa fie marcati de Ocolul Silvic.
Din coroborarea probelor administrate rezulta ca s-au delimitat in teren suprafetele pretinse a fi detinute de catre parti. Suprafata de teren apartinand inculpatului s-a constatat ca este delimitata cu gard, fara a putea prezenta actul de proprietate. Partile civile au prezentat titlul de proprietate nr. 44664/2007. Tarlaua din care s-au taiat arborii este 32 dar nr. de parcela inscris in titlul de proprietate cu suprafata de 3700 mp. se afla in parcela 1685/7 insa conform hartii cadastrale si a locatiei se afla situat in alta parcela. Cele trei cioate au fost identificate la sud de proprietatea inculpatului, la aprox. 2-3 m. iar potrivit hartii cadastrale se afla in alta parcela indicata in titlul de proprietate.
Conform schitei intocmite, terenurile inculpatului si ale partilor civile se invecineaza.
Potrivit Legii nr. 46/2008 fondul forestier al Romaniei este alcatuit din fondul forestier national si vegetatia forestiera din afara fondului forestier national.
Fondul forestier national cuprinde, conform art.1 alin.1 din Legea nr. 46/ 2008, totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor ce servesc nevoilor de cultura, protectie, administratie silvica, a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductive enumerate in alin.2, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse in acestea ulterior, in conditiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietare.
Constituie vegetatie forestiera din afara fondului forestier national acea vegetatie forestiera care nu indeplineste unul sau mai multe criterii de definire a padurii, fiind alcatuita din cele opt categorii expres prevazute in pct. 50 din Anexa Legii nr.46/2008, printre cure la "lit. a" se refera la plantatiile cu specii forestiere de pe terenurile agricole.
Potrivit art.35 din Constitutie, Statui Roman asigura cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului fiecarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic, iar persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si ameliora acest mediu. Dreptul la proprietate este constitutional garantat, insa caracterul si limita drepturilor sunt stabilite prin lege. Intre altele, dreptul la proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului (art.44 alin.l si 6).
Unele restrictii cu privire la modul de administrare si exploatare a fondului forestier national sau a vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara acestui fond. Indiferent daca fac obiectul proprietatii publice sau private sunt inscrise in dispozitiile Codului silvic, deoarece, asa cum s-a precizat, dreptul de proprietate obliga, intre altele, la respectarea sarcinilor privind protectia mediului in cadrul caruia fondul forestier si vegetatia forestiera constituie factorii cei mai importanti, dar si o resursa epuizabila, insa regenerabila in masura in care regimul legal ai acestora este respectat.
In art. 6 alin.l si 2 din Legea nr. 46/2008 se prevede, cu valoare de principiu, ca fondul forestier national este supus regimului silvic, iar vegetatia forestiera este supusa normelor silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind circulatia materialului lemnos, fara a conditiona de includerea in ocoale sau amenajamente silvice.
Recoltarea si valorificarea lemnului din vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national este, potrivit alin. 3 al art.6, la latitudinea proprietarilor, fiind obligati si acestia sa respecte normele tehnice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarile privind circulatia materialului lemnos.
Din examinarea dispozitiilor art. 17 alin.2 lit.g, 62, 63, 68 si 70 din Codul silvic, art.1, 2, 4, 11 si 12 din Ordinul nr.606 din 30 septembrie 2008 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport a materialului lemnos si art.1 alin.1, 2 si 4, art. 10 si art.1 1 din Ordinul nr.33 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind confectionarea si folosirea ciocanelor silvice emis de acelasi minister rezulta ca, indiferent de natura proprietatii, exploatarea masei lemnoase se face numai dupa obtinerea autorizatiei de exploatare, inventarierea si marcarea cu dispozitive speciale de catre personalul silvic autorizat a arborilor ce urmeaza a fi taiati si predarea-primirea parchetului sau suprafetei pentru exploatare.
Conform Ordinului nr. 1540/3.06.2011 a M.M.P. la art. 2 se prevede ca recoltarea, colectarea, transportul masei lemnoase se efectueaza cu respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 cu mod. si completarile ulterioare, astfel incat indiferent de forma de proprietate, sa se asigure mentinerea fondului forestier national in conditiile gestionarii durabile a padurilor.
Aceste prevederi sunt obligatorii inclusiv pentru proprietarii de paduri, persoane fizice, care au dreptul de a exploata in regie proprie un volum maxim de 20 mc/an din padurile pe care le au in proprietate, cu atat mai mult cu cat, conform art. 17 alin.1 si 2 lit.g, respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti detinatorii de fond forestier, iar proprietarul fondului forestier este obligat in respectarea regimului silvic, printre altele, sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare, autorizarea parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre personalul autorizat.
Transportul materialului lemnos rezultat in urma taierii, indiferent de natura sau felul proprietatii, se face potrivit art.3 din Normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialului lemnos aprobate prin Hotararea Guvernului nr.996 din 27 august 2008, numai insotit de actul de punere in valoare si avizul de insotire, ultimul fiind completat in forma simplificata de catre detinatorii de padure sau vegetatie forestiera din afara fondului forestier, care exploateaza masa lemnoasa pentru nevoi proprii si nu realizeaza acte de comert.
Ca atare, exploatarea padurilor si a vegetatiei forestiere nu se face in mod arbitrar de catre proprietari, chiar daca se are de-a face cu paduri sau terenuri cu vegetatie forestiera proprietate privata, ci respectandu-se regulile de exploatare stabilite prin lege, iar cei ce incalca aceste reguli trebuie trasi la raspundere penala sau contraventionala, dupa caz (art. 104 din Codul silvic).
Potrivit adresei Directiei Silvice Mures terenul de pe care au fost taiati cei trei arbori au regim de fanate cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national si, ca atare, pentru exploatarea arborilor existentei pe acest teren este necesara eliberarea unei autorizatii si marcarea acestora, fapt neindeplinit de catre inculpat.
In atare situatie, inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de taiere ilegala de arbori, prev. de art.108 alin.1 lit. a din Legea nr. 46/2008.
In ceea ce priveste savarsirea de catre acelasi inculpat a infractiunii de furt de arbori, prev. de art.110 alin.1 lit. a din Legea nr.46/2008 consideram ca in mod legal prima instanta a dispus achitarea inculpatului. Astfel, terenul pe care se afla arborii taiati, nu are clarificata situatia juridica existand dubii serioase cu privire la proprietarul de drept. Potrivit documentelor depuse la dosar nu rezulta ca partile civile ar fi proprietarii acelui teren. Cu atat mai mult cu cat nu s-a acceptat efectuarea unei expertize topografice pentru a se edifica situatia juridica a acelui teren.
Pe de alta parte nici situatia faptica nu este elucidata, atat inculpatul, cat si partile civile aducand martori ca ar fi posesorii terenului in cauza. Dubiul in aceasta privinta este adancit si de faptul ca acel teren nu este delimitat si ingradit de niciuna din parti.
Fata de cele retinute, in baza art.38515 pct.2 lit. d C. proc. pen. vom admite recursurile formulate si in rejudecare:
Vom constata ca inculpatul B.T. a savarsit infractiunea de taiere ilegala de arbori prev. de art.108 alin.1 lit. a din Legea nr.46/2008, dar consideram, dat fiind prejudiciul infim creat prin fapta sa, persoana inculpatului care nu a mai avut conflict cu legea penala, continutul concret al infractiunii, ca aceasta fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Care atare, in baza art. 11 pct.2 lit. a C. proc. pen. raportat la art.10 lit. b1 C. proc. pen. il vom achita pe inculpatul B.T., de sub acuza comiterii infractiunii prev. de art.108 alin.1 lit. a din Legea nr.46/2008.
In baza art. 181 alin. 3 C. proc. pen. raportat la art.91 lit. c C. pen. vom aplica inculpatului o amenda administrativa, in suma, de 200 lei.
Vom mentine dispozitiile privind achitarea aceluiasi inculpat pentru savarsirea infractiunii prev. de art.110 alin.1 lit. a din Legea nr. 46/2008, precum si cele privind respingerea actiunii civile formulata in cauza, date fiind argumentele aratate mai sus.
Nota (judecator Mihaela Vasiescu): Potrivit art. 120 din Legea nr. 46/2008, "faptele prevazute la art. 106 - 113 prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, indiferent de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de conduita faptuitorului". Ca o masura suplimentara de protectie a integritatii fondului forestier national si vegetatiei forestiere situate pe terenuri din afara acestuia, aceste prevederi atribuie intotdeauna faptelor la care se refera gradul de pericol social al unei infractiuni, independent de circumstantele in care sunt savarsite si de persoana si gradul de contributie a celui care le comite, excluzand orice solutie de achitare a inculpatului pe temeiul prevazut de art. 10 lit. b1 C. proc. pen.
Conformitatea acestor dispozitii cu Legea fundamentala a fost constatata prin deciziile nr. 1001/2009, nr. 312/2010, nr. 1309/2010 si nr. 568/2011 ale Curtii Constitutionale. In esenta, instanta de contencios constitutional a retinut ca Articolul 181 din Codul penal se refera la fapte antisociale care, prin continutul lor concret si prin atingerea minima adusa valorilor sociale ocrotite de legea penala, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Aceasta este insa o reglementare care, in acord cu dispozitiile art. 73 alin. 3 lit. h din Constitutie, tine de domeniul dreptului substantial, legiuitorul avand in vedere situatia in care gradul de pericol social concret al unui fapte penale este mai mic fata de pericolul social generic al infractiunii tip incriminata de legiuitor. Insa posibilitatea conferita judecatorului de a diminua pana la anihilare una din trasaturile infractiunilor silvice in functie de atingerea minima adusa uneia dintre valorile sociale aparate, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit, de persoana si conduita faptuitorului, precum si de alte criterii intrinseci ale faptei, nu este de rang constitutional, legiuitorul urmarind prin aceasta prezervarea padurii ca bun de interes public. Iata de ce nu se poate sustine ca prin art. 120 din Legea nr. 46/2008 se incalca principiul separatiei puterilor in stat, Parlamentul, ca unica autoritate a tarii, fiind singurul in drept sa decida cu privire la incriminarea faptelor ce aduc atingere fondului forestier national, tocmai pentru a recunoaste, intre altele, oricarei persoane dreptul la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. Asa fiind, in aceste conditii este infaptuita si justitia, sens in care nu se poate admite ideea infrangerii principiului constitutional consacrat de art. 124 alin. 2.
Curtea a mai constatat ca nu poate fi primita sustinerea potrivit careia dispozitiile legale criticate contravin art. 16 alin. 1 din Constitutie, intrucat acestea se aplica tuturor celor aflati in ipoteza normei contestate fara niciun fel de considerente arbitrare.
De asemenea, nu este infrant nici dreptul consacrat de art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece, pe de o parte, dispozitiile legale criticate nu contin norme de procedura, ci de drept substantial, iar, pe de alta parte, si in cazul infractiunilor silvice accesul la justitie este asigurat prin respectarea tuturor regulilor si garantiilor procedurale referitoare la un proces echitabil.