Instanta este obligata sa solutioneze cauza in cadrul juridic determinat de reclamant, nefiind permis sa se procedeze la schimbarea calitatii sau obiectului pricinii stabilit de acesta.
In conditiile in care s-a solicitat prin actiune in mod expres si anularea Deciziei prin care s-a solutionat contestatia formulata impotriva unei decizii de calcul al taxei de poluare, instanta este obligata sa se pronunte asupra acestui petit nefiind suficient sa se rezume la a aprecia ca aceasta cerere este lipsita de interes pe considerentul ca decizia de calcul nu este un titlu de creanta in sensul art. 110 -art. 111 din O.U.G. nr. 92/2003. Tocmai aceasta constatare ar fi obligat instanta sa se pronunte pe fondul cererii de anulare a deciziei, deoarece tocmai aceasta decizie de solutionare a contestatiei este un act administrativ susceptibil de a fi atacat in instanta de contencios administrativ. Prin Sentinta nr. 138 din 7 februarie 2011, Tribunalul Mures a respins exceptia inadmisibilitatii si a admis actiunea formulata de reclamanta M.M., in contradictoriu cu parata D.G.F.P. Mures, obligand-o pe aceasta sa restituie reclamantei suma de 1.773 lei, reprezentand taxa de poluare si dobanda la aceasta suma, prevazuta de art. 124 din O.G. nr. 92/2003, incepand cu data de 18.08.2009 pana la restituirea efectiva. A admis si cererea de chemare in garantie si a obligat chemata in garantie A.F.M. sa plateasca paratei suma de 1.773 lei, cu titlu de taxa de poluare si dobanda aferenta.
In considerentele hotararii s-a retinut ca prin chitanta nr. 56587 din 18 august 2009, reclamantul a achitat taxa de poluare pentru autovehiculul achizitionat marca Rover, intrucat de plata acesteia i-a fost conditionata inmatricularea.
La data de 26.03.2011 reclamantul s-a adresat cu o cerere la D.G.F.P. Mures solicitand restituirea acestei taxe, iar parata si-a exprimat refuzul de a solutiona in mod favorabil cererea.
S-a apreciat de catre prima instanta ca aceasta taxa a fost introdusa prin adoptarea OUG nr. 50/2008, inlocuind in acest fel taxa de prima inmatriculare reglementata de Legea nr. 343/2006 de modificare a Codului fiscal.
Conform dispozitiilor cuprinse in acest act normativ obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art. 4 lit. a) iar textul nu face distinctia intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia si nici intre autoturismele noi si cele uzate.
Este relevanta in solutionarea cauzei distinctia facuta de legiuitor intre autoturismele deja inmatriculate in Romania si vandute si cele inmatriculate in strainatate si care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania. In acest sens se constata ca taxa se aplica numai autoturismelor care sunt cumparate din strainatate si se inmatriculeaza in Romania, indiferent daca au fost sau nu inmatriculate in statul de provenienta si in aceste conditii se creeaza un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele folosite second-hand cumparate din tarile UE fata de autoturismele folosite si cumparate din tara pentru care taxa nu se plateste cu ocazia schimbarii proprietarului.
In atare situatie, s-a constatat ca taxa de poluare reprezinta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor in cadrul comunitatii, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificata prin satisfacerea unor cerinte obligatorii ale interesului public cum ar fi protectia mediului in conditiile in care aceasta taxa nu este perceputa de la toti proprietarii de autovehicule. Prin urmare, constatandu-se in casarea ilegala a taxei de poluare s-a dispus obligarea paratei la restituirea catre reclamant a sumei achitate cu titlu de taxa de poluare, iar pentru repararea integrala a prejudiciului parata a fost obligata si la plata dobanzii in conditiile prevazute de art. 124 din O.G. nr. 92/2003.
In baza dispozitiilor art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 raportat la art. 60 Cod procedura civila a fost admisa cererea de chemare in garantie a A.F.M., aceasta din urma fiind obligata sa vireze in contul paratei suma reprezentand taxa de poluare plus dobanda fiscala.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs au declarat recurs D.G.F.P. Mures si A.F.M. Bucuresti.
Parata D.G.F.P. Mures prin cererea de recurs formulata solicita modificarea hotararii in sensul respingerii actiunii reclamantei, pe considerentul ca prima instanta in mod gresit a constatat ca dispozitiile OUG nr. 50/2008 sunt discriminatorii fata de prevederile art. 25, 28 si 90 din Tratatul CE, intrucat taxa de poluare perceputa a fost calculata in conditiile prevazute de O.U.G. nr. 50/2008, dispozitiile cuprinse in acest act normativ fiind compatibile cu normele europene, taxa de poluare reprezentand reflectia pe plan fiscal a principiului "poluatorul plateste", principiu unanim acceptat la nivelul UE. Recurenta a invocat si aspecte legate de aplicarea prevederilor art. 205 alin. 1 si art. 206 alin. 3 din OG 92/2033.
Prin aceeasi cerere de recurs este criticata dispozitia instantei in legatura cu obligarea ei la plata dobanzii legale, sustinand ca nu sunt indeplinite conditiile de acordare a dobanzilor prevazute de art. 124 din O.G. nr. 92/2003.
A.F.M., prin cererea de recurs formulata solicita admiterea recursului, modificarea hotararii primei instante, in sensul respingerii actiunii reclamantului, sustinand ca reglementarile nationale vizand taxa de poluare nu incalca prevederile art. 110 TFUE si nu reprezinta o masura discriminatorie. Sub aspectul solutionarii cererii de acordare a dobanzii legale si a cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, se arata ca nu este titulara vreunei obligatii in raport cu reclamantul, astfel ca nu poate fi obligat la plata dobanzilor si a cheltuielilor de judecata.
Examinand sentinta atacata in raport de motivele de recurs invocate si in limitele prevazute de art. 3041 Cod procedura civila, curtea a constat ca recursurile sunt fondate insa pentru alte motive decat cele aratate in cererea de recurs si a constat ca hotararea primei instante a fost data cu incalcarea dispozitiilor art. 129 alin. 6 Cod procedura civila, dispozitii potrivit carora instantele sunt obligate sa solutioneze cauza in cadrul juridic determinat de reclamant, nefiindu-le permis sa procedeze la schimbarea calificarii sau obiectului pricinii stabilit de catre reclamant.
Astfel, obiectul cererii in contencios administrativ l-a constituit si anularea Deciziei nr. 7555/15.02.2010 emisa de D.G.F.P. Mures in solutionarea contestatiei impotriva deciziei de calcul al taxei de poluare, instanta rezumandu-se la a aprecia ca aceasta cerere este lipsita de interes deoarece decizia de calcul nu este un titlu de creanta in sensul art. 110-111 din O.U.G. nr. 92/2003.
Instanta a retinut in mod corect faptul ca decizia de calcul al taxei de poluare nu este un titlu de creanta dar tocmai aceasta constatare o obliga sa se pronunte pe fondul cererii de anulare a deciziei deoarece aceasta este un act administrativ susceptibil de a fi atacat in instanta de contencios administrativ si definitoriu in interesul cailor administrative de atac.
In lipsa unei solutii asupra cererii de anulare a deciziei de solutionare a contestatiei nu se poate dispune cu privire la cererea de restituire a taxei de poluare care face obiectul Deciziei nr. 7555/15.02.2010.
Modalitatea in care instanta a inteles sa solutioneze cererea de chemare in judecata si nepronuntarea in mod expres prin dispozitiv a petitului de anulare a Deciziei nr. 7555/15.02.2010, echivaleaza cu o necercetare a fondului cauzei, impunandu-se in temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedura civila casarea cu trimitere spre rejudecare, recurs in care vor fi admise ambele recursuri.
Cu ocazia rejudecarii se va respecta principiul disponibilitatii partilor, asa cum este reglementat prin art. 129 Cod procedura civila, instanta de fond urmand sa solutioneze si petitul principal al actiunii acela de anulare a Deciziei nr. 7555/15 februarie 2010, de modalitatea de solutionare a acestui petit depinzand si cererea reclamantei de restituire a taxei de poluare achitata.