Pedeapsa complementara. Omisiunea stabilirii duratei pedepsei complementare. Nelegalitate.
Codul penal: art. 53 alin. 1, pct. 2, lit. a, art. 65. Omisiunea stabilirii de catre instanta de fond a duratei pedepsei complementare atrage casarea hotararii , fiind incident cazul de recurs prevazuta de art.385 pct. 17 /1 din Codul de procedura penala.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia penala nr. 150/ 11 septembrie 2012
Prin sentinta penala nr.146/02.04.2012 pronuntata de Judecatoria Alba Iulia in dosar nr.450/176/2012 a fost condamnat inculpatul P.G.A. la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute la art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.p.pen, cu pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prevazuta de art. 71 C.pen.
I s-au interzis inculpatului exercitarea conform art. 66 C.pen. a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen.
Pentru a pronunta sentinta penala nr. 146/2012 s-a retinut de catre instanta de fond, cu referire la actele si lucrarile dosarului, ca prin rechizitoriul nr. 119/D/P/2011 al Parchetului de pe langa I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial A. inculpatul P.G.A. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 51 din Legea nr. 161/2003, constand in aceea ca inculpatul a detinut, fara drept, intr-un sistem informatic, materiale pornografice cu partea vatamata minora V.M.A. si a oferit si a pus la dispozitia altor persoane aceste materiale.
Inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
Instanta, analizand actele si lucrarile dosarului, retine, in esenta, in fapt , ca in cursul anului 2010 inculpatul a realizat un film la domiciliul sau, cu telefonul mobil, in care apare intretinand relatii sexuale cu partea vatamata. Iar ulterior, inculpatul a distribuit acest material si altor persoane si chiar l-a postat pe internet, pe diferite site-uri de profil.
In drept, s-a retinut, ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiuni prevazuta la art. 51 din Legea nr.161/2003, text de lege in baza caruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
La stabilirea cuantumului pedepsei instanta a avut in vedere prevederile art. 72 Cod penal, precum si prevederile art. 320/1 alin. 7 C.p.pen.
Impotriva acestei sentinte penale a declarat recurs, in termenul legal, motivat Ministerul Public, Parchetul de pe langa I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba -Iulia, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul omisiunii stabilirii duratei pedepsei complementare .
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata, in esenta, ca in mod gresit instanta de fond a omis a indica potrivit art. 53 alin. 1, pct. 2, lit. a Cod penal, perioada pentru care inculpatul va fi privat de exercitiul acestora.
In drept se invoca dispozitiile art. 385/15 pct. 2, lit. d) Cod pr.penala.
Prin decizia penala nr. 150 din 11 septembrie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie s-a admis recursul formulat de Ministerul Public, Parchetul de pe langa I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial A. si s-a casat sentinta penala atacata sub aspectul omisiunii stabilirii duratei pedepsei complementare si s-a stabilit la 2 ani durata interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a si b Cod penal conform dispozitiilor art. 66 Cod penal.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de recurs a retinut urmatoarele:
Din analiza coroborata a ansamblului probator administrat , in contextul aplicarii procedurii recunoasterii vinovatie de catre inculpat, a rezultat ca prima instanta in mod corect si motivat a stabilit vinovatia inculpatului P.G.A. in savarsirea infractiunii prevazuta de art. 51 din Legea nr. 161/2003.
Astfel, fapta inculpatului P.G.A. de a detine, fara drept, intr-un sistem informatic, materiale pornografice cu partea vatamata minora V.M.A. si de a oferii si pune la dispozitia altor persoane aceste materiale, intruneste atat sub aspect obiectiv, cat si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 51 din Legea nr. 161/2003.
In adevar, asa cum se sustine in recursul parchetului condamnandu-l pe inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea acestei infractiuni, judecatorul de fond, desi corect i-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) , teza a II a si lit. b) C.pen., a omis sa se pronunte si asupra perioadei pentru care inculpatul va fi privat de exercitiul acestor drepturi.
Prin nepronuntarea asupra perioadei pedepsei complementare instanta de fond a incalcat prevederile art. 65 Cod penal ceea ce atrage casarea sentintei penale atacate sub acest aspect.
Curtea , in baza propriului examen critic, raportat la natura si gravitatea faptei comise, imprejurarile concrete in care a fost savarsita , precum si la persoana inculpatului, care a recunoscut fapta si , deci o regreta, apreciaza ca stabilirea unei durate de 2 ani ca pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a II a si b Cod penal in conditiile dispozitiilor art. 66 Cod penal corespund
Asa fiind, Curtea, in baza dispozitiilor art. 385/15 pct. 2, lit. d Cod pr.penala, va admite recursul formulat de Ministerul Public, Parchetul de pe langa I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial A .