Urmărește dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune Decizie nr. 215/R din data de 16.03.2010
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Art.28 alin.1 din Decretul-lege nr. 115/1938.

In speta, Curtea constata ca reclamantii si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art.28 alin.1 din Decretul-lege nr. 115/1938, potrivit carora cel care a posedat un imobil in conditiile legii, timp de 20 ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara, poate cere inscrierea dreptului uzucapat. Textul legal reglementeaza uzucapiunea extratabulara, denumita astfel pentru ca dobandirea dreptului de proprietate de catre posesorul imobilului se face fara ca acesta sa fi fost intabulat la inceperea posesiei in cartea funciara.
Conditiile legale care trebuie indeplinite pentru a putea invoca uzucapiunea extratabulara sunt: 1. titularul dreptului intabulat in cartea funciara sa fie decedat; 2. uzucapantul sa posede imobilul timp de cel putin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular; 3. posesia sa fie utila, indiferent de buna sau reaua-credinta a posesorului.
In privinta calitatilor posesiei pentru a fi utila, sunt aplicabile dispozitiile art.1847 din Codul civil, Decretu-lege nr. 115/1938 neavand prevederi speciale in acest sens. In ceea ce priveste procedura de urmat pentru constatarea dobandirii dreptului de prorpietate prin uzucapine, in mod evident se aplica dispozitiile in vigoare, iar nu art.130 din Decretu-lege nr.115/1938, normele de procedura fiind de imediata aplicare.

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin Decizia civila nr.95 din 23.06.2009 a Tribunalului Harghita, pronuntata in dosarul nr. 361/234/2007 s-a admis apelul declarat de paratul L.I. impotriva Sentintei civile nr.1055 din 17.11.2009, pronuntata de Judecatoria Gheorgheni si s-a dispus schimbarea in parte a acestei hotarari in sensul ca s-a admis in parte actiunea reclamantilor K.A.I. si S. (K.)T., s-a constatat ca acestia au dobandit dreptul de prorpietate prin uzucapiune si jonctiunea posesiilor asupra imobilelor inscrise in CF 6547 Gheorgheni, nr.top.25947-25949; 25954/1; 25956-25958; 25961-25966, nr.cadastral 368 in suprafata de 189.949 mp; CF 6547 Gheorgheni, nr.top.25950/1 nr.cadastral 369 in suprafata de 5004 mp; CF nr.558 Gheorgheni, nr.top.25926; CF 8793 Gheorgheni, nr.top.25928, 25929; CF 1599 Gheorgheni, nr.top.25931, 25932, 25933; CF 3669 Gheorgheni, nr.top.25934; CF 4474 Gheorgheni, nr.top.25935; CF 1463 Gheorgheni, nr.top.25936, 25937; CF 3953 Gheorgheni, nr.top.25938; CF 3472 Gheorgheni, nr.top.25939; CF 361 Gheorgheni, nr.top.25941, 25942; CF 8755 Gheorgheni, nr.top. nou 25940/2, nr.cadastral 370, in suprafata de 39.438 mp, total 509.727 mp, terenuri fara constructii conform expertizei efectuata in cauza de expert ing.C.C., care face parte integranta din hotarare, cu exceptia suprafetei de teren de 90.040 mp, identificata prin CF nr.8168 Gheorgheni, nr.top.25925, proprietatea tabulara a defunctei A.A.
Totodata, Tribunalul a respins actiunea reclamantilor in contradictoriu cu paratul L.I., mostenitor al defunctei A.A., in ceea ce priveste dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului inscris in CF 8168 Gheorgheni nr. top. 25925 in suprafata de 90.400 mp. si a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei atacate.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de apel a retinut ca reclamantii nu au facut dovada indeplinirii conditiilor uzucapiunii in ceea ce priveste terenul proprietatea defunctei A.A.
La dosarul cauzei nu a fost depus nici un act, contract sau conventie cu privire la acest teren, iar din declaratiile martorilor audiati in cauza nu se pot distinge cu claritate nici suprafetele de teren folosite de reclamanti sau de antecesorii lor, nici vecinatatile, care sa sprijine afirmatia in ceea ce priveste folosinta indelungata a acestui teren, iar potrivit art.1169 Cod civil, respectiv art.129 alin.1, teza ultima C.pr.civ., partile sunt obligate sa isi probeze pretentiile.
Tribunalul a respins proba solicitata de apelant privind efectuarea unei expertize pentru identificarea acestui teren, intrucat acesta a fost identificat prin Raportul de expertiza efectuat de expert ing. C.C. (filele 19-32, dosar nr.918/2001), precum si din considerentul ca apelantul nu a formulat cerere reconventionala in fond in vederea atribuirii pe seama sa a acestui teren.
Ca urmare, s-a apreciat ca apelantul urmeaza sa obtina certificat de mostenitor la notar si sa-si intabuleze dreptul de proprietate dobandit prin mostenire asupra acestui teren, care a fost identificat prin expertiza efectuata in cauza.
S-a mai retinut ca, o asemenea cerere oricum ar fi fost lipsita de interes, intrucat terenul in speta a fost mostenit de apelant de pe urma defunctei A.A., iar in baza certificatului de mostenitor va putea sa-si inscrie dreptul de proprietate asupra terenului in cartea funciara fara a fi nevoie de interventia instantei, nefiind necesara stabilirea dreptului sau de mostenitor si nici dezlipirea acestui teren, intrucat A.A. este singura proprietara tabulara a acestei suprafete bine individualizate in cartea funciara
In ceea ce priveste dezlipirea acestui teren din CF nr.351 CN nr.cad.370 a localitatii Gheorgheni, tribunalul a observat ca intabularea in aceasta carte funciara s-a efectuat in baza unei hotarari judecatoresti, respectiv Sentinta civila nr.807/31.01.2001 care a fost desfiintata, si care nu mai are nicio putere, astfel toate inscrierile efectuate in baza acestei hotarari vor fi radiate, urmand sa se restabileasca situatia anterioara a cartii funciare.
Impotriva acestei hotarari atat reclamantii cat si paratul L.I. au formulat recurs.
Recurentii reclamanti au solicitat, in principal, modificarea deciziei atacate, in sensul respingerii apelului promovat de paratul L.I., cu consecinta mentinerii ca legala si temeinica a Sentintei nr.1055 din 17.11.2008 a Judecatoriei Gheorgheni si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata in toate fazele procesuale, iar, in subsidiar, casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului, fata de nulitatea absoluta a expertizei topometrice intocmita de Imre Alexandru, in vederea refacerii acestei lucrari.
In motivarea recursului, recurentii au aratat ca decizia atacata este nelegala, invocand exceptia lipsa calitatii procesuale pasive a paratului L.I., fata de neacceptarea in termenul de 6 luni, prevazut de art. 700 din Codul civil, a succesiunii defunctei A.A. In acest sens, recurentii au aratat ca aceasta din urma a decedat la data de 17.02.1992, iar pana in anul 2005 L.I. nu a intreprins nici un demers care sa poata fi interpretat ca act de acceptare tacita a succesiunii defunctei A.A. Astfel, s-a aratat ca L.I. nu a facut dovada calitatii sale de mostenitor, iar prin Decizia nr.46/2008 a Tribunalului Harghita nu s-a putut stabili in mod legal acest lucru, intrucat instanta nu fusese investita cu un asemenea petit.
Recurentii au mai invocat exceptia prescriptiei dreptului intimatului L.I. de a solicita constatarea vreunui drept asupra terenului in litigiu, in raport de dispozitiile art.36 din Legea nr.7/1996, conform carora orice inscriere operata in cartea funciara cu buna-credinta, in baza unui titlu valabil, se curata de vicii in termen de 3 ani de la data cererii de inscriere, iar dreptul de proprietate al recurentilor a fost inscris in cartea funciara in anul 2001.
De asemenea, recurentii au aratat ca imobilul in litigiu se afla in anul 1979 in proprietatea familiilor M., G. si T., iar proprietara tabulara A.A. nu mai avea nici un drept asupra imobilului, neexercitand posesia si folosinta, iar urmasii acestor persoane au instrainat imobilul recurentilor.
S-a mai invocat nulitatea expertizei topometrice efectuata de expertul I.A., pentru incalcarea dispozitiilor art.208 din Codul de procedura civila, aratand totodata ca expertul a identificat gresit parcela in litigiu indicand situarea acesteia in locul parcelei cu nr. top. 25926.
In drept, recurentii au invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, precum si textele legale mai sus mentionate.
Recurentul parat L.I. a solicitat modificarea in parte a deciziei atacate, in sensul admiterii cererii sale de anulare a transcrierii terenului din CF 351 si intabularea in CF 8166 Gheorgheni, nr. top. 25925 pe numele acestuia, ca urmare a dobandirii terenului prin mostenire.
In motivarea recursului, paratul a aratat ca desi instanta a stabilit ca este succesorul legal al defunctei proprietare tabulare a terenului in litigiu, A.A., instanta nu a admis cererea acestuia de inscriere a dreptului sau de proprietate dobandit prin mostenire in cartea funciara, precizand ca in acest scop se impunea completarea expertizei tehnice de specialitate, insa instanta de apel in mod nelegal a respins cererea acestuia in acest sens.
In drept, recurentul parat a invocat dispozitiile art. 304 pct. 7, 8 din C.pr.civ.
Recurentii reclamanti au formulat intampinare la recursul declarat de paratul L.I., solicitand respingerea acestuia ca nefondat, avand in vedere ca cererea acestuia este inadmisibila din perspectiva prevederilor art. 316 raportat la art. 294 din C.pr.civ. In plus, recurentul parat nu a formulat o cerere reconventionala in acest sens, in fata primei instante.
Examinand decizia atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar constata urmatoarele:
Prin actiunea formulata si inregistrata la Judecatoria Gheorgheni, reclamantii au solicitat sa se constate dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune si jonctiunea posesiilor asupra terenului faneata inscris in CF nr. 6547 Gheorgheni, nr. top. 24947, 25948-49, 25953-54, 25956-58, 25961-66,in suprafata de cca 1 ha. Ulterior, reclamantii si-au precizat actiunea, solicitand constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor inscrise in CF 8168 Gheorgheni sub nr.top.25925, CF nr.558 Gheorgheni, nr.top.25926, CF nr.8793 Gheorgheni, nr.top.25928, 25929, CF 1599 Gheorgheni nr.top.25931, 25932, 25933, CF 3669 Gheorgheni sub nr.top.25934, CF 4474 Gheorgheni nr.top.25935, CF 1463 Gheorgheni nr.top.25936, 25937, CF 3953 Gheorgheni nr.top.25938, CF 3472 Gheorgheni nr.top.25939, CF 361 Gheorgheni nr.top.25941, 25942 si CF 8755 Gheorgheni nr.top.25944/2, 25940, 25944/2.
Prin Sentinta civila nr.807 din 31.07.2001, a Judecatoriei Gheorgheni s-a admis actiunea reclamantilor astfel cum a fost precizata, iar reclamantii si-au inscris dreptul de proprietate astfel dobandit in cartea funciara.
Impotriva acestei hotarari L.I. a formulat apel, care, in urma repunerii in termen, a fost admis, prin Decizia nr.46 din 15 martie 2006 a Tribunalului Harghita, cu consecinta desfiintarii sentintei atacate si trimiterii cauzei pentru rejudecare Judecatoriei Gheorgheni. Aceasta decizie a ramas irevocabila prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanti, prin Decizia nr.1910/R din 16.11.2006 a Curtii de Apel Tg.-Mures.
In urma rejudecarii s-a pronuntat Sentinta civila nr.1055 din 17.11.2008 de Judecatoria Gheorgheni, prin care s-a admis integral actiunea reclamantilor.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel paratul L.I., care a fost admis prin decizia nr.95 din 23 iunie 2009 a Tribunalului Harghita, hotarare ce face obiectul prezentei analize.
Curtea va analiza motivele de recurs, in raport de limitele in care s-a judecat apelul si limitele recursurilor declarate, care vizeaza exclusiv situatia terenului inscris in CF nr.8168 Gheorgheni nr.top.25925, care a apartinut antecesoarei paratului L.I., constatand ca in privinta celorlalte suprafete de teren hotararea Judecatoriei Gheorgheni nu a fost atacata.
Cu ocazia rejudecarii cauzei, in fata primei instante s-a administrat proba cu expertiza tehnica de specialitate, intocmindu-se de catre expertul I.A. un raport de expertiza (filele 278-281) si o completare la filele 20-22, care a stabilit ca suprafata totala ocupata de reclamanti si avizata de O.C.P.I. Harghita se compune din 3 corpuri distincte, respectiv parcelele cu nr. cadastral 368, 369 si 370, iar imobilul cu privire la care paratul L.I. contesta dreptul reclamantilor, in suprafata de 90.040 mp., inscris in CF nr.8168 Gheorgheni sub nr. top. 25926, se suprapune cu imobilul identificat cu nr. cadastral 370. In completarea la raportul de expertiza s-a aratat ca imobilul inscris in CF 8168 Gheorgheni se identifica sub nr. top. 25925 si nu 25926, cum din greseala s-a trecut in raportul de expertiza tehnica, fiind o simpla eroare materiala de tehnoredactare, identificarea acestuia facandu-se corespunzator.
Din perspectiva celor retinute mai sus, Curtea constata ca sunt nefondate sustinerile recurentilor reclamanti, in sensul ca expertiza ar fi gresita sub acest aspect si ca s-ar fi facut o identificare gresita a parcelei in litigiu, intrucat expertul a rectificat eroarea initiala prin completarea la raportul de expertiza si s-a bazat pe evidentele de carte funciara si lucrarile avizate de O.C.P.I. Harghita.
Pe de alta parte, exceptia nulitatii raportului de expertiza efectuat de expertul I.A., invocata de reclamanti in recursul promovat, a fost in mod gresit calificata de acestia ca fiind nulitate absoluta.
Astfel, potrivit prevederilor art.208 din Codul de procedura civila, daca pentru efectuarea expertizei este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand ziua si ora cand incepe lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
Reglementand obligatia citarii partilor, art.208 C.pr.civ. cuprinde dispozitii de favoare pentru acestea, astfel incat nerespectarea textului este sanctionata cu nulitatea relativa a raportului de expertiza, care trebuie invocata in conditiile art.108 alin.3 din Codul de procedura civila, adica la prima zi de infatisare ce a urmat dupa depunerea raportului de expertiza si inainte de a pune concluzii pe fond.
Prin urmare, nulitatea nu poate constitui motiv de apel sau recurs decat daca raportul de expertiza s-a depus cu mai putin de 5 zile inaintea ultimului termen de judecata la care partea nu a fost prezenta ori, desi a fost prezenta, instanta a respins cererea de amanare pentru a lua cunostinta de raportul de expertiza.
Analizand cuprinsul raportului de expertiza, intr-adevar, nu rezulta ca expertul a citat partile (fila 279).
Prima zi de infatisare ce a urmat depunerii raportului de expertiza a fost la data de 10.09.2008 (fila 282), cand partile nu au invocat nulitatea raportului de expertiza pentru necitarea acestora la efectuarea lucrarii.
Acest termen de judecata nu a fost nici ultimul termen de judecata, iar reclamantii au formulat obiectiuni la raportul de expertiza, care au fost incuviintate de instanta, fara insa a invoca nulitatea raportului pentru necitarea acestora cu ocazia efectuarii lucrarii, astfel ca in raport de cele retinute mai sus, Curtea constata ca nulitatea relativa s-a acoperit, iar invocarea acestei exceptii in recurs este tardiva, urmand a fi respinsa ca atare.
Referitor la exceptia lispei calitatii procesuale pasive a paratului L.I. din perspectiva prescriptiei dreptului de optiune succesorala, reclamantii au aratat ca paratul a dovedit numai vocatia la succesiunea defunctei A.A., iar nu si calitatea de mostenitor acceptant.
Astfel, defuncta A.A., proprietar tabular al imobilului in litigiu, a decedat la data de 17.02.1992.
Reclamantii recurenti au invocat faptul ca paratul nu a dovedit ca ar fi efectuat nici un act de acceptare expresa sau tacita a succesiunii defunctei A.A. pana in anul 2005, astfel ca este strain de succesiunea acesteia.
Curtea constata ca la acest moment, calitatea de mostenitor legal a paratului L.I. fata de defuncta A.A., nu poate fi repusa in discutie, intrucat a fost stabilita in mod irevocabil prin decizia nr. 1910/R/2006 a Curtii de Apel Tg.-Mures, care a obligat instantele inferioare sa reanalizeze cererea reclamantilor din aceasta perspectiva. Constatarea calitatii de mostenitor a fost si motivul pentru care s-a admis apelul declarat de L.I., or, stabilirea acestei calitati, chiar daca nu a existat un petit distinct in acest sens, fiind confirmata printr-o hotarare irevocabila, nu mai poate fi repusa in discutie.
De altfel, chiar daca exceptia invocata este una absoluta si ea poate fi invocata de orice persoana interesata, reclamantii nu justifica un atare interes, astfel ca nu au ei calitate de a o invoca, intrucat chiar daca s-ar admite, bunul nu ar intra in patrimoniul acestora, pentru ca in privinta acestui teren nu s-a dovedit indeplinirea conditiilor pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Astfel, cu privire la conditiile necesare pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, Curtea constata ca reclamantii si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art.28 alin.1 din Decretul-lege nr. 115/1938, potrivit carora cel care a posedat un imobil in conditiile legii, timp de 20 ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara, poate cere inscrierea dreptului uzucapat. Textul legal reglementeaza uzucapiunea extratabulara, denumita astfel pentru ca dobandirea dreptului de proprietate de catre posesorul imobilului se face fara ca acesta sa fi fost intabulat la inceperea posesiei in cartea funciara.
Actul normativ mai sus mentionat a intrat in vigoare la data de 12 iulie 1947, aplicandu-se uzucapiunilor incepute sub imperiul acestuia.
Conditiile legale care trebuie indeplinite pentru a putea invoca uzucapiunea extratabulara sunt: 1. titularul dreptului intabulat in cartea funciara sa fie decedat; 2. uzucapantul sa posede imobilul timp de cel putin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular; 3. posesia sa fie utila, indiferent de buna sau reaua-credinta a posesorului.
In privinta calitatilor posesiei pentru a fi utila, sunt aplicabile dispozitiile art.1847 din Codul civil, Decretu-lege nr. 115/1938 neavand prevederi speciale in acest sens. In ceea ce priveste procedura de urmat pentru constatarea dobandirii dreptului de prorpietate prin uzucapine, in mod evident se aplica dispozitiile in vigoare, iar nu art.130 din Decretu-lege nr.115/1938, normele de procedura fiind de imediata aplicare.
Fata de cele retinute mai sus, Curtea constata ca in privinta terenului in litigiu ultimul proprietar inscris in cartea funciara nr.8168 ( nr. top. 25925) Gheorgheni este A.A., decedata la data de 17.02.1992.
Reclamantii sustin faptul ca au cumparat acest teren dupa anul 1990, invocand jonctiunea posesiilor cu cei de la care l-au cumparat, acestia fiind alte persoane decat proprietara tabulara.
Cu probele testimoniale administrate si inscrisurile depuse, reclamantii nu au probat faptul ca terenul cu nr. top. 25925 l-au cumparat de la alte persoane, care l-ar fi stapanit sub nume de proprietar din anul 1979.
In inscrisurile sub semnatura privata depuse la dosar nu apare mentionat si acest teren, desi sunt mentionate expres numerele topografice ale terenurilor, ce au facut obiectul unor conventii de instrainare. Pe de alta parte, probele testimoniale administrate nu sunt concludente pe acest aspect. Ceea ce reclamantii au fost in masura sa dovedeasca este faptul ca dupa anul 1990 au stapanit acest teren, insa din anul 1992, asadar dupa decesul ultimului proprietar tabular, pana in prezent nu au trecut 20 de ani.
Prin urmare, rezulta ca nu este indeplinita cea de-a doua conditie mentionata anterior.
In acest context, Curtea constata ca reclamantii nu au facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului de prorpietate prin uzucapiune cu privire la acest teren, aspectele retinute de instanta de apel in acest sens fiind intemeiate in mod legal pe probele administrate.
De asemenea, Curtea va inlatura si apararile recurentilor intemeiate pe exceptia prescriptiei dreptului paratului de a solicita constatarea vreunui drept asupra terenului in discutie, exceptie intemeiata pe dispozitiile art.36 din Legea nr.7/1996, precum si pe imprejurarea ca reclamantii si-au inscris in anul 2001 dreptul de proprietate asupra acestui teren in cartea funciara in baza Sentintei nr.807 din 31.01.2001 a Judecatoriei Gheorgheni.
In primul rand, asa cum legal a constatat instanta de apel, aceasta hotararea fost desfiintata in caile de atac, astfel ca nu poate fi invocata ca titlu valabil in baza caruia reclamantii si-au inscris dreptul.
In al doilea rand, textul legal invocat nu are aplicabilitate in cauza, intrucat reglementeaza actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara, or, in prezenta cauza, paratul s-a aparat fata de actiunea reclamantilor in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Fata de considerentele expuse, in mod legal instanta de apel a respins cererea reclamantilor cu privire la terenul inscris in CF nr.8168 Gheorgheni sub nr. top. 25925, recursul acestora fiind neintemeiat.
In ceea ce priveste recursul paratului L.I., Curtea constata ca in rejudecare, in fata Judecatoriei Gheorgheni, paratul a formulat o intampinare, prin care a solicitat si dezmembrarea parcelei in suprafata de 90.040 mp. si intabularea in cartea funciara a dreptului sau de proprietate asupra terenului mostenit de la A.A., insa intrucat paratul nu a formulat o cerere reconventionala in acest sens, prima instanta in mod legal nu a admis o atare cerere, raportandu-se la limitele investirii.
Acest aspect a fost in mod legal retinut si de Tribunal, retinandu-se, in decizia ce face obiectul prezentei analize, ca paratul L.I. va putea sa-si inscrie dreptul de proprietate asupra terenului in cartea funciara, in baza certificatului de mostenitor, fara a fi necesara dezlipirea acestui teren, intrucat defuncta A.A. este singurul proprietar tabular al acestei suprafete individualizate corespunzator in cartea funciara.
Din aceasta perspectiva, constatand legalitatea deciziei sub acest aspect si retinand ca toate aceste demersuri paratul le va face in afara acestui litigiu, nefiind incidente motivele de nelegalitate invocate de recurent, Curtea va respinge ca nefondat si recursul declarat de paratul L.I. impotriva Deciziei nr. 95 din 23.06.2009 a Tribunalului Harghita, pronuntata in dosarul nr. 361/234/2007.

Sursa: Portal.just.ro