Viol. Act sexual cu un minor. Distinctie.
C. pen., art. 197, art. 198
Deosebirea intre infractiunea de raport sexual cu un minor si infractiunea de viol consta in aceea ca, in primul caz, raportul sexual are loc cu consimtamantul minorului, iar in cel de-al doilea caz, raportul sexual se realizeaza prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
Fapta inculpatului care a incercat, prin constrangere fizica si psihica, sa intretina relatii sexuale cu o minora in varsta de 12 ani, executare care a fost intrerupta datorita interventiei tatal minorei, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de viol prevazuta de art. 20 raportat la art. 197 alin. 1 si 3 C. pen. si nu ale tentativei la infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 20 raportat la art. 198 alin. 1 C. pen.
Prin sentinta penala nr.153/21 mai 2009 Tribunalul Harghita in baza art. 334 C. pr. pen. a schimbat incadrarea juridica a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul B.G. din tentativa la infractiunea de viol prevazuta de art. 20 raportat la art. 197 alin. 1 si 3 C. pen. in tentativa la infractiunea de act sexual cu un minor, prevazuta de art. 20 raportat la art. 198 alin. 1 C. pen..
In baza art. 198 alin. 1 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul B.G. la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea tentativei la infractiunea de act sexual cu un minor.
In baza art. 71 C. pen. in timpul executarii pedepsei inculpatului i s-au interzis drepturile prevazute de art. 64 a, b, d, e C. pen. ca pedeapsa accesorie.
In baza art.17 alin.3 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul B.G. sa-i plateasca partii vatamate L.P.C. suma de 650 lei daune morale.
A fost obligat inculpatul sa plateasca statului cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca la data de 24 aprilie 2008, de savarsire a faptei, partea vatamata L.P.C. avea varsta de 12 ani, fiind nascuta, asa cum rezulta din copia certificatului de nastere, la data de 7 septembrie 1995, fiind abandonata imediat dupa nastere de mama sa naturala cu numele K. Minora a fost adoptata de familia L., prin sentinta civila nr. 1331 din 10 mai 2001 a Tribunalului Harghita incuviintarea adoptiei fiind cu efecte depline primind numele parintilor adoptatori L.I. si L.
Asa cum rezulta atat din declaratia partii vatamate cat si din cea a inculpatului, la data de 24 aprilie 2008 partea vatamata L.P.C. a urcat de buna voie in locuinta inculpatului B.G. aflata la etajul IV in blocul nr. 9 din Aleea Copiilor, Miercurea Ciuc, recunoscand ca in acel moment a fost vazuta de un coleg de scoala care a indemnat-o sa nu mearga cu inculpatul dar ea nu l-a ascultat.
Partea vatamata a mai sustinut in declaratia data in fata organelor de urmarire penala ca dupa ce au intrat in locuinta inculpatului acesta a devenit nervos si i-a cerut sa se dezbrace, dupa care a dezbracat-o complet fara ca partea vatamata sa opuna rezistenta. Aceasta declaratie nu a mai fost sustinuta in fata instantei cand partea vatamata a aratat ca s-a dezbracat singura, de buna voie.
De asemenea, in fata instantei partea vatamata a dat declaratii contradictorii si necoerente in legatura cu manifestarile de agresivitate ale inculpatului. Initial, aceasta a aratat ca inculpatul i-a propus sa probeze o rochie, iar la refuzul sau el a dat drumul la muzica. La cererea partii vatamate inculpatul a oprit muzica si i-a cerut, pe un ton normal, sa se dezbrace, lucru pe care partea vatamata l-a si facut.
Ulterior, in urma intrebarilor adresate, partea vatamata a aratat ca la refuzul sau de a proba rochia inculpatul s-a enervat si a inchis usa, aruncand cu o sticla dupa ea atunci cand a incercat sa iasa.
Existand contradictii in declaratiile partii vatamate asupra unor imprejurarilor de fapt esentiale pentru calificarea juridica a faptelor inculpatului, instanta a considerat ca aceste declaratii nu pot constitui un temei al condamnarii lui si nu le va avea in vedere la solutionarea cauzei.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 75 C. pr. pen., declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Declaratiile partii vatamate nu sunt sustinute de alte probe ale dosarului ci, dimpotriva, sunt infirmate de declaratiile martorilor. Astfel, L.L., mama adoptiva a minorei, a aratat ca a discutat cu aceasta si a putut sa-si dea seama de faptul ca partea vatamata a actionat de buna voie, a baut si a fumat impreuna cu inculpatul in locuinta acestuia si a vrut sa experimenteze raportul sexual, subliniind imprejurari imediat urmatoare surprinderii in flagrant a celor doi, aratand faptul ca minora nu era deloc speriata, dupa aprecierea ei fiind mai mult suparata ca a fost intrerupta.
De asemenea, in sprijinul retinerii acestei stari de fapt sunt si declaratiile martorului L.I. care a aratat ca dupa ce a deschis usa locuintei inculpatului, a vazut-o pe partea vatamata asezata pe pat, complet dezbracata, aceasta ezitand sa iasa la chemarea sa. Totodata, martorul, care a intrat in holul apartamentului, nu a putut confirma prezenta sticlei sparte despre care partea vatamata a afirmat ca a fost aruncata de inculpat asupra sa.
Fata de cele retinute mai sus tribunalul a constatat ca nu exista probe care sa sustina existenta vreunei constrangeri exercitate de inculpat asupra partii vatamate.
In ce priveste imposibilitatea partii vatamate de a se apara - desi este o teza posibila data fiind dezvoltarea fizica precara a acesteia si varsta ei frageda - tribunalul nu a retinut-o, in cauza existand probe, astfel cum sunt aratate in considerentele de mai sus, care demonstreaza existenta consimtamantului partii vatamate la experimentarea activitatilor sexuale.
In aceste conditii, fapta inculpatului are relevanta penala sub aspectul incercarii lui de a intretine raporturi sexuale cu un minor, acesta chiar recunoscand ca stia ca partea vatamata are varsta sub 15 ani. Inculpatul a declarat ca minora i-a spus ca are 13 ani, iar dezvoltarea fizica precara a minorei facea imposibila eroarea asupra varstei sale.
Tribunalul a considerat ca actiunile inculpatului si ale partii vatamate sunt univoce si demonstreaza intentia lor de a intretine un raport sexual, in acest sens, instanta a retinut ca partea vatamata a fost gasita complet dezbracata, insa, chiar daca, inculpatul nu a fost descoperit in aceeasi postura, faptul ca acesta a muscat-o pe minora de gat demonstreaza intentia sa in sensul aratat anterior.
Fata de aceste considerente tribunalul a constatat ca incadrarea juridica data faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul este necesar a fi schimbata in tentativa la infractiunea de act sexual cu un minor, prevazuta de art. 198 alin. 1 C. pen..
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanta a avut in vedere criteriile prevazute de art. 72 C. pen., in ce priveste persoana inculpatului tribunalul constata ca acesta nu are antecedente penale, in ce priveste pericolul social si urmarea faptei comise tribunalul a avut in vedere ca partea vatamata nu duce o viata armonioasa, din punct de vedere familial si social, astfel ca nu se poate retine o tulburare insemnata provocata prin fapta inculpatului. Fata de aceste imprejurari instanta a considerat ca pedeapsa trebuie orientata spre minimul special prevazut de lege.
In cauza nu au existat motive pentru suspendarea executarii pedepsei, inculpatul neavand loc de munca si nicio situatie locativa si sociala sigura, de asemenea, acesta nu s-a prezentat la unele dintre termenele de judecata, fiind necesara emiterea mandatului de aducere, iar aceste imprejurari au demonstrat lipsa vreunei garantii in sensul atingerii scopului pedepsei fara lipsirea de libertate.
Asupra laturii civile a cauzei instanta a retinut ca potrivit art. 17 alin. 3 C. pr. pen., in cazul in care cel vatamat este un minor lipsit de capacitate de exercitiu cum este L.P.C., instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila.
Instanta a considerat ca fapta inculpatului a produs o tulburare mersului linistit si firesc al vietii partii vatamate prin alterarea perceptiei acesteia asupra relatiilor sexuale dintre barbati si femei, data de prematuritatea unor astfel de activitati. Existenta consimtamantului partii vatamate este lipsita de relevanta de vreme ce la varsta de 12 ani discernamantul persoanei nu este format, astfel ca L.P.C. nu putea fi pe deplin constienta in ce priveste faptele sale, astfel instanta a considerat ca se impune obligarea inculpatului la plata unei reparatii banesti intr-un cuantum care sa nu reprezinte, insa, o retributie pentru o fapta reprobabila din partea minorei.
Asa cum rezulta din sentinta civila nr. 2430 din 27 octombrie 2008 a Tribunalului Harghita, L.P.C. se afla in plasament la Centrul de plasament de tip familial nr. 2., drepturile si obligatiile parintesti fiind exercitate de catre parintii adoptatori L.I. si L.L. care vor primi si vor administra despagubirea, lor revinindu-le, de asemenea, sarcina de a se asigura ca minora a inteles atat semnificatiile faptei sale cat si ca despagubirea nu reprezinta o recompensa pentru fapta sa.
Impotriva acestei hotarari, in termenul legal prevazut de art. 363 alin.1 C. pr. pen. a declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita, care solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei atacate si pronuntarea unei hotarari legale si temeinice.
In motivarea apelului parchetul arata ca hotararea atacata este nelegala deoarece instanta de fond in mod eronat a apreciat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa de viol in infractiunea de tentativa la act sexual cu un minor, astfel ca, elementul de distinctie intre cele doua infractiuni consta in existenta consimtamantului victimei, ceea ce in cauza nu a existat.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii primei instante sub aspectul motivelor de apel si in conformitate cu dispozitiile art. 378 raportat la art. 371 C. pr. pen., Curtea apreciaza ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente.
In mod gresit prima instanta a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa de viol, prev. de art. 20 raportat la art. 197 alin.1 si 3 C. pen. in infractiunea de tentativa la infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 20 raportat la art. 198 alin.1 C. pen..
Deosebirea intre infractiunea de raport sexual cu un minor, pev. de art.198 C. pen. si infractiunea de viol, prev. de art.197 C. pen., consta in aceea ca, in primul caz, raportul sexual are loc cu consimtamantul minorului, iar in cel de-al doilea caz, raportul sexual se realizeaza prin constrangere sau profitandu-se de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
In speta, rezulta in mod neechivoc ca victima, in varsta de 12 ani a fost constransa atat fizic cat si psihic de catre inculpat.
Astfel, partea vatamata L.P.C. in declaratia data imediat dupa comiterea faptei a aratat ca inculpatul, dupa ce a condus-o in apartamentul lui i-a cerut sa se dezbrace insa ea a refuzat, dar inculpatul a repetat acest lucru de mai multe ori pana cand a inceput sa fie nervos, dupa care i-a spus ca daca nu se dezbraca o arunca pe geam. Apoi, inculpatul a dezbracat-o, fara ca ea sa opuna rezistenta, iar apoi a fost pusa in pat, dupa care inculpatul s-a dezbracat de tricou si s-a asezat in pat langa ea, incercand sa o sarute insa l-a impins si i-a spus sa o lase in pace, astfel o sa strige. In aceste conditii inculpatul a muscat-o de gat si a incercat sa intretina relatii sexuale cu ea, dar a refuzat si apoi s-au auzit batai in usa, iar dupa ce inculpatul a deschis usa a aparut tatal ei.
Inculpatul in declaratia data imediat dupa comiterea faptei (f.47-48) a aratat ca i-a cerut partii vatamate sa se dezbrace, aceasta conformandu-se, insa nu a intretinut relatii sexuale cu minora, iar cu privire la hainele minorei nu stie cum acestea au ajuns in fata blocului unde el locuieste.
Martorul L.I., tatal victimei, a declarat ca dupa ce a batut la usa inculpatului, in mod repetat acesta a deschis si a observat-o pe fiica sa pe canapea, goala complet, dupa care aceasta s-a acoperit cu o patura si a fugit din apartamentul inculpatului.
Martorul A.A.J., dirigintele minorei, a declarat ca in data de 24 aprilie 2008, in jurul orelor 19,30 a fost sunat de catre o fata care s-a prezentat ca fiind I.I., eleva in clasa a VI-a la acelasi liceu cu partea vatamata si i-a spus sa vina repede pe str.Aleea Copiilor nr.7 din Miercurea Ciuc, intrucat minora L.P.C. a urcat cu un barbat in camera si nu cumva sa fie agresata sexual de acesta. In aceste conditii a luat legatura cu mama minorei si apoi s-a deplasat la locul faptei. Acolo s-a intalnit cu parintii minorei, au urcat la apartamentul inculpatului si a vazut ca tatal minorei tinea usa ca inculpatul sa nu poata iesi intrucat a anuntat organele de politie. Dupa sosirea organelor de politie, toti cei de fata s-au deplasat la sediul politiei din Miercurea Ciuc, insa nu a reusit sa discute cu minora si nu stie daca a fost agresata sexual.
In fata instantelor de judecata inculpatul nu a dorit sa dea declaratii.
Partea vatamata si martorii si-au mentinut in general, declaratiile date in cursul urmaririi penale.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului rezulta ca hainele minorei au fost gasite in fata blocului unde locuieste inculpatul, in dreptul ferestrei sale.
Asadar, din mijloacele de proba prezentate mai sus rezulta in mod neechivoc ca partea vatamata a fost constransa atat fizic cat si psihic de catre inculpat sa intretina relatii sexuale cu el, iar acest lucru nu s-a petrecut datorita faptului ca intre timp au fost anuntati parintii si dirigintele victimei, iar tatal acesteia a batut in mod repetat in usa inculpatului pana cand acesta a deschis.
Astfel, inculpatul i-a cerut partii vatamate in mod repetat si pe un ton nervos sa se dezbrace, amenintand-o ca daca nu face acest lucru o arunca pe geam, a spart o sticla de bere de peretele camerei pentru a o intimida pe minora, a muscat-o de gat, a incercat sa intretina relatii sexuale cu aceasta fiind refuzat, si i-a aruncat toate hainele minorei pe geam, in fata blocului.
De asemenea, nu trebuie neglijat faptul ca minora avea varsta de 12 ani, varsta la care nu putea sa aprecieze in mod obiectiv ce urmeaza sa i se intample si in aceste conditii nu se poate aprecia ca ar fi fost de acord sa intretina relatii sexuale cu inculpatul, la aceasta varsta organismul partii vatamate nefiind inca pregatit pentru a intretine astfel de relatii.
In drept, fapta inculpatului B.G. care la data de 24 aprilie 2008, prin constrangere fizica si psihica a incercat sa intretina relatii sexuale cu minora L.P.C., in varsta de 12 ani, executare ce a fost intrerupta de bataile repetate in usa apartamentului inculpatului efectuate de catre tatal minorei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la viol prev. de art.20 rap. la art.197 alin.1 si 3 C. pen..
Fata de considerentele expuse, Curtea, in baza art.334 C. pr. pen., urmeaza sa dispuna schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de tentativa la act sexual cu un minor, prev. de art. 20 raportat la art. 198 alin. 1 C. pen. in infractiunea de tentativa la infractiunea de viol, prev. de art. 20 raportat la art. 197 alin. 1 si 3 C. pen..
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C. pen., de faptul ca inculpatul a recunoscut doar partial comiterea faptei si ca nu are antecedente penale, dar in prezent este retinut in alta cauza, astfel ca urmeaza sa-i aplice o pedeapsa orientata spre minimul special, de 5 ani inchisoare.
Va mentine restul dispozitiilor sentintei penale apelate, privind aplicarea pedepsei accesorii, natura acesteia, modalitatea de solutionare a actiunii civile si obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza.
Nota: In acelasi sens s-a pronuntat Curtea de Apel Tg. Mures prin decizia penala nr. 43/A/10 aprilie 2009.