In conditiile in care instanta nu a avut in vedere concluziile expertizei M., depusa la dosar in legatura directa cu un motiv de apel si nici nu a aratat de ce nu a luat-o in considerare, hotararea pronuntata incalca prevederile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila, fiind nelegala sub acest aspect.
Potrivit art. 251 din Codul fiscal, valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii exprimata in metri patrati, cu o valoare rezultata dintr-un tabel cuprins in lege, estimata in functie de tipul cladirii, indicat generic, eventual ajustat cu un coeficient de corectie in functie de zona din cadrul localitatii si rangul acesteia. Aceste criterii, cu un pronuntat caracter general ce au stat la baza calcularii valorii din certificatul de atestare fiscala nu pot constitui expresia prejudiciului real cauzat constructorului de buna credinta, respectiv paratului L. C. care este indreptatit sa primeasca valoarea unor constructii bine individualizate.
O asemenea valoare rezulta din expertiza M. unde s-a stabilit pretul tehnic actualizat total al anexelor, pe baza caracteristicilor tehnice concrete pentru fiecare dintre ele, anul construirii si gradul lor de uzura.
Prin sentinta, Judecatoria Botosani a admis atat actiunea in granituire, cat si cererea reconventionala, obligand pe reclamant sa plateasca paratului contravaloarea anexelor beci, magazie si grajd, construite pe terenul acestuia cu buna-credinta de autorul paratului.
La determinarea valorii anexelor gospodaresti instanta a avut in vedere certificatul de atestare fiscala eliberat la 30 mai 2007, act ce afirma o valoarea mai mare de impozitare decat aceea din cererea reconventionala.
Sentinta a fost mentinuta, prin respingerea apelului si, respectiv, recursului declarate de reclamanta.
Curtea de Apel Suceava a admis contestatia in anulare introdusa de reclamanta I. M., intemeiata pe art. 318 teza a II a Cod procedura civila, a anulat in
parte hotararea data in recurs si a dispus rejudecarea recursului numai cu privire la motivul prevazut de art. 304 Cod procedura civila, referitor la nepronuntarea instantei de apel asupra criticii vizand
valoarea anexelor gospodaresti sustinuta de expertiza depusa.
Reluand judecata in aceste limite, Curtea a constatat urmatoarele :
Art. 261 alin. 2 pct. 5 Cod procedura civila dar si art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului obliga instantele la motivarea hotararilor, respectiv la aratarea tuturor argumentelor de fapt si de drept care le-au format convingerea si pentru care s-au inlaturat cererile partilor. Aceasta presupune examinarea efectiva si in mod real a tuturor mijloacelor si elementelor de proba folosite de parti, cel putin din perspectiva pertinentei.
In speta, pentru a sustine motivul de apel privind valoarea exagerata a constructiilor anexe stabilita de judecatorie, reclamanta a depus o expertiza extrajudiciara realizata de M. M. C., proba fata de care paratul nu a manifestat nici o opozitie, iar instanta a acceptat-o, de vreme ce la 10 decembrie 2007 a respins cererea de a se efectua o cercetare locala pentru a se vedea ca valoarea constructiilor ar fi alta, cu motivarea ca " exista o expertiza extrajudiciara depusa deja in apel din
care rezulta valoarea acestor constructii". Solutionand apelul in sensul respingerii, tribunalul a retinut doar ca valoarea de impozitare este corecta, "neputandu-se concepe ca veniturile de la bugetul local s-au calculat prin aplicare la alte valori superioare, decat cele reale." si nu a facut vreo referire la acea expertiza.
Ori, in conditiile in care instanta nu a avut in vedere concluziile expertizei M., depusa la dosar in legatura directa cu un motiv de apel si nici nu a aratat de ce nu a luat-o in considerare, hotararea pronuntata incalca prevederile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila, fiind nelegala sub acest aspect.
Constatand ca este dat motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea in temeiul art. 312 alin. 1 si 2 Cod procedura civila a admis recursul reclamantei si a modificat decizia din apel.
In rejudecare, Curtea a retinut ca potrivit art. 251 din Codul fiscal, valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii exprimata in metri patrati, cu o valoare rezultata dintr-un tabel cuprins in lege, estimata in functie de tipul cladirii, indicat generic, eventual ajustat cu un coeficient de corectie in functie de zona din cadrul localitatii si rangul acesteia. Aceste criterii, cu un pronuntat caracter general ce au stat la baza calcularii valorii din certificatul de atestare fiscala nu pot constitui expresia prejudiciului real cauzat constructorului de buna credinta, respectiv paratului L. C. care este indreptatit sa primeasca valoarea unor constructii bine individualizate. O asemenea
valoare rezulta din expertiza M. ( f. 13-21 apel), unde se arata pretul tehnic
actualizat total al anexelor. La calculul acestei valori s-au avut in vedere caracteristicile tehnice concrete pentru fiecare anexa, anul construirii si respectiv uzura, toate descrise in anexa 5 a expertizei. Acest mod de calcul exprima valoarea despagubirilor datorate de reclamanta mai mult decat valoarea de impozitare, care are la baza criterii generale de natura fiscala si nu starea reala a constructiilor.