Vointa copilului - criteriu de incredintare a acestuia unuia dintre parinti Decizie nr. 141 din data de 05.07.2006
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Dispozitiile art.42 respectiv ale art.97 si urmatoarele din Codul familiei nu stabilesc in concret criteriile pentru incredintarea copiilor minori unuia sau altuia dintre parinti. Primordial este interesul superior al minorului consacrat atat de art.42 din codul familiei cat si de Legea nr.272/2004.
In speta, prin sentinta civila nr.1491 din 20 mai 2005 a Judecatoriei Radauti s-a admis actiunea reclamantei M.A. impotriva paratului M.M., s-a declarat desfacuta casatoria partilor din culpa comuna, s-a incuviintat ca reclamanta sa revina la numele anterior casatoriei, iar minorii M.A. si M.C. au fost incredintati reclamantei spre crestere si educare, paratul fiind obligat sa plateasca in favoarea minorilor pensie de intretinere.
Apelul declarat de parat vizand capatul de cerere privind incredintarea minorilor a fost respins prin decizia civila nr.512 din 2 mai 2006 a Tribunalului Suceava.
Prin decizia civila nr.141 din 5 iulie 2006 a Curtii de Apel Suceava s-a admis recursul paratului, s-a modificat in totalitate decizia si s-a admis apelul paratului schimbandu-se sentinta in parte in sensul ca minorii au fost incredintati spre crestere si educare paratului, reclamanta fiind obligata la plata pensiei de intretinere.
S-a retinut ca minorii au varsta de 15 respectiv 17 ani si ca acestia nu reclama neaparat prezenta mamei care oricum este plecata in strainatate. Mentinerea masurii incredintarii minorilor reclamantei ar constitui oricum o solutie formala care nu s-ar putea executa, acestia fiind de mai mult timp in ingrijirea tatalui.
Posibilitatile materiale ale parintilor nu constituie criteriul determinant pentru aprecierea interesului lor si trebuie analizat in contextul celorlalte criterii respectiv varsta copiilor, gradul de atasament fata de parinti si posibilitatile concrete ale fiecarui parinte de a se ocupa de copil.
Audiati in instanta, minorii si-au exprimat dorinta de a ramane cu tatal lor, fiind un argument al afectiunii pe care o poarta acestuia.
Chiar daca vointa minorului nu poate constitui criteriul esential pentru incredintarea lui, analizat in contextul celorlalte criterii si prin prisma varstei minorului poate avea o influenta majora pentru incredintarea sa.
De altfel si art.24 din Legea nr.272/2004 consacra dreptul copilului de a fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, ascultarea copilului care a implinit 10 ani fiind obligatorie, tocmai pentru protejarea intereselor lui.
(decizia civila nr.141 din 5 iulie 2006)