In conformitate cu dispozitiile art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, instanta trebuie sa dispuna, prin hotararea de condamnare, pentru persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor expres prevazute in anexa 1 la legea mentionata, prelevarea probelor biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare, dupa ramanerea definitiva a condamnarii.
Atunci cand sunt acordate prestatii periodice pentru minorii care se aflau in intretinerea victimei decedate urmare a unei infractiuni se impune ca instanta sa stabileasca o suma globala cu titlu de prestatii periodice incepand cu data decesului victimei si pana la data pronuntarii hotararii, iar in continuare obligarea inculpatului la plata acestor despagubiri lunar, pana la majoratul fiecaruia dintre minori.
Constata ca prin sentinta penala nr. 356/S/25.08.2010 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 3226/62/2010 s-a dispus in baza art. 334 Cod procedura penala, schimbarea incadrarii juridice data faptei comise de inculpatul P.I. prin actul de sesizare al instantei din infractiunea prevazuta de art. 174, 175 lit. a si i Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 174, 175 lit. i Cod penal.
In baza art. 174, 175 lit. i Cod penal a fost condamnat inculpatul P.I. , la pedeapsa de 25 de ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d si e Cod penal pe o perioada de 7 ani, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.
In baza art. 71 al.1 si 2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d si e Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal s-a scazut din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive, de la data de 11.03.2010 la zi iar in baza art. 350 Cod procedura penala a fost mentinuta starea de arest a inculpatului P.I. .
In ceea ce priveste latura civila a procesului penal, s-a dispus obligarea inculpatului P.I. la plata sumei de 3734,22 lei catre partile civile B.M. si B.G., cu titlu de daune materiale si suma de cate 50.000 lei cu titlu de daune morale fiecareia dintre cele doua parti civile.
A fost obligat acelasi inculpat sa plateasca cate 250 lei cu titlu de despagubiri periodice minorilor P.M.D., P.G.M si P.N.A ( reprezentati de B.M. si B.G.), pana la majoratul fiecaruia dintre ei si suma de cate 50.000 lei cu titlu de daune morale fiecaruia dintre minori. Au fost respinse restul pretentiilor civile.
S-a constat ca numitul P.N.I. ( devenit major) nu s-a constituit parte civila in cauza iar actiunea civila exercitata din oficiu pentru acest minor a ramas fara obiect.
S-a mentinut masura sechestrului asigurator si a inscriptiei ipotecare asupra bunului imobil situat in (…) – proprietatea inculpatului P.I. - inscris in CF nr. 3556 Poiana Marului, numar top 2682/2/1, 2683/2/1, dispusa prin incheierea de sedinta din 04.05.2010.
In baza art. 109 al.3 Cod procedura penala s-a dispus ca mijloacele materiale de proba atasate dosarului si care se afla in camera de corpuri delicte a Tribunalului Brasov se pastreaza pana la solutionarea definitiva a cauzei.
In baza art. 191 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul P.I. sa plateasca suma de 4.000 lei cheltuieli judiciare catre stat suma ce include si onorariul partial al avocatului desemnat din oficiu.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut in esenta ca cercetarile efectuate in cauza au stabilit faptul ca inculpatul P.I. , in data de 11.03.2010, s-a intors dupa terminarea serviciului, in jurul orelor 07,30, la domiciliul sau, situat in comuna Poiana Marului, jud. Brasov si a coborat in statia de autobuz din centrul comunei. Apoi s-a deplasat la dispensarul comunal, unde intentiona sa obtina o reteta pentru un tratament oftalmologic, avand in vedere o recenta interventie chirurgicala la ochiul stang.
In cursul urmaririi penale inculpatul nu a facut dovada acestor afirmatii. La dispensarul medical comunal s-a intalnit prima data cu fosta sotie care ar fi intentionat sa obtina o reteta pentru unul dintre copii, dar intrucat nu venise nici un medic, ambii au fost informati ca pot reveni ulterior, dupa ora 11,00.
Inculpatul s-a intalnit cu victima, a discutat cu aceasta anumite aspecte legate de divortul lor, dupa care victima s-a deplasat la o ruda a sa, care locuia in apropiere . Intre timp inculpatul s-a deplasat la barul de langa sediul APIA (asociatia agricola), unde a consumat bauturi alcoolice impreuna cu martorul T.A. – cca 200 grame de coniac fiecare. In incinta acestui bar se afla si martorul P.N., cu care inculpatul a discutat la un moment dat. Fiind audiat martorul P.N. a afirmat ca intrand in barul „La Trica” in jurul orelor 10,00 l-a vazut pe inculpat stand singur, pe scaun langa frigider. Martorul a afirmat ca inculpatul avea in fata un pahar de coniac si „avea in mana un cutit de bucatarie de cca 30 cm lungime, cu lama de cca 15 cm” si ca i-a oferit inculpatului 5 lei pentru achizitionarea cutitului, dar acesta a refuzat sa-l vanda la acest pret, solicitandu-i suma de 10 lei. Acelasi martor P.N. a afirmat ca imediat in urma sa a intrat martorul T.A., astfel incat sustinerea acestui din urma martor si a inculpatului in sensul ca cei doi s-ar fi intalnit anterior pe strada, ramane fara sustinere.
Dupa plecarea din bar, inculpatul sustine ca s-a deplasat catre gradinita din comuna, unde a intrat doar fosta sotie, fapt confirmat de catre martorul O.R.M., aflata in incinta gradinitei pentru a-si lua fetita. De remarcat este faptul ca victima a intrat in gradinita fara un motiv aparent, deoarece aceasta avea copii minori cu varste cuprinse intre 8 si 17 ani.
La scurt timp victima a plecat de la gradinita fiind asteptata de catre inculpat, cu care a intretinut discutii, caracterizate de martorul ocular O.R.M. ca fiind „aprinse”. Martorul a observat faptul ca inculpatul tinea in palma o pungasi ca se certa cu victima care traversa de pe un trotuar pe altul, iar la un moment dat aceasta a incercat sa intre in dispensar dar inculpatul i-a blocat drumul, motiv pentru care victima a sarit balustrada din fata dispensarului trecand pe celalalt trotuar. Inculpatul a continuat sa urmareasca victima si sa se certe, iar la un moment dat, cand victima a ajuns in fata clubului din comuna, inculpatul a agresat victima, ridicand mana in care tinea punga si lovind-o. Victima incercand sa scape a fugit pe trotuarul pe care se afla martorul dar a fost ajunsa din urma de catre inculpat care a trantit-o la pamant si a continuat sa o loveasca cu mainile si cu picioarele, fara sa inceteze la strigatele martorului de a lasa victima in pace.
Inculpatul sustine ca dupa ce a asteptat-o pe fosta sotie sa iasa de la gradinita s-ar fi deplasat impreuna cu aceasta la o alimentara din apropiere unde victima ar fi cumparat bunuri alimentare si ca in continuare au discutat diverse probleme materiale intervenite dupa divort, despre o posibila impacare, dar si despre relatiile extraconjugale ale victimei cu o persoana influenta din Vulcan. Inculpatul sustine ca in discutia cu fost sotie aceasta ar fi facut afirmatii despre banii sai, care l-au determinat sa recurga la aceasta fapta. Apreciem ca aceste sustineri ale inculpatului nu au sustinere si nu prezinta relevanta in cauza.
Dupa comiterea faptei inculpatul a fugit in sediul Primariei din comuna, unde a fost gasit de catre martorul P.T., fiind condus apoi la sediul politiei.
Cu ocazia cercetarii la fata locului corpul delict – cutitul a fost gasit in sediul primariei din comuna Poiana Marului, la etajul I al imobilului, in ultima camera din dreapta, pe pervazul unui geam, in spatele unei jardiniere. Cutitul nu era infasurat in hartie sau in punga, fiind ridicat in vederea examinarii de catre specialistii criminalisti .
Raportul de autopsie nr.77/Aut din 12.03.2010 al SJML Brasov a concluzionat ca moartea numitei B.D. a fost violenta, s-a datorat hemoragiei interne consecutive unui traumatism toraco-abdominal cu interesarea organelor interne (pulmon stang, ficat, hil renal stang); leziunile de violenta constatate la autopsie s-au putut produce prin loviri directe si repetate cu un corp intepator – taietor in cadrul unei heteroagresiuni ; leziunile tanato-generatoare sunt cele de la nivelul regiunii toraco-abdominale dupa cum urmeaza:
- plaga injunghiata de la nivelul sanului drept (hemitorace drept) ce a patruns in corpul victimei dupa o directie de sus in jos interesand ficatul
- plaga injunghiata de la nivelul hipocondrului stang patrunsa in corpul victimei de sus in jos si dinainte inapoi, sectionand rinichiul stang la nivelul hilul
- plaga injunghiata de pe spate de la nivelul regiunii paravertebrale drepte ce a patruns in corpul victimei dupa o directie de la dreapta la stanga de sus in jos si dinapoi inainte cu interesarea lobului inferior pulmon stang
Referitor la pozitia agresor victima s-a apreciat ca aceasta a fost fata in fata pentru plagile de la nivelul scalpului, sanul drept si hipocondrul stang; spate – fata pentru plaga de la fata dorsala a toracelui; plagile de pe membrele superioare pot fi calificate ca si leziuni de aparare
Desi a recunoscut loviturile aplicate, inculpatul a incercat sa acrediteze ideea unei stari de tulburare indusa de catre victima in momentul in care aceasta i-a replicat ca face ce vrea cu banii lui, platiti ca pensie de intretinere. Aceasta aparare nu este probata in nici un fel si din modalitatea concreta in care s-a descris atat faza preliminara a incidentului , cat si incidentul violent in sine, nu rezulta vreo contributie a victimei la declansarea agresivitatii inculpatului. Cu atat mai mult nu se justifica o astfel de agresiune in contextul in care cei doi erau divortati de aproximativ 10 luni de zile, nu mai locuiau impreuna si aspectele legate de intretinerea celor 4 minori rezultati din casatorie erau rezolvate pe cale legala .
Desi inculpatul a precizat ca nu a vrut nici un moment sa suprime viata victimei, prin prisma obiectului taietor intepator folosit, a multiplelor plagi injunghiate descoperite pe corpul victimei, precum si a zonelor corpului in care au fost aplicate loviturile, inculpatul trebuia sa prevada rezultatul actiunilor sale. Moartea victimei s-a datorat hemoragiei interne consecutiva unui traumatism toraco-abdominal cu plagi injunghiate toraco-abdominale cu interesarea organelor interne (plaga injunghiata la nivelul sanului drept cu interesarea ficatului, plaga injunghiata la nivelul hipocondrului stang cu sectionarea rinichiului stang, precum si plaga injunghiata la nivelul spatelui si a regiunii paravertebrale drepte cu interesarea lobului inferior pulmon stang).
In legatura cu cutitul utilizat de inculpat in comiterea omorului, instanta a constatat ca organul de cercetare penala a retinut ca inculpatul a premeditat fapta de care este acuzat deoarece in momentul in care s-a intalnit pentru prima data cu victima avea deja asupra sa cutitul respectiv. De asemenea se arata in actul de sesizare ca intre momentul luari rezolutiei infractionale si executarea infractiunii de omor a trecut un interval de timp in care inculpatul s-a inarmat cu cutitul si a procedat la urmarirea victimei prin centrul comunei
Acuzarea nu a probat nici momentul in care inculpatul ar fi luat hotararea infractionala sa o omoare pe victima si nici faptul ca acesta s-a pregatit , inarmandu-se cu cutitul. Imprejurarea ca in momentul in care a intrat in barul din centrul comunei avea asupra sa cutitul folosit la savarsirea infractiunii (un cutit de bucatarie de circa 30 cm lungime cu lama de circa 15 cm – asa dupa cum afirma martorul P.N. nu dovedeste premeditarea infractiunii; inculpatul il avea asupra sa la vedere, fapt care l-a determinat pe martor sa ii solicite sa il vanda oferindu-i 5 lei pentru achizitionarea acestui cutit.
Desi organul de cercetare penala apreciaza ca explicatia inculpatului referitoare la gasirea cutitului in iarba in apropierea localului, nu este plauzibila, nu a putut dovedi o alta modalitate prin care inculpatul a intrat in posesia cutitului in dimineata respectiva ori in aceste conditii simpla sustinere a premeditarii, in lipsa oricaror probe in acest sens este insuficienta pentru calificarea infractiunii de omor ca fiind premeditata conform art.175 lit. a Cod penal
In drept, prima instanta a apreciat ca fapta inculpatului P.I. care in data de 11.03.2010, in centrul comunei Poiana Marului, a agresat victima B.D., aplicandu-i multiple lovituri de cutit, producandu-i leziuni multiple toraco-abdominale care au condus in final la decesul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat prev. de art.174 al.1, 175 lit.i Cod penal, sens in care baza art.334 Cod procedura penala a dispus schimbarea incadrarii juridice a infractiunii din art.174 , 175 lit.a, i Cod penal (asa cum a fost retinuta in actul de sesizare) in art.174, 175 lit. i Cod penal .
La individualizarea judiciara a pedepsei instanta de fond a avut in vedere ca inculpatul a dat dovada de o agresivitate deosebita, fara sa fi fost provocat in vreun fel de catre victima, ca a savarsit fapta intr-un loc public, in plina zi, ca dupa ce a aplicat multiplele lovituri de cutit, a plecat de langa victima lasand-o pur si simplu in mijlocul strazii intr-o balta de sange, fara sa schiteze nici cel mai mic semn de acordare a vreunui ajutor. S-a avut in vedere si faptul ca inculpatul i-a mai aplicat corectii fizice victimei in timpul casniciei, corectii despre care au amintit in declaratiile lor martorii audiati in cauza. Imprejurarea ca victima a divortat de inculpat, ca dorea sa-si continue viata independent de acesta, ca nu mai avea nici un fel de obligatii morale fata de inculpat dupa pronuntarea divortului, sunt aspecte care intaresc inca o data gratuitatea gestului agresiv la care a recurs inculpatul si care a avut ca rezultat decesul victimei.
In urma gestului inculpatului au ramas fara mama 4 copii, toti minori la data savarsirii faptei si care vor fi lipsiti de afectiunea materna necesara la varsta la care acestia se afla in prezent. Victima era la o varsta relativ tanara la care putea sa isi refaca viata de familie si sa se bucure de dragostea copiilor sai si a parintilor alaturi de care traia in ultima vreme.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei s-au constituit parti civile parintii victimei, B.M. si B.G. in nume propriu cu suma de 3734,22 lei dauna materiale si suma de 100.000 lei daune morale.
Din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca parintii victimei au fost cei care s-au ocupat exclusiv de ritualurile specifice inmormantarii victimei si ca suma de 3734,22 lei a fost dovedita cu inscrisurile depuse la dosar.
Avand in vedere modalitatea tragica prin care cele doua parti civile si-au pierdut fiica in varsta de 38 de ani, cu care gospodareau impreuna de la data pronuntarii divortului si fata de care au manifestat o afectiune deosebita, pe care au crescut-o si au ingrijit-o pana in momentul decesului, instanta de fond a apreciat ca suma de 50.000 lei pentru fiecare dintre parintii victimei, cu titlu de dane morale este justificata.
Relativ la cei 4 minori rezultati din casatoria victimei cu inculpatul s-a constatat ca: prin hotarare judecatoreasca, in urma divortului minorul P.N. (nascut la 3.07.1992) a fost incredintat inculpatului si minorii P.M.D. (nascuta la 28.09.1994), P.N.A. (nascut la 19.11.2000) si P.G.M. (nascut la 3.11.2002) au fost incredintati victimei .
Dupa consumarea infractiunii de omor, Autoritatea tutelara a numit in calitate de curator pentru minorul P.N.I. pe numita P.M. (mama inculpatului), respectiv pe B.G. – pentru minorii P.M.D., P.N.A. si P.G.M.
Curatorul P.M. a declarat in fata primei instante ca nu se constituie parte civila in cauza pentru minorul P.N.I.; in aceste conditii la termenul de judecata din data de 4.05.2010 procurorul a exercitat din oficiu actiunea civila solicitand acordarea de daune morale in favoarea acestui minor. Pe parcursul procesului penal, pana la data incheierii dezbaterilor, minorul P.N.I. a devenit major (la data de 3.07.2010) si intrebat fiind de catre instanta daca intelege sa se constituie parte civila in nume propriu a declarat ca nu are nici un fel de pretentii civile de la tatal sau, inculpatul P.I. ; astfel actiunea civila exercitata din oficiu pentru el a ramas fara obiect la momentul pronuntarii hotararii
Curatorul B.G., pentru ceilalti 3 minori, s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 200.000 lei daune morale precum si plata unei sume periodice in cuantum de 1500 lei pentru fiecare minor pana la majoratul acestora, sume menite sa acopere prejudiciul cauzat minorilor prin lipsirea acestora de contributia lunara pe care victima o avea la intretinerea lor
Instanta de fond a retinut, relativ la despagubirile solicitate ca cei 3 minori P.M.D., P.N.A. si P.G.M. au fost incredintati spre crestere si educare victimei, au trait si s-au bucurat de afectiunea materna in fiecare zi a vietii lor pana in momentul in care tatal lor a omorat-o pe mama lor; imprejurarile dramatice in care mama lor a murit i-a influentat in viata de zi cu zi si le-a zdruncinat puternic echilibrul moral si psihic de care se bucurau
In declaratiile date in cursul urmaririi penale, se regasesc indicii suficiente cu privire la dragostea pe care cei 3 copii o purtau mamei lor , acestia amintind despre diverse episoade violente in care mama lor a fost victima inculpatului; in aceleasi declaratii minorii au relatat despre faptul ca inculpatul nu isi manifesta aproape deloc afectiunea fata de ei , ci dimpotriva avea un comportament impropriu unui tata. In continuare cei 3 minori vor creste si se vor dezvolta fara sa aiba aportul de sentimente materne care la varsta la care se afla ei in prezent reprezinta o temelie de dezvoltare a caracterului celor 3 ; desi se afla in ingrijirea bunicilor materni, nimic nu se poate compara cu relatia afectuoasa dintre o mama si copiii ei.
In aceste conditii este justificata cererea curatorului celor 3 minori de acordare fata de acestia de daune morale, instanta apreciind ca suma de cate 50.000 lei pentru fiecare dintre cei 3 minori este in masura , in mica parte, sa acopere prejudiciul moral incercat de acestia
In momentul in care a survenit decesul victimei, aceasta era incadrata in munca, obtinea venituri din care asigura traiul sau si a celor 3 copii, insa veniturile sale nu erau ridicate ca suma avand in vedere adresa de la dosar prin care aceasta era obligata sa presteze pensie de intretinere catre minorul P.N.I. (incredintat tatalui) in cuantum de doar 130 de lei. In aceste conditii inculpatul nu poate fi obligat sa plateasca o suma periodica de cate 1500 lei deoarece nici contributia sa proprie prin intermediul pensiei de intretinere fata de cei 3 minori nu se ridica la o suma foarte mare
Cu toate acestea, instanta de fond a apreciat ca justificata cererea curatorului de acordare a unor despagubiri periodice celor 3 minori insa tinand cont de dispozitiile generale ale Codului familiei in materie, de contributiile reale pe care le-au avut atat victima cat si inculpatul la cresterea si intretinerea minorilor, il va obliga pe inculpat sa plateasca cate 250 lei cu titlu de despagubiri periodice pana la majoratul fiecaruia dintre cei 3 minori. Celelalte pretentii civile fiind respinse ca nefondate.
Deoarece sumele stabilite de catre instanta cu titlu de daune morale sunt destul de semnificative, s-a apreciat ca se impune mentinerea masurii sechestrului asigurator si a inscriptiei ipotecare asupra bunului imobil situat in Poiana Marului nr. 94, judetul Brasov – proprietatea inculpatului P.I. -, inscris in CF nr. 3556 Poiana Marului, numar top 2682/2/1, 2683/2/1, dispusa prin incheierea de sedinta din 04.05.2010. Aceasta masura se impune cu atat mai mult cu cat prin actiunea civila formulata de catre P.I. si P.M. (parintii inculpatului) se urmareste revocarea donatiei facute de catre acestia catre inculpat privind imobilul inscris in CF nr. 3556 Poiana Marului, numar top 2682/2/1, 2683/2/1 si restabilirea situatiei anterioare de CF. Este evident ca prin aceasta actiune civila se urmareste scoaterea din patrimoniul inculpatului, ca bun propriu, a imobilului supus inscriptiei ipotecare si astfel dovedirea imposibilitatii inculpatului de a plati ceva catre copiii sai.
Impotriva acestei hotarari au formulat apel partile civile B.G. si B.M., minorii P.M.D., P.G.M. si P.N.A. prin reprezentant legal B.G. precum si inculpatul P.I. criticand-o pentru netemeinicie si solicitand casarea ei iar in rejudecare pronuntarea unei noi hotarari legale si temeinice.
In dezvoltarea motivelor de apel, partile civile B.G. si B.M. precum si minorii P.M.D., P.G.M. si P.N.A. prin reprezentant legal B.G. au aratat in esenta ca sub aspectul laturii penale a cauzei se impune retinerea in sarcina inculpatului a circumstantei agravante a premeditarii si pe cale de consecinta, majorarea cuantumului pedepsei aplicate. Astfel s-a aratat ca in mod eronat prima instanta a dispus in baza art. 334 Cod procedura penala schimbarea incadrarii juridice a infractiunii din art. 174, 175 lit. a , i Cod penal, asa cum a fost retinuta prin actul de sesizare, in infractiunea prevazuta de art. 174, 175 lit. i Cod penal, avand in vedere ca din materialul probator administrat in cauza rezulta fara indoiala premeditarea cu care a actionat inculpatul, acesta luand hotararea infractionala inca de dimineata si in acest sens s-a pregatit avand cutitul asupra sa.
Sub aspectul laturii civile s-a solicitat majorarea daunelor morale si a despagubirilor periodice acordate partilor civile urmand ca la stabilirea cuantumului despagubirilor periodice, instanta sa aiba in vedere nevoile celor 3 minori si nu numai contributiile reale pe care le-au avut atat victima cat si inculpatul la cresterea si intretinerea minorilor, ci se impunea a fi avut in vedere interesul superior al acestor minori.
Totodata, s-a aratat ca suma acordata de instanta de fond cu titlu de daune morale este prea mica in raport cu traumele psihice suferite de minori prin decesul mamei lor si a dezechilibrului psihic si moral suferit, aspecte ce rezulta din evaluarea psihologica a celor 3 minori.
In apelul promovat de inculpatul P.I. s-a solicitat, sub aspectul laturii penale a cauzei, redozarea pedepsei aplicate inculpatului in sensul reducerii cuantumului acestuia
In aceste sens s-a aratat ca prin noile dispozitii ale Codului de procedura penala, respectiv art. 3201 Cod procedura penala, s-a introdus acea cauza de reducere a pedepsei in cazul recunoasterii faptei, ori, inculpatul a recunoscut in esenta infractiunea comisa, iar in cauza exista suficiente dovezi ca acesta se afla intr-o stare de tensiune provocata de victima. Starea de violenta a fost produsa pe tema banilor, victima a fost cea care l-a jignit pe inculpat, dupa ce in prealabil aceasta reluase in secret legatura cu inculpatul, ferindu-se insa ca aceasta imprejurare sa ajunga la cunostinta familiei sale.
Din actele dosarului nu rezulta in nici un fel ca inculpatul s-ar fi pregatit pentru aceasta fapta, actiunea sa fiind una spontana, pe fondul tulburarii provocate de atitudinea fostei sale sotii, astfel incat nu se poate retine in sarcina inculpatului ca ar fi comis fapta de omor cu premeditare
Aceasta imprejurare rezulta si din raportul de expertiza care caracterizeaza profilul inculpatului, raportat la mediul din care provine - o zona in care se tine la traditionalism si la principii pe care cei de la oras le considera invechite - iar fotografiile pe care inculpatul le-a depus la dosar sustin cele declarate de inculpat si reiterate prin memoriile depuse la dosar de catre acesta, in sensul ca in relatiile cu victima erau ca un cuplu chiar si dupa ce divortasera, inculpatul se deplasa cu fosta sa sotie la zone de agrement si relatiile erau mai mult decat cordiale. Chiar fratele victimei in declaratiile sale a aratat ca victima si inculpatul s-au impacat de mai multe ori.
Sub aspectul laturii civile s-a aratat in apelul promovat de catre inculpat ca se impune reducerea despagubirilor acordate de catre prima instanta in favoarea parintilor victimei si a minorilor intrucat la dosar nu exista dovezi complete care sa justifice cuantumul despagubirilor morale. Actele depuse nu dovedesc ca minorii au suferit de pe urma decesului mamei lui.
Se impune de asemenea fie ridicarea sechestrului asigurator aplicat asupra imobilului proprietatea exclusiva a inculpatului fie inlocuirea bunului sechestrat cu un teren apartinand tot acestuia intrucat in prezent, pe rolul Judecatoriei Zarnesti a fost inregistrat dosarul nr. 1135/338/2010 care are ca obiect revocare donatiei prin care inculpatul a devenit proprietarul imobilului situat in Comuna Poiana Marului inscris in C.F. 3556 nr. top 2682/2/1, 2683/2/1.
La dosar s-a mai depus de catre numitul P.I., tatal inculpatului in baza art. 168 Cod procedura penala o contestatie impotriva masurilor asiguratorii dispuse in cauza cu privire la imobilul situat in Comuna Poiana Marului inscris in C.F. 3556 nr. top 2682/2/1, 2683/2/1, solicitandu-se in esenta ridicarea inscriptiei ipotecare care greveaza acest imobil intrucat el formeaza obiectul unei actiuni de revocare a donatiei, cauza inregistrata pe rolul Judecatoriei Zarnesti sub nr. 1135/338/2010 in care contestatorul are calitatea de reclamant.
S-a aratat in sustinerea contestatiei ca imobilul indisponibilizat a fost donat de catre contestatorul P.I. fiului sau, inculpatul P.I., insa avand in vedere infractiunea comisa de acesta si imprejurarea ca atat contestatorul cat si sotia sa au nevoie urgenta de ingrijire datorita varstei si imposibilitatii de a se mai intretine, iar inculpatul nu le va mai putea oferii aceasta ingrijire datorita starii de privare de libertate in care se va afla, sunt nevoiti sa solicite revocarea donatiei, astfel incat sa se poata folosi de acesta pentru a obtine veniturile de care au nevoie pentru a trai.
Analizand hotararea atacata pe baza actelor si lucrarilor dosarului instanta de apel s-au retinut urmatoarele:
Prima instanta, analizand si coroborand materialul probator administrat in cauza, a stabilit corect starea de fapt retinute in sarcina inculpatului constand in esenta in aceea ca la data de 11.03.2010 in centrul comunei Poiana Marului, Jud. Brasov, inculpatului P.I. a agresat victima B.D., aplicandu-i multiple lovituri de cutit, producandu-i leziuni multiple toraco-abdominale care au condus in final la decesul acesteia.
De asemenea, in mod judicios a apreciat prima instanta ca fapta comisa de inculpatul P.I. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat prev. de art.174 al.1, 175 lit. i Cod penal fara a fi aplicabila in speta agravanta prevazuta de lit. „a” a art. 175; astfel, din materialul probator administrat in cauza nu rezulta ca inculpatul ar fi premeditat comiterea faptei. Acuzarea nu a probat, asa cum corect a retinut si prima instanta, nici momentul in care inculpatul ar fi luat hotararea infractionala sa o omoare pe victima si nici faptul ca acesta s-ar fi pregatit, inarmandu-se cu cutitul. Imprejurarea ca in momentul in care a intrat in barul din centrul comunei avea asupra sa cutitul folosit la savarsirea infractiunii (un cutit de bucatarie de circa 30 cm lungime cu lama de circa 15 cm – asa dupa cum afirma martorul P.N.) nu dovedeste premeditarea infractiunii; inculpatul il avea asupra sa la vedere, fapt care l-a determinat pe martor sa ii solicite sa il vanda oferindu-i 5 lei pentru achizitionarea acestui cutit.
In aceste conditii, criticile aduse de catre partile civile hotararii atacate in ceea ce priveste incadrarea juridica data faptei comise de inculpatul P.I. sunt nefondate.
In speta sunt intrunite conditiile pentru tragerea la raspundere penala a inculpatului pentru comiterea acestei infractiuni, iar in ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului, instanta de apel retine ca prima instanta a avut in vedere toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal stabilind o pedeapsa just individualizata atat sub aspectul cuantumului cat si al modalitatii de executare.
A fost avut in vedere gradul de pericol social concret al infractiunii comise rezultat atat din circumstantele reale in care fapta a fost comisa, modalitatea in care a actionat inculpatul, violenta extrema care caracterizeaza aceasta actiune (au fost aplicate victimei cel putin 8 lovituri de cutit), urmarile produse cat si circumstantele personale ale inculpatului care desi a recunoscut in esenta comiterea faptei si este la primul impact cu legea penala este, asa cum rezulta din actele dosarului, o persoana impulsiva (raportul de expertiza medico - legala psihiatrica nr. 706/E/18.03.2010 intocmit in cauza de catre Serviciul de Medicina Legala Brasov concluzioneaza ca inculpatul are o personalitate cu trasaturi de tip exploziv-impulsiv), inclinata spre violenta si care de-a lungul timpului a mai exercitat violente fizice asupra victimei in perioada in care i-a fost sotie.
S-a tinut de asemenea seama, la stabilirea pedepsei ce a fost aplicata inculpatului, de prevederile partii generale a codului penal si de limitele speciale de pedeapsa prevazute de norma incriminatoare, precum si de imprejurarile care agraveaza raspunderea penala, in speta fiind incidenta agravanta prev. de lit. i a art. 175 Cod penal intrucat infractiunea a fost comisa intr-un loc public.
Nu se poate retine in speta, asa cum se solicita in aparare de catre inculpat, ca fapta ar fi fost comisa de inculpat pe fondul tulburarii generata de comportamentul ironic sau jignitor al victimei, intrucat materialul probator de la dosar nu releva o astfel de imprejurare. Nu se pot retine pentru aceleasi considerente in favoarea inculpatului circumstante atenuante legale sau judiciare.
In raport de cele expuse, si vazand ca toate imprejurarile invocate in apel atat de aparare, cat si de partile civile, referitoare la individualizarea judiciara a pedepsei au fost deja avute in vedere de catre prima instanta, instanta de apel apreciaza ca nu se impune nici reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului si nici majorarea acesteia, pedeapsa aplicata fiind in masura sa conduca la atingerea scopului prevazut de art. 52 Cod penal.
In ceea ce priveste actiunile civile exercitate de partile civile din acest dosar, se constata ca sunt fondate, asa cum corect a stabilit si prima instanta, fiind intrunite in speta conditiile raspunderii civile delictuale.
Cuantumul despagubirilor acordat partilor civile B.M. si B.G., parintii victimei, a fost corect stabilit de catre prima instanta reprezentand o justa despagubire atat din perspectiva prejudiciului material suferit de acestia - care au facut dovada in cursul procesului a suportarii cheltuielilor ocazionate de inmormantarea victimei – cat si a prejudiciului moral suferit; cu toate ca acest din urma prejudiciu este greu de cuantificat, acordarea de despagubiri morale se impune in aceasta situatie ca o compensare a suferintei provocate parintilor victimei de pierderea fiicei lor, iar cuantumul despagubirilor stabilite de catre prima instanta este unul rezonabil, apt sa conduca la o atenuare a suferintei si in nici un caz la o imbogatire fara just temei, asa cum s-a aratat in apelul formulat de inculpat. Ca atare, cuantumul acestor despagubiri nu se impune a fi modificat nici in sensul reducerii lui – cum a solicitat inculpatul – nici in sensul majorarii acestuia, astfel cum au solicitat partile civile in apelul promovat.
In ceea ce-i priveste pe minorii P.M.D., P.N.A. si P.G.M., constituiti parti civile in prezentul proces prin reprezentant legal, instanta de apel retine de asemenea ca s-a facut o justa despagubire a acestora de catre instanta de fond atat in ceea ce priveste daunele morale acordate cat si in ceea ce priveste prestatiile periodice stabilite in favoarea acestora.
Astfel, in privinta prejudiciului moral suferit de minori, in mod just a apreciat prima instanta ca decesul mamei lor, cea care ii ingrijea si ocrotea, survenit in imprejurarile stabilite prin ancheta, reprezinta un prejudiciu incomensurabil, insa pentru a usura situatia acestora si a face mai suportabila pierderea suferita, la o varsta la care minorii erau realmente dependenti de ocrotirea si ingrijirea materna se impune despagubirea acestora cu o suma de bani stabilita in limite rezonabile, respectiv cate 50.000 lei pentru fiecare dintre minori.
Si prestatiile periodice stabilite in favoarea minorilor sunt pe deplin justificate, avand in vedere ca victima in ingrijirea careia se aflau acestia era angajata in munca si deci aloca din veniturile obtinute bani pentru cresterea si ingrijirea copiilor, iar prin decesul acesteia minorii vor fi lipsiti in continuare de orice sursa de venit, cu exceptia alocatiilor acordate de stat; cuantumul lunar stabilit pentru aceste despagubiri este corect.
Cu toate aceste se impunea ca prima instanta sa stabileasca o suma globala cu titlu de prestatii periodice incepand cu data decesului victimei si pana la data pronuntarii hotararii, iar in continuare obligarea inculpatului la plata acestor despagubiri lunar, pana la majoratul fiecaruia dintre minori. In acest sens se impune reformarea hotararii atacate.
Contestatia formulata de numitul P.I., tatal inculpatului, impotriva masurii asiguratorii privind imobilul situat in comuna Poiana Marului nr. 49 Jud. Brasov inscris in C.F. nr. 3556 Poiana Marului, nr. top. 2682/2/1, 2683/2/1 dispusa de Tribunalul Brasov prin incheierea de sedinta din data de 4.05.2010 si mentinuta prin hotararea atacata, este nefondata, intrucat, desi contestatorul a facut dovada ca a introdus la Judecatoria Zarnesti o actiune in revocarea donatiei, pana la momentul pronuntarii deciziei in apel nu s-a facut dovada ca imobilul a iesit din patrimoniul inculpatului. Or, masura asiguratorie a fost dispusa in cauza tocmai pentru a garanta plata de catre inculpat a despagubirilor acordate partilor civile in cauza si atata timp cat imobilul se afla in patrimoniul sau dispozitiile art. 163 Cod procedura penala sunt aplicabile si in consecinta nu se impune nici ridicarea masurii sechestrului asigurator si a inscriptiei ipotecare asupra imobilului si nici inlocuirea acestui bun imobil cu un altul.
Hotararea primei instante este criticabila si sub aspectul omisiunii aplicarii dispozitiilor art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare sens in care se impune reformarea hotararii si sub acest aspect, urmand a se dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul P.I. in vederea introducerii profilului genetic al acestuia in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
In considerarea celor expuse, in baza art 379 pct 2 lit. a Cod procedura penala s-au adis apelurile formulate de catre partile civile B.G. si B.M., partile civile minore P.M.D., P.G.M. si P.N.A. prin reprezentant legal B.G. impotriva sentintei penale nr. 356/S/25.08.2010 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 3226/62/2010 care a fost desfiintata sub aspectul modalitatii de stabilire a despagubirilor periodice acordate minorilor P.M.D., P.G.M. si P.N.A. si al omisiunii aplicarii art. 7 din Legea nr. 76/2008.
Rejudecand in aceste limite s-a dispus obligarea inculpatului P.I. ca plata catre partile civile minore P.M.D., P.G.M. si P.N.A. cu titlu de despagubiri periodice pentru perioada martie – august 2010 cate 1500 lei fiecareia si in continuare cate 250 lei lunar incepand cu luna septembrie 2010 pana la majoratul acestora.
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul P.I. in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare, dupa ramanerea definitiva a condamnarii.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale atacate.
In baza art 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat impotriva aceleasi hotarari.
In baza art. 168 Cod procedura penala s-a respins, ca nefondata, contestatia formulata de P.I. impotriva masurii asiguratorii privind imobilul situat in Comuna Poiana Marului nr. 94 jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 3556 Poiana Marului, nr. top. 2682/2/1, 2683/2/1 dispusa prin incheierea de sedinta din 4.05.2010 a Tribunalului Brasov.
Vazand ca inculpatului P.I. i s-a mentinut arestarea preventiva prin sentinta penala nr. 356/2010 a Tribunalului Brasov, iar ulterior, in apel aceasta masura a fost verificata periodic potrivit art. 160/b Cod procedura penala si mentinuta, in baza art. 381 Cod procedura penala s-a adaugat la durata preventiei inculpatului timpul scurs de la 25.08.2010 la zi.
Intrucat temeiurile care au stat la baza luarii acestei masuri preventive fata de inculpat nu au disparut si nici nu s-au modificat, iar durata arestarii preventive este una rezonabila instanta de apel a mentinut in continuare starea de arest preventiva acestuia. .
In baza art. 189 Cod procedura penala se suporta din fondurile Ministerului de Justitie si seva plati Baroului Brasov suma de 75 lei reprezentand onorariu avocatial partial suma ce se va include in cheltuielile judiciare.
In baza art. 192 alin 2 Cod procedura penala a obligat inculpatul P.I. sa plateasca statului suma de 375 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar contestatorul p.i. va fi obligat sa plateasca statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza art. 192 alin 3 Cod procedura penala restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
(Decizia penala nr. 16/AP din 1 februarie 2011; dosar nr. 3226/62/2010)