Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Calcul pensie. Valorificare spor de santier. Principiul contributivitatii. Decizie nr. 717 din data de 17.09.2015
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia

Calcul pensie. Valorificare spor de santier. Principiul contributivitatii.


Legea nr. 263/2010: art. 165 alin.2

Principiul contributivitatii este reiterat in Legea nr.263/2010, fiind preluat din Legea nr.19/2000.
Pornind de la acest principiu, orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.

Sectia I Civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr.717/17 septembrie 2015.

Prin contestatia inregistrata la Tribunalul Alba la data de 03.10.2014 sub dosar nr…/107/2014 formulata de contestatorul H.N. in contradictoriu cu intimata C.J.P A. s-a solicitat: anularea deciziei nr. 224293/05.02.2013, iar pe cale de consecinta obligarea intimatei la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie, prin valorificarea la stabilirea punctajului mediu anual a adeverintei nr…/16.04.2010 si adeverintei nr…/10.08.2010.
In expunerea de motive, contestatorul arata ca in mod eronat intimata nu i-a valorificarea la calculul pensiei grupa de munca si sporul sistematic, cuprinse in adeverintele nr…/16.04.2010 si nr…/10.08.2010.
Intimata nu avea nici o competenta de a proceda la verificarea si cenzurarea datelor atestate de adeverinta, privind activitatea desfasurata in grupa a II-a de munca, atata timp cat nu s-a solicitat anularea actelor respective, ele avand deplina putere doveditoare si trebuie valorificate.
Astfel, atat timp cat adeverinta sus enuntata nu a fost declarata falsa, ea produce efecte juridice si atesta faptul ca salariatul a lucrat in grupa a II-a de munca, cu consecinte asupra drepturilor de pensie cuvenite prin Legea nr.263/2010, iar casa judeteana de pensii nu are dreptul sa cenzureze situatia de fapt atestata prin adeverintele respective.
Sustine ca atestarea si acordarea grupei de munca s-a facut in baza documentelor verificabile aflate in arhiva societatii, cunoscandu-se atat prev. art. 288 si 289 Cod penal, referitoare la falsul in inscrisuri oficiale, cat si prev. legislatiei de reglementare a pensiilor din sistemul public potrivit carora angajatorul/detinatorul poarta intreaga raspundere pentru valabilitatea si corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.
Raportat la aceste dispozitii legale, raspunderea pentru imprejurarile atestate o are emitentul documentului, asa cum se stipuleaza la pct.4 din Ordinul nr. 50/2008 privind eliberarea adeverintelor pentru grupa I si a II-a de munca.
Invoca in acest sens prev. Ordinului nr.50/1990, si practica judiciara.
In drept: art. 2, lit. c din Legea nr. 263/2010, Decizia nr.19/2012 a ICCJ, art.453 NCPC.
Parata a depus intampinarea prin care a solicitat respingerea actiunii ca fiind netemeinica si nelegala, aratand ca prin Hotararea Comisiei Centrale de Contestatii nr…/30.11.2011 a fost obligata la revizuirea deciziei …/29.04.2011 sub urmatoarele aspecte: 1)valorificarea salariului de 2800 lei in perioada 01.03.1988-01.07.1988; 2)nevalorificarea procentului de 25% reprezentand sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de munca in perioada 03.08.1979-30.11.2000; 3)valorificarea perioadei 01.07.1988-10.08.1992 in conditii normale de munca. Hotararea C.C.C. a ramas definitiva, fiind respinsa actiunea promovata de reclamant in dosar nr…/107/2012.
Referitor la adeverinta nr…/16.04.2010 a fost valorificata grupa II de munca pe perioada 03.08.1979-01.07.1988.
In ceea ce priveste perioada 01.07.1988-10.08.1992 cat a lucrat in functia de sef depozit la S.C H. S.A. nu poate fi valorificata ca si grupa II de munca conform H.G. nr.1223/1990 si adresei M.M.P.S. 43G/662/18G03G1998.
Adeverinta nr…/10.08.2010 a fost valorificata in ceea ce priveste sporul de conducere si sporul de vechime.
Referitor la sporul pentru lucru sistematic mentionat in adeverintele nr. …/16.04.2010 si nr.../10.08.2010 acesta nu se poate valorifica motivat de faptul ca durata zilei de munca in activitatea de constructii sau munca de santier era stabilita la 10 ore/zi, pastrand retributia de incadrare lunara corespunzatoare functiei pentru 8 ore, plata salariului facandu-se pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore, iar aceste sporuri nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001.
Aceasta majorare a salariului cu 25 % corespunzatoare celor 2 ore lucrate peste durata normala de 8 ore a timpului de lucru reprezinta plata salariului pentru timpul efectiv lucrat, neavand nici o legatura cu sporul pentru lucru sistematic peste programul normal.
Ca urmare, programul de 10 ore/zi din activitatea de constructii nu se utilizeaza la calculul punctajului mediu anual.
In drept, a invocat art. 205 C.P.C.
TRIBUNALUL ALBA, prin sentinta civila nr.../07.01.2015 pronuntata in cauza a admis contestatia formulata de catre contestatorul H.N. impotriva intimatei C.J.P. A. si in consecinta:
A anulat decizia nr…/5.02.2013.
A fost obligata intimata la emiterea unei noi decizii de pensiei pentru limita de varsta, cu uzitarea la determinarea punctajului mediu anual si a stagiului de cotizare realizat de catre contestator, conform adeverintei nr…/16.04.2010 si a adeverintei nr…/10.08.2013, cu plata pensiei lunare astfel stabilita, incepand cu data de 3.10.2014.
Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari, astfel Tribunalul, a retinut, in esenta, cu referire la probele dosarului si dispozitiile legale incidente, respectiv art.158, 159 din Legea 263/2010, art.126 din Hotararea nr.257/2011 de aprobare a Normelor de aplicare a Legii nr.263/2010, art.125 din Ordinul nr. 590/2008, ca atata timp cat in speta adeverintele emise contestatorului conform legii atesta stagiul de cotizare realizat in perioada inscrisa in acestea, in mod nelegal intimata a refuzat valorificarea acestor perioade cu ocazia verificarii indeplinirii conditiilor pentru inscriere la pensie.
Au fost inlaturate apararile intimatei potrivit carora emiterea deciziei atacate s-a intemeiat pe Hotararea nr…/30.11.2011 a Comisiei Centrale de Contestatii, ramasa definitiva prin respingerea contestatiei petentului prin sentinta civila nr…/2012 pronuntata de Tribunalul Alba in dosar civil nr. …/107/2012 intrucat, in primul rand, contestatia a fost respinsa ca ramasa fara obiect ca urmare a emiterii unei noi decizii de catre intimata, instanta neanalizand deci pe fond criticile aduse de petent nici in ce priveste decizia initiala de respingere a cererii de pensionare, nici in ce priveste legalitatea hotararii Comisiei Centrale de Contestatii.
In al doilea rand, potrivit art.149 alin.2 din Legea nr.263/2010, procedura de examinare a deciziilor supuse contestarii in fata Comisiei reprezinta procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, instanta nefiind tinuta deci in prezenta contestatie de cele statuate anterior in procedura administrativa in fata Comisiei Centrale de Contestatii.
De altfel, in raport de dispozitiile art.16 din Ordinul nr.1453/2011 Comisia nici nu putea dispune revizuirea din oficiu a deciziei de pensie in defavoarea contestatorului in propria sa cale de atac, cu depasirea limitelor investirii si peste dispozitiile acestui text de lege care prevede expres si limitativ solutiile pe care le poate adopta comisia in solutionarea contestatiilor.
Prin urmare, revizuirea deciziei intervine ca o consecinta obligatorie a admiterii totale sau partiale a contestatiei, in sensul celor statuate de comisie, legea nepermitand o solutie de revizuire din oficiu in cazul respingerii contestatiei impotriva deciziei de pensie atacate.
Fata de aceste considerente, retinand ca prin nevalorificarea adeverintelor in litigiu, intimata in mod nelegal nu a acordat contestatorului pensia pentru limita de varsta, Tribunalul a admis contestatia, cu consecinta anularii deciziei atacate si obligarea intimatei la emiterea unei decizii de pensie pentru limita de varsta cu valorificarea stagiului conform adeverintelor nr…/2010 si nr.…/2010 si plata pensiei lunare astfel stabilita, incepand cu data de 03.10.2014 (data inregistrarii prezentei contestatii) – conform solicitarii contestatorului, instanta fiind tinuta de principiul disponibilitatii.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel, in termenul legal, C.J.P. A. solicitand admiterea apelului, modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii formulata de reclamant.
In expunerea de motive apelanta parata sustine ca in mod eronat instanta de fond a dispus anularea deciziei pentru limita de varsta si a obligat-o la valorificarea adeverintelor nr…/16.10.2010 si nr…/10.08.2010, fara sa tina cont de urmatoarele aspecte:
Referitor la adeverinta nr…/16.04.2010 nu s-a valorificat ca fiind lucrata in grupa a II-a de munca, perioada 01.07.1988-10.08.1992, in care reclamantul a avut functia sef depozit, avand in vedere adresa MMPS nr.43/662/18G03G1998 care precizeaza ca nu pot fi incadrati in grupa a II-a de munca…sefii de depozit daca prin natura atributiilor nu isi desfasoara activitatea cel putin 70% din programul de lucru in conditii de santier. Acest aspect a fost retinut de Comisia Centrala de Contestatii in Hot. nr…/30.11.2011 ce a format obiectul dosarului …/107/2012.
Adeverinta nr…/10.08.2010 a fost valorificata in ceea ce priveste sporul de conducere si sporul de vechime.
Referitor la sporul pentru lucru sistematic mentionat in adeverintele nr…/16.04.2010 si nr…/10.08.2010 acesta nu poate fi valorificat motivat de faptul ca durata zilei de munca in activitatea de constructii sau munca de santier era stabilita la 10 ore/zi, pastrand retributia de incadrare lunara corespunzatoare functiei de 8 ore, plata salariului facand-se pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore, iar aceste sporuri nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001.
Aceasta majorare a salariului cu 25% corespunzatoare celor 2 ore lucrate peste durata normala de 8 ore a timpului de lucru reprezinta plata salariului pentru timpul efectiv lucrat, neavand nici o legatura cu sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.
Ca urmare, programul de 10 ore/zi din activitatea de constructii nu se utilizeaza la calculul punctului mediu anual.
In drept: art. 466 din CPC.
CURTEA, verificand, potrivit art.479 din Noul Cod de procedura civila, in limita cererii de apel, stabilirea situatie de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:
Apelul este nefondat.
Potrivit art.1 din Dec. nr.92/1976 ”carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.
Art.7 alin.2 din decret: „Inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care pastreaza carnetul de munca sau, daca cel interesat nu mai este incadrat, de ultima unitate, in baza actelor oficiale care atesta alte situatii decat cele inscrise, rectificarile certificandu-se in carnetul de munca”.
Art. 11 alin.1 din decret: „Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin”.
Art. 20 - (1) din decret „Conducerile unitatilor raspund de intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca. (…)”.
In acelasi sens art. 125 din NORMELE de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice „Angajatorii sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori, in conditiile legii, de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie”.
Totodata, cu referire la Ordinul nr.50/1990, potrivit pct. 6 din ordin, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca se face de conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele din unitati, iar art. 2 din H.G. nr.1223 din 30.11.1990 dispune ca nominalizarea persoanelor ce se incadreaza in grupa a II-a de munca se face de consiliile de administratie impreuna cu sindicatele libere din unitati.
Conform disp.art.15 din Ordinul nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii „dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii se face pe baza inregistrarii acestora in carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale”.
Toate aceste reglementari legale prevad expres ca incadrarea personalului in conditii de grupa de munca este atributul exclusiv al angajatorului, precum si responsabilitatea acestuia in exactitatea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscrie in baza documentele pe care le detine, in carnetul de munca sau adeverintele pe care le elibereaza pentru a fi depuse la dosarul de pensie al asiguratului, iar puterea doveditoare a carnetului de munca este de asemenea mentionata expres de legiuitor de „act oficial”. In acest caz, casa de pensii nu are abilitatea legala de a cenzura mentiunile din carnetul de munca efectuate de angajator, de a elimina ori ignora inscrierile din carnetul de munca sau din adeverintele emise de angajator pe baza documentelor originale pe care le detine.
In speta, adeverinta nr…/16.04.2010 emisa de S.C. H. S.A. atesta desfasurarea activitatii de catre reclamant in perioada 01.07.1988-10.08.1992-sef de depozit, in grupa a II-a de munca, in procent de 100% conform H.G. nr.1223/1990 din timpul normal de munca..
Deci, desfasurarea activitatii de catre intimat in grupa a II-a de munca in perioada in litigiu este, asa cum corect a retinut prima instanta, pe deplin dovedita in conditiile legii, iar sustinerile apelantei cu trimitere la adresa MMPS nr…/662/18G03G1998 nu justifica refuzul acesteia de valorificare a datelor reflectate de acest inscris.
Nici in ceea ce priveste sporul peste programul normal de lucru de care a beneficiat reclamantul in perioada in discutie, in baza Legii nr.57/1974, art.71, H.C.M. nr.1546/52 si O.U.G. nr.4/2005 asa cum reiese din adeverinta nr…/16.04.2010 emisa de SC H. si sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru in perioadele mentionate in adeverinta nr…/10.08.2010 emisa de S.C. F. S.A. Deva refuzul intimatei de valorificarea acestuia nu este justificat.
Astfel, potrivit art.165 alin.2 din Legea nr.263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Conditiile prevazute de legislatia in domeniu pentru valorificarea unor sporuri este ca acestea sa aiba caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul a pensiilor si sa fie inscrise in carnetul de munca sau sa fie dovedite cu adeverinte eliberate de unitati.
Cele doua adeverinte respecta dispozitiile legale, fiind mentionat temeiul legal al acordarii sporurilor si totodata, se mentioneaza faptul ca pentru sumele platite reclamantul s-au platit sumele reprezentand CAS–ul conform legislatiei in vigoare in perioada respectiva.
Cu privire la sporurile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa.
Astfel, prin Decizia nr.5/2010 data in recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilesc ca: Sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art.1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Se retine in considerentele acestei decizii, ca trebuie subliniat faptul ca pentru aceste sume incasate s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, deoarece Decretul nr.389/1972 cu privire la contributia pentru asigurari sociale de stat prevedea aceasta sarcina asupra castigului brut realizat de personalul salariat, fara nici o distinctie. Or, potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Faptul ca aceste venituri trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.4/2005.Acest articol prevede ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor ?i care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate in anexa care face parte integranta din actul normativ in discutie. Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanta, intra in categoria sporurilor, indemnizatiilor ?i majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata ?i pentru care s-a datorat ?i s-a virat contributia de asigurari sociale. De asemenea, in aceasta categorie intra ?i sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.
In acelasi sens, prin Decizia nr.19/2012, tot in recurs in interesul legii, ICCJ a stabilit ca „principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat”.
Fata de cele retinute de instanta suprema, argumentele ramanand actuale si dupa abrogarea Legii nr.19/2000, rezulta ca in conditiile in care pentru sporurile mentionate in adeverinta s-a achitat contributia de asigurari sociale, ele trebuie luate in calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Mai mult decat atat, principiul contributivitatii este reiterat in Legea nr. 263/2010, fiind preluat din Legea nr.19/2000.
Pornind de la acest principiu, orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei. A adopta solutia contrara, ce ar presupune neluarea in considerare a unor sume ce au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, echivaleaza cu incalcarea principiului contributivitatii, avand drept consecinta, pe de o parte, nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de alta parte, crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a legii.
Fata de cele ce preced, Curtea, in temeiul art.480 alin.(1) din NCPC a respins ca nefondat apelul promovat de parata.


Sursa: Portal.just.ro