Suplinirea consimtamantului unei persoane. Analizarea caracterului abuziv al refuzului. Verificarea etapei procedurii in care se cere acordul.
Sectia I civila – Decizia civila nr. 879/08 decembrie 2011
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Sibiu sub nr. 8712/306/2009 reclamantii CA si CL au chemat in judecata pe parata BM solicitand obligarea acesteia sa-si dea consimtamantul necesar pentru edificarea de catre reclamanti a unui adaos al locuintei proprietatea lor, cu etajare, in caz de refuz sentinta urmand sa tina loc de acord.
Prin sentinta civila nr. 1270/2011 Judecatoria Sibiu a respins actiunea reclamantilor.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut in esenta ca cele doua unitati locative ale reclamantilor si intimatei au parti comune indivize, iar edificarea corpului nou cerut de reclamanti se poate face doar dupa efectuarea unei lucrari de expertiza MLPAT, care sa verifice rezistenta constructiei existente, astfel ca refuzul intimatei nu este abuziv, in conditiile in care reclamantii nu au prezentat acesteia documentatia ce priveste intentia lor de a edifica.
Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii.
Apelantii au criticat solutia pentru gresita retinere a faptului ca cele doua apartamente au parti comune indivize, acestea fiind complet separate, constructia noua fiind asezata exact deasupra apartamentului lor.
Prin decizia civila 411/2011 Tribunalul Sibiu a respins apelul reclamantilor, retinand in considerente caracterul nefondat al apelului pentru urmatoarele:
Orice constructie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice care sa i asigure stabilitatea, rezistenta si durabilitatea in timp. Cel mai important rol ii este atribuit structurii de rezistenta, constituita din elemente de constructie bine asamblate. Aceasta sustine greutatea intregii constructii. De aceea, este potrivit ca edificarea unei constructii noi deasupra uneia vechi sa beneficieze de toate avizarile si autorizarile expertilor, mai ales cand constructia ar putea afecta si vecinul sau coproprietarul cladirii.
Toate aceste informatii pot fi accesate doar daca reclamantii isi procura avizul MLPAT (rezistenta constructiilor), pe care acestia nu-l au, la instanta de fond nu l-au considerat util, iar in apel nu au cerut administrarea de dovezi noi.
Daca acestia ar fi avut avizul privind rezistenta constructiei, este posibil ca intimata sa-si fi dat consimtamantul la edificarea corpului nou de constructie, reticenta acesteia vizand posibilitatea afectarii structurale a constructiei ei fiind inlaturata. Faptul ca edificarea se face deasupra corpului lor de constructie nu insemna ca nu pot fi afectati peretii comuni, fundatia, stalpii de rezistenta, caci o constructie este o lucrare complexa, cu raporturi si conexiuni imprevizibile pentru un nespecialist. De aceea, este preferabil ca apelantii-reclamanti sa parcurga etapele procedurilor administrative, mai ales privind rezistenta constructiei noi, privind autorizarea unei edificari de acest fel, astfel ca actiunea lor sa fie strict legala si neprejudiciabila pentru cei din jur.
In ce priveste refuzul intimatei, acesta nu a fost gasit abuziv, caci este de bun simt, in calitate de proprietar, sa te preocupe soarta imobilului proprietate personala, siguranta lui, ca si cea proprie.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii CA si CL, care au solicitat in principal, modificarea acesteia si admiterea actiunii asa cum a fost formulata, iar in subsidiar, casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel, in vederea completarii probatiunii.
In expunerea de motive recurentii au aratat in esenta ca, motivarea deciziei este straina probelor administrate si motivelor de apel invocate de reclamanti, intreaga motivare referindu-se la calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca o constructie, iar pe de alta parte hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii.
In drept recursul a fost intemeiat pe art. 304 pct. 7 si 9 Cod pr. civila, art. 3 din Decretul 31/1954, art. 480 din codul civil, Legea 50/1991 privind autorizarea constructiilor.
CURTEA, analizand legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, a constatat ca recursul de fata este fondat, pentru urmatoarele:
Reclamantii CA si CL au sesizat instanta cu o actiune avand ca obiect suplinirea consimtamantului paratei BM la edificarea de catre reclamanti a unui adaos la locuinta proprietatea lor, cu etajare, consimtamantul paratei fiind solicitat de Primaria Mun. Sibiu prin certificatul de urbanism nr. 2394/13.10.2008, partile avand calitatea de coproprietari asupra terenului situat in Sibiu, str. GC nr. 12, asupra caruia detin fiecare un apartament proprietate exclusiva, alaturi de familia CI si CM, care si-a exprimat acest consimtamant.
Instantele inferioare au fost in eroare cu privire la faza in care se afla reclamantii, ei fiind intr-o faza incipienta, in care trebuie sa obtina toate avizele si acordurile solicitate prin certificatul de urbanism eliberat in scopul de a construi un adaos si etajare la apartamentul existent, acest certificat neputand tine loc de autorizatie de constructie. Pana la obtinerea autorizatiei de constructie reclamantii mai au de parcurs suficient de multi pasi, ei neavand inca un proiect care sa corespunda legislatiei in vigoare si Normativelor prevazute de Legea 50/1991. Dar aceste acte la care se refera atat Judecatoria cat si Tribunalul si in special, acel aviz MLPAT privind rezistenta constructiei, sunt necesare doar in fata autorizarii executarii constructiei si nu pot fi impuse reclamantilor inainte de a obtine acordul vecinilor sau a celorlalti coproprietari, intrucat implica niste costuri care nu sunt deloc neglijabile si, prin urmare, nu se impune a fi efectuate decat dupa obtinerea acestor acorduri.
Din concluziile raportului de expertiza intocmit de expert tehnic judiciar HV si anume faptul ca nu este afectata folosinta imobilului paratei se poate trage o singura concluzie si anume aceea ca refuzul paratei de a-si da consimtamantul solicitat prin certificatul de urbanism este nejustificat si abuziv, ceea ce ne plaseaza in sfera abuzului de drept, care trebuie sanctionat conform art. 3 din Decretul 31/1954 si art. 57 din Constitutie. Concluziile expertului H sunt confirmate de cele ale expertei LV, care nu pot fi ignorate desi au fost exprimate in cadrul unei lucrari extrajudiciare depuse in recurs, deoarece, pe de o parte, se coroboreaza cu concluziile expertului H, iar pe de alta parte, este vorba de un expert tehnic judiciar, specializat in constructii si evaluari imobiliare.
Aceasta experta concluzioneaza ca mansardarea constructiei reclamantilor nu va afecta in niciun fel rezistenta constructiei paratei, zidul despartitor comun nu poate fi folosit pentru rezemarea mansardei pentru ca nu este zid de rezistenta, astfel ca la intocmirea proiectului, arhitectul nu poate ignora acest aspect urmand a avea in vedere mai multe posibilitati de consolidare a constructiei, astfel incat sa nu fie afectat zidul comun. Daca proiectantul va ignora aceste aspecte esentiale in realizarea unei constructii, in mod evident lucrarea nu va fi autorizata, si prin urmare, constructia nu se va putea realiza.
Pentru motivele mai sus aratate, Curtea a constatat ca instantele anterioare au dat o gresita interpretare prevederilor legale referitoare la abuzul de drept, iar motivarea deciziei Tribunalului este straina de natura pricinii, fiind intemeiate motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 7 si 9 Cod pr. civila, imprejurare fata de care, in temeiul art. 312 alin. 3 Cod pr. civila, recursurile de fata au admise asa cum au fost formulate, decizia atacata modificata in sensul admiterii apelurilor declarate de reclamanti impotriva sentintei civile 1270/23 februarie 2011 pronuntata de Judecatoria Sibiu care a fost schimbata in sensul admiterii actiunii civile formulata de reclamantii CA si CL in contradictoriu cu parata BM.