Avand in vedere antecedentele penale ale inculpatilor care au mai beneficiat de clementa instantei de judecata care a dispus suspendarea conditionata a pedepselor anterioare, manifestand perseverenta in comiterea aceluiasi gen de infractiuni, precum si conduita procesuala a acestora care nu poate fi considerata ca fiind corecta, in mod temeinic s-a retinut ca singura modalitate de natura a asigura realizarea scopului preventiv al pedepselor aplicate si totodata constrangerea si reeducarea inculpatilor, o constituie regimul de detentie.
Vazand prevederile art. 71 alin. 1 si 64 C.p., dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, ale Protocoalelor aditionale, precum si decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Inaltei Curti de Casatie, se constata ca, in mod legal si temeinic, s-a impus inculpatilor, cu titlu de pedeapsa accesorie, interdictia exercitarii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 tit.a teza a doua si lit. b C.p.
La dosarul instantei de recurs au fost depuse declaratii date in forma autentica, prin care D.I. isi retrage plangerea penala formulata impotriva numitului I.R., si S.E. isi retrage plangerea prealabila formulata impotriva aceluiasi inculpat si impotriva numitului A.E.C.
Astfel, se va dispune incetarea procesului penal fata de inculpatul I.R. sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 217 cod penal, cu consecinta inlaturarii aplicarii art. 33 si 34 cod penal.
Prin sentinta penala nr. 09/P/05.02.2008 pronuntata de Judecatoria Harsova in dosarul nr.1073/842/2007 s-a dispus condamnarea inculpatului A.E.C., cu antecedente penale:
- in baza art. 321 alin.1 C.pen., la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare; in baza art. 180 alin.2 C.pen., la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare; in baza art. 217 alin.1 C.pen., la pedeapsa de 2 (doua) luni inchisoare; in baza art. 217 alin.1 C.pen., la pedeapsa de o luna inchisoare;
- in baza art. 33 lit.a C.pen. rap. la art.34 lit.b C.pen., s-a dispus ca inculpatul A.E.C. sa execute in final pedeapsa cea mai grea de 1(un) an inchisoare;
- in baza art. 83 C.pen., revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 3 (trei) luni, inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.42/08.03.2006 a Judecatoriei Harsova, dispunandu-se executarea in intregime a pedepsei, in final inculpatul A.E.C. executand pedeapsa rezultanta de 1 (un) an si 3 (trei) luni inchisoare;
- in baza art. 71 C.pen., interzicerea exercitiului de catre inculpatul A.E.C. a drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b C.pen.;
- s-a luat act ca partea vatamata B.F. nu a mai solicitat despagubiri civile.,
- in baza art. 14 si 346 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 C.civ., respingerea actiunii civile intentata de partea civila D.I., ca neintemeiata;
- in baza art. 321 alin.1 C.pen., condamnarea inculpatului I.R., fara ocupatie si loc de munca, cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare; in baza art. 217 alin.1 C.pen., la pedeapsa de 2 (doua) luni inchisoare;
- in baza art. 33 lit.a-34 lit.b C.pen., s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an inchisoare;
- in baza art. 83 C.pen., revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 3(trei) luni inchisoare aplicate inculpatului I.R. prin sentinta penala nr. 42/08.03.2006 a Judecatoriei Harsova si dispune executarea in intregime a pedepsei, cumuland-o cu pedeapsa aplicata de 1 (un) an inchisoare, in final inculpatul I.R. executand pedeapsa rezultanta de 1 an si 3 luni inchisoare;
- in baza art. 71 C.pen., interzicerea inculpatului I.R. a exercitiului drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b C.pen.;
- in baza art. 14 si 346 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 C.civ., respingerea actiunii civile intentate de partea vatamata T.E. ca neintemeiata;
- in baza art. 191 C.pr.pen., obligarea fiecarui inculpat la plata a cate 290 lei fiecare, cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Harsova s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimitere in judecata a inculpatilor A.E.C. pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art.321 alin.1 C.pen., loviri sau alte violente, prev. de art.180 alin.2 C.pen. si distrugere, prev. de art.217 alin.1 C.pen. (2 fapte), cu aplic. art.33 lit.a C.pen. si I.R., pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art.321 alin.1 C.pen. si distrugere, prev. de art.217 alin.1 C.pen., cu aplic. art.33 lit.a C.pen.
In fapt prima instanta a retinut urmatoarele aspecte:
Inculpatii A.E.C. si I.R. sunt intr-o relatie de rudenie si, la data de 11.07.2006 dupa ce, in prealabil, acestia au consumat bauturi alcoolice, s-au deplasat pe str. P. din orasul Harsova, iar cand au ajuns in dreptul curtii partii vatamate, D.I., s-a iscat o discutie cu acesta avand ca obiect o suma de bani pe care numitul D.I. avea sa o dea familiei celor doi inculpati. Numitul A.M. a iesit din curtea lui D.I. si i-a lovit pe cei doi inculpati si pe numitul A.S.A., dupa care a fugit.
Inculpatii ulterior acestui incident si-au anuntat rudele si prietenii, care in jurul orelor 2230 s-au dus la domiciliul partii vatamate D.I., unde a izbucnit un scandal.
Inculpatul A.E.C. a pus mana pe o ranga si cu ajutorul acesteia i-a spart geamurile autoturismului marca Dacia Papuc. Inculpatul A.E.C. a lovit-o pe partea vatamata D.I. provocandu-i leziuni ce au necesitat un nr. de 16-18 zile pentru vindecare, conform C.M.L. nr.1090/T eliberat de S.M.L. Constanta la data de 19.07.2006.
Inculpatul A.E.C. a aruncat cu pietre in geamurile partii vatamate B.R., spargandu-le.
Inculpatul I.R. a fost si el implicat in scandal, a lovit cu pumnii si picioarele in ceilalti participanti la scandal si a aplicat lovituri cu piciorul autoturismului partii vatamate D.I. si spargand geamul de la casa partii vatamate T.E.
Incidentul a provocat dezordine publica, o mare galagie, panica generala, tulburand linistea si ordinea publica.
Incidentul s-a desfasurat practic in mai multe etape, ultima incepand in jurul orelor 0130, cand inculpatii au aruncat cu pietre in toate partile, s-au spart geamurile partii vatamate B.R. si T.E., au creat panica in randul populatiei, conform declaratiilor tuturor martorilor audiati atat in faza de urmarire penala cat si in cea de cercetare judecatoreasca. Martorul D.T., audiat in faza de urmarire penala, a precizat ca a auzit bubuituri in poarta sa, strigate si tipete pe strada, facute de familia de rromi turci si rudele acestora. Cand a vrut sa iasa afara din casa a auzit bubuituri si pietre aruncate, care i-au lovit poarta si, de frica, nu a mai iesit din casa, in timp ce scandalul a continuat mult timp pe strada. Manifestarile de acest gen sunt sunt frecvent generate de membrii familiei A., iar martorului ii este frica de ceea ce se intampla.
Martora C.F., audiata in ambele faze ale ale procesului, a declarat ca in ziua scandalului a auzit galagie si a iesit la poarta, fiindu-i teama ca iar o sa-i strice gardul si l-a vazut pe inculpatul A.E.C. cu un “drug" de grosimea unui deget in mana, care s-a dus si a lovit geamurile de la masina partii vatamate D.I. Sotia partii vatamate D.I. a sarit gardul in curtea martorului si i-a spus ca in masina este un copil, iar un vecin a mers si a luat copilul. Cunoaste ca incidentul a plecat de la o suma de bani pe care partea vatamata D.I. avea sa i-o dea inculpatului I.R. si unui frate al inculpatului A.E.C. Cunoaste ca in casa partii vatamate D.I. s-au batut inculpatii cu acesta, dar nu a vazut. Cunoaste ca i-a fost spart geamul partii vatamate B. Martora declara ca a fost speriata si indignata de ceea ce a vazut si ce s-a intamplat.
Martorul R.C. a declarat ca a asistat la incident si l-a vazut pe inculpatul A.E.C. care avea in mana un fier, cu acesta a lovit geamurile masinii partii vatamate D.I., pe care le-a spart. A vazut cum partea vatamata D.I. si tatal acestuia s-au batut cu cei doi inculpati, pentru care au sarit sarit si alte rude. Bataia s-a terminat prin interventia organelor de politie. Atat partea vatamata D.I., cat si cei doi inculpati, au suferit leziuni. Cu ocazia acestui incident, s-au adunat foarte multi oameni. Ulterior, a aflat ca a mai fost un scandal intre parti in aceeasi seara.
Martorul N.V., audiat in fata instantei, a declarat ca este vecin cu inculpatii iar in ziua respectiva cand a avut loc scandalul, a venit acasa dupa orele 2000, observand o masina Dacia papuc de culoare verde, care cunoste ca-i apartine vecinului D., afland ca masina acestuia a fost avariata de catre inculpatul A.E.C., cu ajutorul unei tevi de esapament sau ceva asemanator, spargandu-i parbrizul si indoindu-i capota. A auzit ca a fost un scandal intre familia inculpatului si cea a lui D. Pe la orele 0100-0200 noaptea a fost trezit de niste zgomote, respectiv batai in poarta si tipete. A iesit afara si a auzit ca familia inculpatului facea zarva pe motiv ca ar veni partea vatamata D.I. cu alte persoane sa intre peste ei si sa le dea foc. Nu a vazut incaierarea, dar si-a dat seama ca erau doua tabere, care se certau, aruncau cu pietre, la fata locului deplasandu-se organele de politie. Dupa cateva ore a venit si Brigada speciala care a aplanat situatia. Nu a stat prea mult sa vada ce se intampla, a intrat in casa sa se odihneasca. Dezaproba ceea ce s-a intamplat, fiind deranjat de scandalul care a avut loc, percepandu-i si pe celilalti vecini in acelasi mod.
Martorul Z.C., audiat in fata instantei, a declarat ca a vazut in parte ceea ce s-a intamplat in noaptea respectiva, era trecut de 1200 (noaptea) si vroia sa plece cu autoturismul sau, de acasa, in centrul orasului Harsova.
De al domiciliul sau situate pe str. S. nr. 5, Harsova, pentru a ajunge in centrul orasului trebuia sa treaca pe strada unde a avut loc incidentul intre parti, iar de teama sa nu-i fie avariata masina, s-a intors si a lasat-o acasa. La locul incidentului erau si politisti de la Harsova si cca 20 de persoane isi aplicau reciproc lovituri. A doua zi, a vazut ca a fost spart geamul familiei B.
Martorul s-a temut de ceea ce a vazut in noaptea respectiva, din acest motiv nu a incercat sa treaca cu masina pe acolo deoarece s-ar fi putut intampla sa-i sparga geamul sau sa-i loveasca masina. A vazut foarte multa lume adunata la locul incidentului, vecinii erau pe la porti.A vazut masina jandarmeriei care se indrepta spre locul incidentului, deoarece considera ca cei 2-3 politisti de la Harsova care erau prezenti la locul incidentului nu erau in masura sa aplaneze conflictul. Martorul se declara indignat de ceea ce a vazut si apreciaza ca incidentul a fost de o intensitate ridicata, niciodata nu a mai vazut un scandal de o asemenea amploare. Nu cunoaste ce motiv a stat la baza incidentului.
In drept, faptele inculpatului A.E.C., constand in aceea ca la data de 11.07.2006 si in noaptea de 11.07.2006 - 12.07.2006, i-a aplicat lovituri partii vatamate D.I., provocandu-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 16-18 zile de ingrijiri medicale conform, certificatul medico-legal nr.1090T/19.07.2006, eliberat de S.M.L. Constanta, a distrus parbrizul autoturismului partii vatamate marca Dacia papuc, a spart geamurile locuintei partii vatamate B.R. si a participat la scandalul petrecut pe str. P. din orasul Harsova, tulburand ordinea si linistea publica au fost incadrate in prev. de art. 180 alin.2 C.pen., art.217 alin.1 C.pen., art. 321 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 33 lit.a C.pen., apreciindu-se ca intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de loviri sau alte violente, distrugere (doua fapte), ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, toate in concurs real.
Faptele savarsite de inculpatul I.R. care la data de 11.07.2006 si in cursul noptii de 11.06.2006 - 12.06.2006 a spart geamurile locuintei partii vatamate T.E. si a provocat scandal pe str. P. din orasul Harsova, tulburand ordinea si linistea publica, au fost apreciate de catre prima instanta ca intrunind elementele constitutive ale infractiunilor de distrugere si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, in concurs real, prev. de art. 217 alin.1 C.pen. art. 321 alin. C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatilor, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute generic de art. 72 alin.1 si 2 C.pen. respectiv dispozitiile partii generale a C.pen, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana inculpatului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Cu privire la persoana inculpatilor, prima instanta a retinut ca inculpatul A.E.C. este in varsta de 31 ani, pe parcursul ambelor etape ale procesului penal a avut o atitudine oscilanta, in sensul ca acesta ar fi victima intregului incident si nu autorul asa cum rezulta din intreg materialul probator administrat in cauza. Inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr.42 din 08.03.2006 a Judecatoriei Harsova la pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 321 alin.1 C.pen. si 217 alin.1 C.pen., aceasta pedeapsa a fost suspendata conditionat conform art. 81 C.pen. pe o durata de 2 ani si 3 luni termen de incercare, faptele deduse judecatii in prezenta cauza fiind savarsite in interiorul termenului de incercare, motiv pentru care prima instanta a retinut incidenta dispozitiilor art.83 C.pen. - revocarea suspendarii conditionate in cazul savarsirii unei infractiuni.
In legatura cu inculpatul I.R., instanta de fond a retinut ca acesta este in varsta de 23 ani, nu are ocupatie si a avut o pozitie oscilanta in cursul judecatii. S-a retinut, de asemenea ca, a fost condamnat si el la o pedeapsa de 3 luni inchisoare prin aceeasi sentinta penala nr.42/08.03.2006 a Judecatoriei Harsova, beneficiind de institutia suspendarii conditionate prev. de art. 81 C.pen., stabilindu-se in sarcina sa un termen de incercare de 2 ani si 3 luni in baza art. 82 C.pen, infractiunile pentru care este judecat in prezenta fiind savarsite in termenul de incercare.
Prima instanta a mai retinut ca cei doi inculpati nu au respectat dispozitiile imperative ale suspendarii conditionate, ei au savarsit acelasi gen de infractiuni, in cazul lor chiar putem vorbi de o anumita specializare in comiterea infractiunilor prev. de art. 321 alin.1 C.pen. si distrugere.
In ceea ce priveste actiunea civila promovata in cauza, instanta de fond a avut in vedere faptul ca partea vatamata T.E. nu s-a prezentat in fata instantei pentru a face dovada daunelor materiale solicitate, iar partea vatamata D.I. nu si-a individualizat pretentiile civile, pronuntand astfel o solutie de respingere a actiunii civile formulate de cele doua parti vatamate.
Prin decizia penala nr. 409/13.10.2009, Tribunalul Constanta a dispus urmatoarele :
« In baza art. 379 pct. 2 lit a Cod pr. penala:
Admite apelul declarat de catre inculpatii A.E.C. si I.R. impotriva sentintei penale nr. 09/P/05.02.2008 pronuntata de Judecatoria Harsova in dosarul nr.1073/842/2007.
In baza art. 382 alin. 2 C.p.p.:
Desfiinteaza, in parte, sentinta apelata si, rejudecand:
Inlatura din sentinta dispozitia de aplicare a art. 64 lit. a teza intai C.p.fata de inculpatii A.E.C. si I.R.
In baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. in ref. la art. 10 alin. 1 lit. h C.p.p.:
Inceteaza procesul penal pornit impotriva inculpatului A.E.C. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prev.de art.217 alin.1 C.p. (fapta comisa fata de persoanele vatamate B.F. si B.R. - decedat), ca efect al impacarii inculpatului cu persoana vatamata B.F.
Mentine celelalte dispozitii ale hotararii in masura in care nu contravin prezentei decizii.
In baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p.:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Harsova impotriva aceleiasi sentinte.
In baza art.192 al.3 Cod procedura penala:
Cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia."
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut ca prima instanta a efectuat cercetarea judecatoreasca in mod complet, a realizat o evaluare justa a intregului material probator administrat in cauza, retinand in mod corect situatia de fapt, incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilori precum si vinovatia acestora.
Intr-adevar, declaratiile partii vatamate D.I., B.R. si T.E., declaratiile martorilor N.V., S.V., D.T., R.C., C.F. si Z.C., procesele verbale de cercetare la fata locului, certificatul medico-legal nr.1090T/19.07.2006, eliberat de S.M.L. Constanta partii vatamate D.I., demonstreaza dincolo de orice dubiu comiterea faptelor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, distrugere de catre ambii inculpati, lovire sau alte violente de catre inculpatul A.E.C., precum si elementele constitutive ale infractiunilor prev.de art.321 alin.1 C.p., art.180 alin.2 C.p., art.217 alin.1 C.p.
Avand in vedere declaratia autentificata a partii vatamate B.F., in care aceasta si-a manifestat vointa in sensul impacarii cu inculpatul A.E.C. sub aspectul infractiunii de distrugere pentru care acesta a fost condamnat de catre prima instanta, tribunalul, in baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. in ref. la art. 10 alin. 1 lit. h C.p.p., ca urmare a admiterii apelului declarat de inculpatului A.E.C. va dispune incetarea procesului penal pornit impotriva acestuia pentru savarsirea infractiunii de distrugere prev.de art.217 alin.1 C.p. (fapta comisa fata de persoanele vatamate B.F. si B.R. - decedat )
Intrucat dispozitiile art.284 ind.1 C.p.p. au fost abrogate prin art.I pct.144 din Legea nr.356/2006, solicitarea inculpatilor, de incetare a procesului penal pornit impotriva acestora pentru comiterea infractiunilor de distrugere, ca efect al lipsei nejustificate a partilor vatamate la doua termene consecutive de judecata, nu este fundamentata legal.
Intrucat in cauza sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prev.de art.345 alin.2 C.p.p., in mod corect prima instanta a dispus condamnarea inculpatului A.E.C. pentru comiterea infractiunilor prev.de art.321 alin.1 C.p., art.180 alin.2 C.p., art.217 alin.1 C.p. (persoana vatamata D.I.) cu aplicarea art.33 lit.a C.p, precum si a inculpatului I.R. pentru savarsirea infractiunilor prev.de art.321 alin.1 C.p., artr.217 alin.1 C.p. cu aplicarea art.33 lit-.a C.p.
Astfel, cum in mod corect a retinut si prima instanta, fapta inculpatilor de a participa la scandalul care a avut loc la data de 11.07.2006 pe strada P. din orasul Harsova, prilej cu care s-au manifestat agresiv atat fizic cat si verbal si au distrus mai multe bunuri (parbrizul unui autoturism, geamurile unei locuinte), tulburand linistea publica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.321 C.p. Astfel cum a sustinut si reprezentantul Ministerului Public, urmarea actiunii inculpatilor - tulburarea ordinii si linistii publice (care a fost probata in cauza) - constituie unul din elementele care delimiteaza infractiunea prev.de art.321 de cea prev.de art.322 C.p., iar in situatia in care printr-o incaierare se tulbura ordinea si linistea publica, se impune retinerea ambelor infractiuni in concurs.
Tinand seama de modul de derulare a incidentului, de faptul ca inculpatii au fost cei care initial au abordat partea vatamata D.I., de faptul ca, dupa lovirea inculpatilor aceasta a fugit, precum si de imprejurarea ca, dupa acest incident, inculpatii au premeditat continuarea scandalului, anuntandu-si rudele si prietenii cu care s-au deplasat dupa mai mult de 2 ore catre locuinta partii vatamate in vederea continuarii scandalului, de manifestari concrete de agresivitate ale acestora, nu se poate sustine ca ar fi existat o actiune de provocare a inculpatilor atat de grava incat sa le fi produs acestora o puternica tulburare sub imperiul careia sa fi actionat.
Dimpotriva, antecedenta penala a inculpatilor, acestia fiind condamnati anterior tot pentru infractiuni de distrugere si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, beneficiind de clementa prin suspendarea conditionata a executarii pedepselor, coroborata cu succesiunea evenimentelor din data de 11.07.2006, creeaza convingerea instantei ca inculpatii au actionat in mod deliberat, intr-un scop bine determinat, cu excluderea oricarei stari de puternica tulburare ori emotie.
In ceea ce priveste declaratia martorului S.P., data in cursul judecarii apelului, tribunalul constata ca aceasta nu este relevanta sub aspectul infractiunilor de lovire si distrugere retinute in sarcina inculpatilor, martorul precizand ca nu a asistat la intregul scandal, confirmand insa prezenta acestora la a doua parte a incidentului.
In referire la operatiunea de individualizare a pedepselor, se constata ca instanta de fond a dat eficienta corespunzatoare tuturor criteriilor generale prevazut de art. 72 C.p., a manifestat echilibru in dozarea pedepselor stabilind pentru fiecare infractiune comisa de inculpati un cuantum care se circumscrie scopului preventiv prevazut de lege si care este in masura sa asigure constrangerea si totodata reeducarea inculpatilor, sens in care, criticile formulate in apelul procurorului cat si cele vizand individualizarea pedepsei, formulate de catre inculpati, apar ca neintemeiate.
Avand in vedere antecedentele penale ale inculpatilor care au mai beneficiat de clementa instantei de judecata care a dispus suspendarea conditionata a pedepselor anterioare, manifestand perseverenta in comiterea aceluiasi gen de infractiuni, precum si conduita procesuala a acestora care nu poate fi considerata ca fiind corecta, in mod temeinic prima instanta a retinut ca singura modalitate de natura a asigura realizarea scopului preventiv al pedepselor aplicate si totodata constrangerea si reeducarea inculpatilor, o constituie regimul de detentie.
Vazand prevederile art. 71 alin. 1 si 64 C.p., dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, ale Protocoalelor aditionale, precum si decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Inaltei Curti de Casatie, tribunalul constata ca, in mod legal si temeinic, prima instanta a impus inculpatilor, cu titlu de pedeapsa accesorie, interdictia exercitarii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 tit.a teza a doua si lit. b C.p.
Intr-adevar, inculpatii sunt nedemni de a exercita aceste drepturi in raport de natura infractiunilor comise, fiind neindoielnic ca nu au valorile necesare pentru a reprezenta interesele generale ale cetatenilor in cadrul autoritatilor publice sau in functii elective publice si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Exercitiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepatata, responsabilitatea fata de propriile fapte si conformare la normele statului de drept, corelativ cu increderea publicului in reprezentantii autoritatilor, caracteristici pe care inculpatii nu le detin avand in vedere infractiunile comise.
Tribunalul mai constata ca, odata cu pronuntarea hotararii de condamnare, instanta de fond le-a interzis inculpatilor, cu titlu de pedeapsa accesorie, exercitiul drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza intai Cod penal.
Raportat la circumstantele specifice proprii cauzei penale aflata pe rolul tribunalului, se constatata ca aplicarea pedepsei accesorii sub aspectul interdictiei prevazute de art. 64 lit. a teza intai C. pen. nu atinge nici unul din dezideratele enuntate de art. 52 C. pen. Astfel, in afara oricarei conexiuni cu faptele imputate inculpatilor si fara a justifica o masura de corectare pe viitor a comportamentului acestora, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege in autoritatile publice sau in functii elective publice apare ca fiind o ingerinta in dreptul la vot al oricarei persoane, care, desi prevazuta de art. 71 alin. 2 C. pen., nu se justifica, fiind in disproportie cu interesul urmarit prin edictarea normei care o reglementeaza, precum si cu scopurile reclamate de o asemenea masura intr-o societate democratica.
Aceasta interpretare este conforma practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului care a statuat in mod repetat ca interzicerea absoluta a dreptului de vot al unui condamnat, indiferent de circumstantele in care a fost savarsita fapta, constituie o incalcare a art. 3 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (potrivit caruia Inaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, in conditii care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ).
Este evident ca orice cetatean are dreptul de a-si exprima in mod liber vointa cu privire la persoanele care ii va reprezenta interesele, atat timp cat faptele pentru care a fost condamnat nu au nici o legatura cu alegerile din orice stat democratic.
Prin urmare, avand de solutionat conflictul dintre norma nationala romana, reprezentata de art. 71 alin. 1 Cod penal si norma europeana desemnata de art. 8 din Conventie, tribunalul constata ca aplicarea pedepsei accesorii prev.de art.64 alin.1 lit.a teza intai C.p. potrivit dreptului penal roman, in conditiile mai sus expuse, deci in mod automat si absolut, in absenta oricarui control exercitat de catre instantele judecatoresti si fara a lua in considerare tipul infractiunii, nu indeplineste cerintele enuntate de C.E.D.O., in sensul ca o atare ingerinta sa fie o masura legala necesara in raport de obiectivele enuntate Conventie.
Impotriva acestor hotarari au declarat recurs inculpatii A.E.C. si I.R.
Recursurile nu au fost motivate in scris in termenul prevazut de art. 385/10 cod pr. penala. Oral, cu ocazia dezbaterilor, hotararile au fost criticate sub urmatoarele aspecte;
Se apreciaza ca pentru inculpatul A.E.C. sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 10, 14, 17 si 18 cod pr. penala, in sensul ca fata de inculpati s-au aplicat pedepse complementare, desi pedeapsa principala era inchisoare ce nu depasea 2 ani, s-a retinut o gresita incadrare juridica si solicita sa se retina scuza provocarii si circumstantele personale inculpatului.
Pentru inculpatul I.R. se apreciaza ca incadrarea juridica corecta ar fi cea prev. de art. 322 cod penal si nu cea prev. de art. 321 cod penal. De asemenea, se solicita redozarea pedepsei pentru acest inculpat.
In plus, la dosarul instantei de recurs au fost depuse declaratii date in forma autentica, prin care respectivul D.I. isi retrage plangerea penala formulata impotriva numitului I.R., si S.E. isi retrage plangerea prealabila formulata impotriva aceluiasi inculpat si impotriva numitului A.E.C.
Verificand hotararile recurate potrivit criticilor formulate, curtea apreciaza ca nefondat recursul formulat de A.E.C. si fondat numai in parte cel declarat de catre inculpatul I.R.
Astfel, in ce-l priveste pe acest din urma inculpat, se ia act de manifestarea de vointa a partii vatamate S.(T.)E. care si-a retras fata de acesta plangerea prealabila sub aspectul savarsirii infractiunii de distrugere prev. de art. 217 al. 1 cod penal.
In acest sens urmeaza a se face aplicarea art. 385/15 pct. 2 lit. d cod pr. penala, casandu-se in parte hotararile recurate si rejudecand, dispunandu-se incetarea procesului penal fata de acest inculpat sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 217 cod penal cu consecinta inlaturarii aplicarii art. 33 si 34 cod penal.
Celelalte doua declaratii in forma autentica vizand retragerea plangerilor prealabile nu pot fi valorificate in prezentul recurs, intrucat faptele cu privire la care se refera au primit solutii de netrimitere inainte de sesizarea instantei si nu au facut obiectul judecatii in prezenta cauza.
In ce priveste critica vizand gresita aplicare a pedepsei complementare, curtea constata ca recurentul se afla in eroare, intrucat fata de inculpati nu s-au aplicat pedepse complementare, dispozitiile art. 71 c.p. in referire la art. 34 c.p. fiind temeiuri de drept ale aplicarii pedepsei accesorii obligatorie indiferent de nivelul pedepsei aplicate.
Se constata, de asemenea, ca s-a retinut corect ca incadrare juridica infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice prev. de art. 321 cp., incadrare ce rezulta din modul de savarsire a faptelor si consecintele produse astfel cum au fost dovedite prin probele administrate in cauza.
Infractiunea prev. de art. 321 c.p nu intra in contradictie sau nu este absorbita in continutul constitutiv al infractiunii de incaierare prev. de art. 322 c.p. ele putand coexista ca infractiuni concurente .
Ca atare, si aceasta critica este nefondata. In ce priveste individualizarea pedepselor, tinand seama de savarsirea faptelor in termenul de incercare al suspendarii conditionate si de limitele pedepselor prevazute de normele incriminatoare, curtea apreciaza ca pedepsele au fost just dozate, iar executarea acestora nu poate fi realizata conform legii decat in conditiile art. 57 c.p., respectiv prin executare efectiva.
Celelalte cazuri de casare ce ar putea fi analizate din oficiu, indicate expres ca motive de recurs, nu au fost dezvoltate intr-o maniera suficienta astfel incit instanta de recurs, din oficiu, sa le poata examina si verifica.
Se tine seama ca in calea recursului, cand hotararea primei instantei a putut fi atacata si cu apel, instanta de control judiciar nu face o verificare de ansamblu in fapt si in drept a intregii cauze, ci raspunde doar la criticile si motivele de recurs invocate in termen intr-o maniera suficient de explicita incit sa se inteleaga care sunt neregularitatile ce se invoca.
Pentru toate aceste motive, recursul declarat de inculpatul A.E.C. va fi respins ca nefondat, urmand a se admite recursul inculpatului I.R., casandu-se in parte hotararile recurate numai in priveste incidenta art. 10 lit. h cod pr. penala in referire la savarsirea infractiunii art. 217 al. 1 cp. cu consecintele expuse mai sus, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 189 si 192 cod pr. penala.