Obiect: Plangere solutie procuror
Sentinta Penala Nr. 240/23.09.2010
Prin petitia inregistrata la aceasta instanta, petentul I.D. a formulat, in contradictoriu cu intimata L.C., plangere impotriva Ordonantei de scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a unei sanctiuni administrative, adoptata de procuror la data de 30.11.2009 in dosarul nr. xxxx/P/2008 al Parchetului de pe langa Judecatorie, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a sa pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal si aplicarea sanctiunii administrative a amenzii in cuantum de 1000 lei.
In motivarea plangerii, petentul arata in esenta urmatoarele :
S-a adresat cu plangere prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatorie, insa pana la data introducerii petitiei nu a primit nici un raspuns, astfel ca s-a adresat instantei de judecata, pentru a respecta termenul impus de art. 2781 Cod procedura penala.
Procurorul a pronuntat o solutie pe fondul cauzei, desi nu era legal sesizat. Astfel, plangerea a fost formulata impotriva sa, pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal, de catre L.C., in conditiile in care reprezentantul legal al minorului B.G. era mama acestuia – C.C., careia i-a fost incredintat spre crestere si educare prin sentinta civila nr. 266/05.03.2003 a Judecatoriei Tg.Neamt, sentinta irevocabila.
Bunicii materni care nu aveau nici un drept sa retina minorul, nu puteau sa-l reprezinte si, pe cale de consecinta, si-au arogat aceasta calitate fara drept.
Au fost incalcate astfel dispozitiile art. 226(6) Cod procedura penala, conform carora pentru persoana lipsita de capacitate de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal.
Infractiunea retinuta de procuror –art. 189 Cod penal – nu exista, in conditiile in care minorul a fost incredintat mamei spre crestere si educare prin hotarare judecatoreasca irevocabila, iar faptul ca executarea silita a sentintei civile nr. xxxx/xx.12.2007 a fost suspendata la data de xx.xx.2008 in cadrul unei contestatii la executare, nu poate duce la concluzia ca bunicii materni ai minorului aveau legitimitatea pastrarii acestuia si, pe cale de consecinta, ca mama – careia ii fusese incredintat, nu avea dreptul sa-l ia.
Infractiunea prevazuta de art. 189 Cod penal se savarseste cu intentia directa de a produce cuiva o vatamare prin lipsirea de libertate, posibilitatea de a-si exprima vointa, de a se deplasa, aspecte care nu subzista in speta.
Prin aparator ales, intimata L.C. a solicitat respingerea plangerii.
Examinand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, instanta retine urmatoarea situatie de fapt :
La data de xx.08.2008, L.C. a sesizat organele de politie pentru faptul ca invinuitul I.D. l-a rapit din autoturism pe minorul B.G., in varsta de 9 ani.
Petentul este casatorit cu C.C., mama minorului B.G., rezultat dintr-o casatorie anterioara a mamei.
Prin sentinta civila nr. xxxx/xx.12.2007 a Judecatoriei Tg.Neamt, sentinta definitiva si irevocabila, minorul a fost incredintat mamei spre crestere si educare, executarea silita a acestei sentinte civile fiind suspendata prin Incheierea nr. xxx/xx.xx.2008 a Judecatoriei Tg.Neamt.
La data de xx.08.2008, petentul l-a luat pe minor din masina bunicilor sai, cat timp autoturismul stationa la un semafor. Bunicii au intervenit, iar la interventia si a altor persoane din apropiere, petentul l-a abandonat pe minor, plecand din zona.
Petentul pretinde ca organele de cercetare penala nu au fost legal sesizate, in conditiile in care minorul a fost incredintat mamei spre crestere si educare prin hotarare judecatoreasca irevocabila.
Cu privire la acest motiv invocat, instanta retine ca in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, sesizarea organelor de cercetare penala se face din oficiu, legea penala neimpunand sine qua non in aceasta situatie existenta unei plangeri sau a unui denunt pentru a se putea declansa un proces penal.
Atata timp cat sesizarea se poate face si din oficiu, nu poate avea nicio relevanta juridica faptul ca sesizarea a fost facuta de o persoana care legal nu avea calitatea de reprezentant al minorului.
In consecinta, aceasta aparare a petentului va fi inlaturata.
Petentul mai pretinde ca infractiunea pentru care a fost cercetat se savarseste cu intentia directa de a produce cuiva o vatamare prin lipsirea de libertate, posibilitatea de a-si exprima vointa, de a se deplasa, aspecte care nu subzista in speta.
Instanta retine ca lipsirea de libertate in mod ilegal, astfel cum aceasta infractiune este reglementata de art. 189 alin. 2 Cod penal (prin rapire) se savarseste cu intentie directa sau indirecta, chiar din definitie rezulta ca subiectul activ trebuie sa aiba reprezentarea tuturor consecintelor imediate sau pe termen lung ale actiunii sale.
Relevant este faptul ca petentul este casatorit cu mama minorului – C.C., careia prin sentinta civila nr. xxxx/xx.12.2007 a Judecatoriei Tg.Neamt, sentinta definitiva si irevocabila, minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, situatie in care bunicii materni, la acel moment, nu aveau nici un drept legal de a-l retine pe minor, chiar daca acesta a fot crescut de ei o perioada indelungata de timp.
Instanta retine ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, anume intentia frauduloasa de a-l rapi pe minor, cu atat mai mult cu cat insusi procurorul isi motiveaza solutia prin aceea ca scopul urmarit de petent a fost acela de reintregire a familiei sotiei.
Nu are nicio relevanta faptul ca executarea silita a sentintei civile nr. xxxx/xx.12.2007, la momentul savarsirii faptei, era suspendata in cadrul unei contestatii la executare, atata timp cat in cadrul unei asemenea cereri nu poate fi antamat fondul cauzei, ci se verifica doar legalitatea emiterii formelor de executare silita de catre executorul judecatoresc.
In consecinta, in baza art. 2781 Cod procedura penala, instanta va admite plangerea si va schimba temeiul scoaterii de sub urmarire penala a petentului, constatand ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, respectiv intentia.
Cu ocazia dezbaterilor, petentul, prin aparator ales a atasat la dosarul cauzei rezolutia pronuntata de prim procurorul parchetului, prin care a fost respinsa plangerea formulata impotriva Ordonantei de scoatere de sub urmarire penala (fila 38 din dosar).
A solicitat sa se constate nulitatea acestei rezolutii, motivat de faptul ca nu cuprinde in concret motivele care au stat la baza adoptarii acestei rezolutii, rezolutie care este nemotivata.
Instanta va inlatura aceasta aparare, intrucat in cadrul procedurii reglementata de art. 2781 Cod procedura penala, instanta verifica legalitatea solutiei adoptata de procurorul de caz, nicidecum aceea a prim procurorului, respectiv rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata, asa cum rezulta din cuprinsul textului de lege citat anterior.
In baza art. 192 pct. 3 alin. 3 Cod procedura penala, instanta va dispune ca cheltuielile judiciare avansate de stat sa ramana in sarcina acestuia.