3. Inselaciunea n conventii. Continut constitutiv. Latura subiectiva. Folosirea unui bilet la ordin fara a exista disponibil in cont
Cod penal, art.215 alin. 1, 2, 3, 5
Nu orice act de folosire a unui bilet la ordin, neexistand disponibil in cont, poate sa echivaleze cu lipsa unui element constitutiv al infractiunii de inselaciune, ci trebuie stabilit in ce masura a existat o inducere in eroare intentionata cu prilejul emiterii biletelor la ordin neacoperite de disponibil in cont, de catre intimata, prin efectuarea de activitati ca: obtinerea unor extrase de cont referitoare la fluctuatia disponibilului banesc in contul debitoarei, pentru a se verifica in ce masura intimata, la data emiterii biletelor la ordin, a putut aprecia cu buna credinta ca va exista disponibil de plata, verificari cu privire la celelalte raporturi comerciale anterioare dintre parti (si perioada acestora), cu privire la care pretul a fost achitat si modalitatea de plata, precum si cu privire la emiterea de catre intimata a unor ordine de plata fara acoperire in disponibil banesc in cont si catre alte societati in aceeasi perioada.
(TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA I PENALA, DECIZIA NR. 1330/R DIN 21.09.2010, DEFINITIVA)
Asupra recursului penal de fata:
Prin sentinta penala nr. 1131/28.05.2010, pronuntate de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, in dosarul penal nr. 13/4/2010, s-a admis plangerea formulata de petenta SC M.G. SRL.
S-au desfiintat rezolutiile nr. 9704/P/2009 din 18.11.2009 si nr. 179/II – 2/2009 din 05.11.2009 ale Parchetului de pe langa Judecatoria sector 4 Bucuresti.
S-a trimis cauza Parchetului de pe langa Judecatoria sector 4 Bucuresti in vederea completarii cercetarilor cu privire la savarsirea infractiunii prev. de art. 215 Cp de catre intimata M.R..
Cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca prin plangerea formulata petenta SC M.G. SRL a atacat rezolutiile nr. 0704/P/2009 din 18.11.2009 si nr. 179/II – 2/2009 din 05.11.2009 ale Parchetului de pe langa Judecatoria sector 4 Bucuresti prin care s-a dispus, respectiv s-a confirmat neinceperea urmaririi cu privire la savarsirea infractiunii prev. de art. 215 al. 1 – 4 Cp de catre intimata M.R., constand in aceea ca intimata, in cadrul relatiilor comerciale dintre petenta si SC M.P.F. SRL (reprezentata de intimata), a emis bilete la ordin fara a asigura disponibil in cont.
Procurorul si-a motivat solutia de netrimitere in judecata pe faptul ca nu a existat o inducere in eroare a petentei de catre intimata in momentul emiterii biletului la ordin, nu a existat o intentie in acest sens a intimatei, iar neplata pretului marfurilor achizitionate si lipsa disponibilului care ar fi trebuit sa acopere biletele la ordin emise genereaza un litigiu civil.
Instanta fondului a observat ca, desi, fara indoiala, exista si o componenta civila a litigiului dintre societatea petentei si societatea pe care o reprezentase intimata, litigiul civil nu exclude, de plano, existenta unei infractiuni atunci cand elementele de fapt se inscriu in continutul constitutiv al respectivei infractiuni.
In cazul inselaciunii, este necesara probarea unei induceri in eroare savarsita cu intentie, in scopul obtinerii unui folos material injust, daca s-a pricinuit o paguba.
In speta, ceea ce este de analizat este in ce masura a existat o inducere in eroare intentionata cu prilejul emiterii biletelor la ordin neacoperite de disponibil in cont, de catre intimata.
S-a constatat ca cercetarile au fost sumare si nu s-au administrat probe suficiente a contura o solutie care sa reflecte adevarul fara a lasa loc dubiilor, fie in sensul vinovatiei, fie in sensul nevinovatiei.
Prin urmare, in baza art. 278 al. 8 lit. b Cpp a fost admisa plangerea si a fost trimisa cauza Parchetului de pe langa Judecatoria sector 4 Bucuresti in vederea completarii cercetarilor, apreciindu-se a fi utile urmatoarele acte procedural:
- obtinerea unor extrase de cont referitoare la fluctuatia disponibilului banesc in contul SC M.P.F. SRL (pentru a se verifica in ce masura intimata, la data emiterii biletelor la ordin, a putut aprecia cu buna credinta ca va exista disponibil de plata);
- audierea intimatei cu privire la explicatia pe care o da referitor la lipsa disponibilului banesc in cont si la afirmatia petentei in sensul ca ordinul de plata girat al SC D.B. a fost de asemenea refuzat la plata pentru lipsa partiala de disponibil;
- verificari cu privire la celelalte raporturi comerciale anterioare dintre parti (si perioada acestora), cu privire la care pretul a fost achitat si modalitatea de plata;
- audierea reprezentantului petentei legat de intocmirea unora din ordinele de plata de catre o alta angajata a SC M.P.F. SRL (asa cum pretinde intimata);
- verificari cu privire la emiterea de catre intimata a unor ordine de plata fara acoperire in disponibil banesc in cont si catre alte societati in aceeasi perioada (societati indicate de catre reprezentantul petentei in sesizarile sale);
- audierea ca martor a numitei C.A., angajata a SC M.P.F. SRL, indicata de intimata ca persoana care a emis ordinele de plata si a lui Aksut Erhan, fostul asociat unic al societatii, referitor la neplata marfurilor achizitionate si la circumstantele cesionarii societatii catre actualii asociati (cesiune petrecuta in perioada scadentei ordinelor de plata).
Aceste probe pot contura fie vinovatia (spre pilda un rulaj zero in contul SC M.P.F. SRL si o lipsa totala constanta de disponibil in cont anterior emiterii biletelor la ordin si apoi ulterior, e greu de presupus ca nu ar fi fost cunoscuta de intimata, ceea ce ar inlatura nestiinta si lipsa intentiei), fie nevinovatia (ce poate rezulta si din faptul ca lipsa disponibilului e posibil sa fi fost ulterioara cesiunii societatii catre alte persoane sau din rulajul contului coroborat cu modul in care s-au desfasurat raporturile anterioare si platile intre cele doua societati, pana la biletele la ordin in discutie, etc.).
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs petenta M.R. fara a motiva in scris sau oral calea de atac.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate cat si din oficiu conform art.385/6 al.3 Cod pr.pen., Tribunalul constata urmatoarele:
Reevaluand intreg materialul probator existent la dosarul cauzei Tribunalul va constata ca solutia pronuntata de instanta fondului este corecta.
In esenta, procurorul de caz s-a rezumat la a pronunta o solutie de neincepere a urmaririi penale pentru infractiunea de inselaciune prev. de art.215 al.1 – 4 Cod penal, in ceea ce o priveste pe numita M.R. conchizand ca faptei i-ar lipsi latura subiectiva intrucat aceasta, in calitate de reprezentant legal al SC M.P.F. SRL nu a actionat cu intentia de a insela societatea beneficiara SC M.G. SRL in momentul in care a folosit bilete la ordin scadente fara existenta unui disponibil bancar.
In opinia, instantei de control judiciar, in mod corect judecatorul fondului a stabilit ca pentru a lamuri latura subiectiva a cauzei este necesara intocmirea unor acte suplimentara de urmarire penala intrucat nu orice act de folosire a unui bilet la ordin, neexistand disponibil, poate sa echivaleze cu lipsa unui element constitutiv al infractiunii de inselaciune.
Din aceasta perspectiva toate actele procedurale indicate de judecatorul fondului se impun a fi realizate in vederea completarii cercetarilor si pronuntarea unei solutii legale.
Ca o nota, se va observa ca recurenta nu prezinta nici un motiv de recurs in scris si nici nu intelege sa-si sustina oral calea de atac formulata iar parchetul, insusindu-si solutia instantei de fond, diferita de cea a procurorului de caz nu intelege sa o atace cu recurs.
Drept urmare, in temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.pen. Tribunalul va respinge ca nefondat recursul petentei constatand ca prima instanta a pronuntat o hotarare legala si temeinica.
In baza art.192 alin.2 Cod pr.pen., va obliga recurenta-petenta la plata cheltuielilor judiciare catre stat in suma de 100 lei.