Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Termen. Momentul de la care incepe sa curga. Cerere de comunicare a solutiei de neincepere a urmaririi penale. Calificare gresita. Consecinte cu privire la calculul termenului de formulare a plangerii in f... Decizie nr. 1326 din data de 09.10.2009
pronunțată de Tribunalul Bucuresti

TITLU:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Termen. Momentul de la care incepe sa curga. Cerere de comunicare a solutiei de neincepere a urmaririi penale. Calificare gresita. Consecinte cu privire la calculul termenului de formulare a plangerii in fata judecatorului

C. proc. pen., art. 277-278, art. 2781 alin. (2)


REZUMAT:

Data formularii cererii prin care petentul solicita comunicarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale pentru ca, afland continutul acesteia, sa o poata ataca la prim-procuror, nu poate fi avuta in vedere ca data de plecare pentru calcularea termenelor prevazute la alin. (2) al art. 2781 C.proc.pen., chiar daca prim-procurorul, dandu-i o calificare gresita, o solutioneaza ca si plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata, potrivit art.277 si 278 C.proc.pen.

(Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, Decizia nr.1326/R din 9.10.2009, definitiva)

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PRESEDINTE: MATEI DOREL GEORGE
JUDECATOR: TRANCA ANAMARIA
JUDECATOR: MALALIU ANDI MIHAI


CONSIDERENTE:

Prin sentinta penala nr.317/11.06.2009 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul penal nr.4147/301/2009, in baza art.2781 alin.8 lit.a C.proc.pen., s-a respins ca tardiva plangerea formulata de petentul D.C. impotriva rezolutiei nr.7147/P/2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, in contradictoriu cu intimatii U.D. si A.S.E.
In baza art.192 al.2 C.proc.pen., petentul a fost obligat la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca prin plangerea inregistrata la data de 23.03.2009 petentul D.C. a solicitat desfiintarea rezolutiei nr.7147/P/2007 din 29.10.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de intimatii U.D. si A.S.E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de tulburare de posesie prevazuta de art.220 C.pen. si tulburarea folosintei locuintei prevazuta de art. 320 C.pen.
In motivarea plangerii, petentul a aratat ca solutia dispusa de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 3 Bucuresti este nelegala si netemeinica.
Astfel, prin rezolutia nr. 7147/P/2007 din 29.10.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de intimatii U.D. si A.S.E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de tulburare de posesie prevazuta de art.220 C.pen. si tulburarea folosintei locuintei prevazuta de art. 320 C.pen.
Impotriva acestei rezolutii petentul, in temeiul art.275-278 C.proc.pen., a formulat plangere la prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 3 la data de 02.12.2008, plangere respinsa ca neintemeiata prin rezolutia nr. 2745/II-2/2008 din data de 13.01.2009, dupa expirarea termenului de 20 de zile prevazut de art. 2781 alin.2 C.proc.pen.
In raport de aceasta situatie, instanta fondului a constatat ca termenul de 20 de zile in care petentul trebuia sa formuleze plangere la instanta de judecata a inceput sa curga din momentul expirarii celor 20 de zile in care prim-procurorul trebuia sa solutioneze plangerea formulata impotriva rezolutiei 7147/P/2007.
Or, instanta fondului a constatat ca petentul a formulat plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 3 Bucuresti (plangere trimisa ulterior la instanta de judecata in data de 23.03.2009) impotriva rezolutiei nr. 7147/P/2007 abia la data de 16.03.2009, cu nesocotirea evidenta a termenului imperativ prevazut de art. 2781 alin.2 C.proc.pen., motiv pentru care a respins ca tardiva plangerea formulata de petent.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs petentul D.C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, intrucat instanta de fond a admis exceptia tardivitatii plangerii, fara a fi pusa in discutia partilor
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate cat si din oficiu conform art.3856 alin.3 C.proc.pen., Tribunalul constata fondat recursul, pentru urmatoarele considerente:
Constata ca plangerea formulata de petent impotriva rezolutiei nr. 7147/P/2007 din 29.10.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a fost formulata in termen.
Retine ca prin rezolutia nr. 7147/P/2007 din data de 13.01.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 3 Bucuresti s-a dispus in baza art. 228 alin. 6 C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. d C.proc.pen. neinceperea urmaririi penale fata de intimatii U.D. si A.S.E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de tulburare de posesie prevazuta de art.220 C.pen. si tulburarea folosintei locuintei prevazuta de art. 320 C.pen.
La data de 28.11.2008 petentul D.C. formuleaza cerere prin care solicita comunicarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale pentru a putea formula plangere la prim-procuror, solicitand in final si infirmarea rezolutiei nr. 7147/P/2007 din data de 20.10.2008.
Prin rezolutia nr. 2745/II-2/2008 din data de 13.01.2009 a prim- procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 3 Bucuresti s-a dispus respingerea ca neintemeiata a plangerii formulate de catre petent impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, in cuprinsul rezolutiei primului-procuror mentionandu-se si ca se va dispune comunicarea catre petent a rezolutiei de neincepere a urmaririi penale.
La data de 17.03.2009 petentul se adreseaza cu o noua cerere prim- procurorului, solicitand din nou comunicarea rezolutiei procurorului pentru a o putea ataca la prim-procuror si solicitand expres ca aceasta sesizare sa nu fie trimisa instantei de judecata ci primului-procuror al parchetului.
Mai arata petentul ca in mod gresit cererea sa anterioara a fost interpretata ca plangere impotriva rezolutiei procurorului desi a solicitat numai comunicarea motivarii acesteia, pentru a o putea ataca la prim-procuror.
Fata de aceste imprejurari Tribunalul retine ca prim-procurorul a interpretat gresit prima cerere formulata de petent ca plangere impotriva solutiei procurorului, desi aceasta prima cerere era o solicitare de comunicare a motivarii solutiei de neincepere a urmaririi penale.
Prim-procurorul a apreciat formal caracterul sesizarii petentului desi din intreg cuprinsul memoriului rezulta ca acesta are nevoie a cunoaste motivarea rezolutiei inainte de a formula plangere impotriva acesteia la prim-procuror, ignorand vointa reala exprimata de acesta in cuprinsul memoriului sau.
De altfel prim-procurorul avea posibilitatea de a obtine lamuriri de la petent cu privire la caracterul cererii sale inainte de a proceda la solutionarea ei pe fond.
Ca atare Tribunalul retine ca prim-procurorul a solutionat o plangere cu care nu a fost investit, si pentru acest motiv petentului nu ii sunt aplicabile dispozitiile art. 2781 alin. 2 C.proc.pen. cu privire la termenul de 40 de zile prevazut de acest text de lege.
Intrucat petentul nu a formulat plangerea reglementata de art. 2781 alin. 2 C.proc.pen. acestuia nu i se poate imputa nerespectarea termenului de 40 de zile ce are caracter de decadere.
Desi pe cale de consecinta s-ar putea retine ca prim-procurorul nu a solutionat o plangere reala a petentului impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale, o solutie de trimitere a plangerii la prim-procuror devine in acest moment procesual formala si neutila, neputand duce decat la reluarea formala a unui ciclu procesual, aceasta concluzie impunandu-se cu atat mai mult cu cat prim-procurorul a analizat pe fond cauza.
Ca atare se impune casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei la instanta de fond pentru analizarea plangerii pe fond.
Nu in ultimul rand un alt motiv de nelegalitatea care conduce la solutia adoptata de tribunal este omisiunea instantei de fond de a pune in discutia partilor exceptia tardivitatii plangerii, ridicata de procuror cu ocazia dezbaterilor pe fond.
Or, un atare procedeu este nelegal, intrucat in acest mod petentul a fost lipsit de posibilitatea de a a-si formula aparari cu privire la aceasta chestiune.
Pentru motivele aratate va casa sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, in vederea analizarii plangerii pe fond.
Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs vor ramane in sarcina acestuia.

DISPOZITIV:

Admite recursul declarat de recurentul D.C. impotriva sentintei penale nr.317/11.06.2009 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul penal nr.4147/301/2009.
Caseaza sentinta penala atacata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Obliga intimatii la 300 lei, cheltuieli judiciare catre recurent.
Cheltuielile judiciare avansate de stat in recursul petentului raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 09.10.2009.

Sursa: Portal.just.ro