Accesiunea, ca mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra constructiilor. Incadrarea in drept a situatiei constructurilor pe terenul propriu si cu materialele apartinand acestora. Gresita motivare in temeiul disp. art. 493 C.Civ., pentru situatia de fapt in care s-a edificat o constructie pe terenul aflat in proprietatea constructorilor si cu materialele acestora.
Motivarea deciziei 410/23.02.2009 Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a
Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate,tribunalul retine ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente.
Astfel, hotararea adoptata de catre instanta de fond cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a celor doua parate este nelegala, tinand cont de considerentele care au fundamentat adoptarea acestei solutii. Tribunalul retine ca dispozitiile cuprinse in art.493-494 din Codul Civil reglementeaza doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala, si anume:
- accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de un proprietar pe terenul sau cu materialele aflate in proprietatea altei persoane (art.493 Cod Civil).In aceasta ipoteza, proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei, plantatiei sau altei lucrari, prin accesiune. El este insa indatorat, in virtutea principiului imbogatirii fara just temei, sa plateasca valoarea materialelor celui caruia i-au apartinut. De asemenea, poate fi obligat si la plata de daune interese in conditiile raspunderii civile delictuale.
- accesiunea constructiilor, plantatiilor sau a altor lucrari facute de o persoana cu materialele sale pe un teren, aflat in proprietatea altuia (art.494 Cod Civil) In aceasta ipoteza , de regula, proprietarul terenului devine, prin accesiune, si proprietar al constructiilor, plantatiilor si lucrarilor realizate, avand insa obligatia sa-1 despagubeasca pe constructor tot pe temeiul principiului imbogatirii fara justa cauza.
In lumina expunerii teoretice a institutiei de drept substantial a accesiunii imobiliare , tribunalul retine faptul ca situatia de fapt descrisa de catre recurentii - reclamanti in cererea introductiva nu se incadreaza in niciuna din situatiile reglementate de Codul civil prin articolele 493 si 494.
Astfel , tribunalul retine faptul ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca recurentii - reclamanti se afla in situatia prevazuta de art. 493 din Codul civil, respectiv accesiunea constructiilor facute de un proprietar pe terenul sau cu materialele aflate in proprietatea altei persoane.
Din examinarea inscrisurilor existente la dosarul cauzei rezulta faptul ca recurentii-reclamanti nu se regasesc in niciuna din situatiile reglementate de art. 493, 494 din Cocul civil, astfel incat in mod gresit instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a celor doua parate prin raportare la prevederile art. 493 din Codul civil.
Practic, in situata de fata tribunalul retine ca recurentii-reclamanti se gasesc in situatia in care au edificat o constructie pe terenul acestora,cu materialele proprii, precum si faptul ca in favoarea acestora opereaza o prezumtie relativa de proprietate care deriva din art. 492 din Codul civil.
Deci, prin raportare la considerentele retinute de instanta de fond, solutia data exceptiei procesuale este gresita.
Mai mult decat atat, din inscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezulta ca dreptul de proprietate al acestora asupra constructiilor a fost contestat de vreo persoana, imprejurare care sa fie de natura sa justifice interesul recurentilor-reclamanti in promovarea prezentei cereri, altul decat reconstituirea unui titlu de proprietate in privinta unor constructii edificate fara autorizatie de constructie.
Avand in vedere faptul ca instanta de fond a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ca urmare a solutionarii in mod gresit a unei exceptii procesuale, tribunalul va casa hotararea recurata si va trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata.
In rejudecare, instanta de fond va avea in vedere dezlegarea data de catre instanta de recurs cu privire la faptul ca cererea recurentilor - reclamanti nu se grefeaza pe niciuna din situatiile prevazute de art. 493 , 494 din Codul civil si va pune in discutia contradictorie a partilor calificarea juridica corecta a cererii introductive si temeiul de drept substantial aferent cererii de chemare in judecata, potrivit celor mentionate anterior.