CONCURENTA NELOIALA. CONDITII.

Sentinta comerciala nr. 5205 din data de 23.12.2005 pronunțată de Tribunalul Bucuresti

CONCURENTA NELOIALA. CONDITII.


In conformitate cu dispozitiile art.4 alin.1 lit. f) din Legea nr.11/1991 constituie contraventie „comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sau activitatii acesteia menite sa induca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna altor concurenti”.
O cerinta esentiala pentru savarsirea acestei fapte consta in caracterul fals al informatiilor comunicate de catre comerciant, in legatura cu propriile servicii sau produse, aceasta disimilare a propriei activitati a comerciantului fiind de natura a-i crea o situatie favorabila in raport cu competitorii sai de pe piata.


( sentinta comerciala nr.5205/23.12.2005 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala, irevocabila prin decizia nr. 1247/21.03.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie )


Prin cererea inregistrata sub nr.4504/2005 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, reclamanta SC BTWC SRL a chemat in judecata pe parata SC A.B.A. SA solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate ca parata a savarsit acte de concurenta neloiala, sa oblige parata la incetarea actelor de concurenta neloiala, cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2000 lei pe fiecare zi de intarziere in executarea voluntara a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile, sa oblige parata la retragerea anunturilor care au fost trimise spre publicare, cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2000 lei pe fiecare zi de intarziere in executarea voluntara a hotararii judecatoresti, sa oblige parata la repararea daunelor produse reclamantei in cuantum de 100.000 lei, sa oblige parata la publicarea hotararii judecatoresti irevocabile in publicatiile Ziarul Financiar, Capital, Revista Biz, in termen de 7 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti, cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2000 lei pe fiecare zi de intarziere, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este o societate comerciala care are ca obiect unic de activitate „Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii”. Unul dintre serviciile oferite de catre societate consta in punerea la dispozitia clientului a unei masini in situatia in care masina acestuia se alfa in service pentru reparatii. Pentru promovarea acestui serviciu BTWC a lansat o ampla campanie publicitara prin aducerea la cunostinta clientelei a numeroase materiale publicitare care aveau urmatorul titlu: „Iti dau o masina la schimb cat timp ne ocupam sa o reparam pe a ta” slogan ce a fost insotit de un text care descria serviciul oferit.
Materialul publicitar a fost publicat incepand cu luna martie 2005 in presa (Ziarul Financiar, Capital, Revista Biz etc.) fiind promovat si prin sistemul out door, adica prin afisarea acestuia pe panouri publicitare.
Investitia nu a ramas fara rezultate, clientela BTWC si cifra de afaceri a societatii crescand cu aproximativ 50 %.
Profitand de investitia realizata de BTWC, parata a publicat in Anuarul Financiar (editie aparuta in luna iulie 2005) o reclama care nu este altceva decat reproducerea intr-o forma partiala a materialului publicitar promovat de reclamanta.
Prin acest act, parata a incalcat uzantele cinstite pe care ar fi trebuit sa le foloseasca in activitatea sa comerciala, incalcand atat normele ce stabilesc corecta desfasurare a unui mediu concurential normal, dispozitiile privind activitatea de publicitate, cat si prevederile legale ce au drept scop protectia consumatorilor.
Fapta paratei are un caracter ilicit si este un act de concurenta ilicita fiind strict interzisa si sanctionata de dispozitiile legale cuprinse in Legea nr.11/1991 (art.4 alin.1 lit.f), Legea nr.148/2000, Conventia Uniunii de la Paris din 1883, Decretul nr.31/1994.

Prin intampinare, parata a solicitat respingerea cererii aratand ca nu a savarsit nici un act care sa contravina dispozitiilor legale anuntul publicat in Anuarul Financiar nu face trimitere la serviciile oferite de reclamanta sau la alti concurenti de pe piata. In aceste conditii nu se poate crea un risc de confuzie al serviciilor oferite pe piata din moment ce serviciile oferite sunt oferite in nume propriu de parata.
Prin forta imprejurarilor, oferind pe piata aceleasi produse este posibil ca materialele publicitare sa comporte asemanari decurgand din similitudinea ofertelor. Reclamanta nu a constituit un depozit cu privire la slogan, asa incat formularea pe piata a unor oferte, in termeni asemanatori este determinata in mare parte de standardizarea produselor si serviciilor oferite.
Problema riscului de confuzie nu poate fi retinuta, intrucat o conditie prealabila ar fi ca sloganul sa se bucure de oarecare notorietate, caz in care publicul destinatar ar face o legatura instantanee intre materialul publicitar si o anume entitate economica determinata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul apreciaza ca cererea formulata de reclamanta este nefondata pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art.2 din Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale defineste concurenta neloiala ca fiind „orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii”.
Faptele de concurenta neloiala sunt enumerate si descrise de art.4 si 5 din acelasi act normativ.
Sustinerea reclamantei conform careia publicarea de catre parata in „Anuarul Financiar” a unui material publicitar care „ nu este altceva decat reproducerea intr-o forma partiala a materialului publicitar promovat de SC BTWC SRL constituie fapta de concurenta neloiala prevazuta de dispozitiile art.4 alin.1 lit.f din Legea nr.11/1991, nu poate fi primita.
In conformitate cu dispozitiile art.4 alin.1 lit. f din Legea nr.11/1991 constituie contraventie „comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sau activitatii acesteia menite sa induca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna altor concurenti”.
O cerinta esentiala pentru savarsirea acestei fapte consta in caracterul fals al informatiilor comunicate de catre comerciant, in legatura cu propriile servicii sau produse, aceasta disimilare a propriei activitati a comerciantului fiind de natura a-i crea o situatie favorabila in raport cu competitorii sai de pe piata.
Fapta savarsita de parata nu se circumscrie acestor dispozitii legale, in conditiile in care anuntul publicitar publicat in „Anuarul Financiar” contine doar informatii referitoare la serviciile reale oferite de SC A.B.A SA; aceasta fapta chiar daca ar favoriza pozitia paratei, nu este sanctionata de legiuitor.
De asemenea, fapta savarsita de parata nu se circumscrie nici celorlalte prevederi ale art.4 si 5 din Legea nr.11/1991.
Nu poate fi retinuta nici sustinerea reclamantei conform careia materialul publicitar purtand semnatura A. reprezinta o imitatie servila a reclamei publicate de reclamanta, ceea ce genereaza risc de confuzie si de depreciere a valorii publicitare promovate de SC BTWC SRL. De vreme ce serviciul oferit de parata este identic cu cel oferit de reclamanta folosirea unor cuvinte sau sintagme asemanatoare sau identice este justificata.
Publicarea de catre parata a materialului publicitar intr-o forma asemanatoare cu cea a reclamei SC BTWC nu incalca nici dispozitiile Legii nr.148/2000 privind publicitatea. Astfel, in intelesul acestei legi publicitatea comparativa (forma a publicitatii care este interzisa daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.8 din lege) este acea publicitate care identifica explicit sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferite de acesta.
Or, in speta, reclama publicata de parata nu contine nici o referire la SC BTWC sau la activitatea acesteia.
Neputandu-se retine, pentru considerentele expuse, savarsirea de catre parata a unor fapte de concurenta neloiala, Tribunalul a respins actiunea ca nefondata.


Sursa: Portal.just.ro