PRETENTII INTEMEIATE PE CONVENTIA DE LA MONTREAL, LIPSA CALCULULUI CU PRIVIRE LA DESPAGUBIRE, SOLUTIE DE RESPINGERE
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 19.09.2008, cu nr. 16672/299/2008, reclamanta G D a chemat in judecata pe parata KLM, pentru a fi obligata la plata sumei de 4125 lei, echivalentul in lei a 1000 Drepturi Speciale de Tragere (DST) potrivit Conventiei de la Montreal si cheltuieli de judecata.
Suma pretinsa reprezinta despagubirea pentru pierderea bagajului reclamantei cu ocazia calatoriei acesteia de la Detroit la Göteborg. In motivare se arata ca respectiva calatorie a avut loc pe 7-8 august 2007, cu o aeronava a companiei KLM, bagajul predat la cala fiind pierdut. Reclamanta a contactat reprezentanta din Bucuresti pe 17.09.2007, oferindu-i-se suma de aproximativ 1200 EUR, echivalentul a 1000 DST, conditionat insa de prezentarea chitantelor sau a facturilor pentru bunurile aflate in bagaj. Reclamanta nu a fost de acord cu conditia impusa de reprezentantii paratei, acestia din urma oferindu-i ulterior suma de 480 EUR. In drept, cererea se intemeiaza pe prevederile Conventiei de la Montreal. Reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara in valoare de 331 lei si timbru judiciar de 3 lei.
Reclamantei i s-a incuviintat proba cu inscrisuri, in cadrul careia aceasta a depus urmatoarele acte in copie : convocarea la conciliere directa prin executor judecatoresc cu chitanta onorariu executor, incheiere de certificare nr. 7530/09.06.2008 privind indeplinirea procedurii de conciliere directa, adresa KLM Romania din 15.11.2007, foaia de imbarcare, corespondenta electronica purtata cu parata, nota de limitare a raspunderii privind obligatiile operatorilor de transport aerian de persoane, conditiile contractului de transport, OG nr. 107/2000 privind ratificarea Conventiei de la Montreal, Legea nr. 14/2001 pentru aprobarea OG nr. 107/2000 si Legea nr. 355/2003 privind raspunderea transportatorilor aerieni .
Parata a formulat intampinare, prin care a aratat ca este dispusa sa achite 600 EUR reclamantei, a invocat exceptia prematuritatii fata de caracterul inform al procedurii de conciliere directa, nefiind atasate inscrisurile doveditoare ale creantei la convocare. Pe fond, parata recunoaste ca nu a putut restitui reclamantei bagajul si arata ca i-a oferit acesteia suma de 600 EUR, pe care reclamanta a refuzat-o. Se arata ca reclamanta a evaluat bunurile din bagaj la o suma inferioara celei oferite de parata, fara a oferi documente doveditoare pentru valoarea indicata. Parata arata ca potrivit Conventiei de al Montreal si Conditiilor generale de transport, exista trei conditii pentru acordarea despagubirii, respectiv existenta prejudiciului, dovedirea intinderii prejudiciului si repararea acestuia in limita a 1000 DST. Parata reitereaza faptul ca existenta prejudiciului este recunoscuta, existand indoiala asupra cuantumului dovedit al acestuia.
Parata a solicitat cheltuieli de judecata.
In drept au fost invocate prevederile art. 7201C.proc. civ., art. 45 din Codul Aerian Roman, art. 22 pct. 2 din Conventia de la Montreal si art. 17 alin. 1 lit. b si alin. 3 din Conditiile generale de transport.
In cadrul probei cu inscrisuri incuviintata paratei, aceasta a depus in copie convocarea la conciliere directa emisa de reclamanta cu dovada de primire, raspunsul la convocare emis de parata cu confirmare de primire, foaia de imbarcare, conditiile contractului de transport, adresa emisa de parata la 15.11.2007, formularul privind continutul bagajului, completat de reclamanta, extras din corespondenta electronica purtata intre parti, textul Conventiei de la Montreal.
Asupra exceptiei instanta s-a pronuntat in sedinta publica la 06.03.2009, respingand-o pentru motivele aratate in practicaua prezentei sentinte.
Asupra fondului cauzei, analizand actele depuse de parti la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Atat reclamanta cat si parata sunt de acord ca bagajul celei dintai nu a mai putut fi recuperat. Culpa paratei in acest sens este nedisputata.
In ceea ce priveste modul de apreciere a despagubirii cuvenite reclamantei, instanta nu este de acord cu sustinerile paratei. Astfel, art. 22 pct. 2 din Conventia de la Montreal, astfel cum a fost ratificata de Romania prin OG nr. 107/2000 aprobata prin Legea nr. 14/2001 stabileste ca „la transportul bagajului raspunderea transportatorului in caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau intarziere este limitata la suma de 1.000 DST pentru fiecare pasager, in afara cazului in care pasagerul, in momentul in care bagajul inregistrat a fost predat transportatorului, a facut o declaratie speciala privind interesul in livrarea la destinatie si a platit o suma suplimentara, daca este necesar”.
Conventia nu conditioneaza acordarea acestei despagubiri de dovedirea cuantumului prejudiciului suferit, astfel cum a solicitat parata. Instanta constata ca la dosar a fost depus in copie inscrisul numit „Conditiile contractului si alte note importante”, la filele 11 si 27. De altfel, intre inscrisurile cu aceasta titulatura depuse de cele doua parti nu exista deosebiri de continut. Instanta constata totusi ca art. 17 alin. 1 si 3 nu se regaseste in aceste inscrisuri, iar alt act cu aceasta titulatura nu a fost depus de parti. Instanta nu poate aprecia asupra apararilor paratei, atata timp cat aceasta invoca o prevedere contractuala nepusa la dispozitia instantei.
Prin urmare, nici unul dintre inscrisurile de la dosar nu impune conditia dovedirii prejudiciului suferit de calator prin pierderea bagajului. Nici sustinerea paratei in sensul ca formularea Conventiei privind „limitarea” despagubirii la 1000 DST presupune dreptul transportatorului de a acorda o despagubire inferioara ca si cuantum nu este intemeiata, intrucat in acest caz Conventia ar fi pus la indemana persoanelor interesate instrumentele necesare cuantificarii sumei, ceea ce nu este cazul.
Asadar, suma de 1000 DST este una fixa. Faptul ca bunurile evaluate de reclamanta nu ajungeau la aceasta suma nu are relevanta, atat timp cat Conventia nu conditioneaza cuantumul si acordarea despagubirii de dovada prejudiciului.
Cu toate acestea, instanta constata ca este investita cu o actiune in pretentii. Chiar daca temeiul de drept invocat in cererea de chemare in judecata este Conventia de la Montreal ratificata prin OG nr. 107/2000 aprobata prin Legea nr. 14/2001, stabilirea prejudiciului se face potrivit legii romane in materie de raspundere contractuala. Conditiile acesteia sunt existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte contrare clauzelor contractuale, legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciul suferit si vinovatia celui obligat la despagubire. Existenta prejudiciului este necontestata de parata, este chiar recunoscuta si cuantificata suma la 600 EUR. Existenta faptei contrare clauzelor contractuale, respectiv nereturnarea bagajului, este necontestata de parata. De asemenea, legatura de cauzalitate intre fapta culpabila si existenta prejudiciului nu numai ca este necontestata, dar este si subinteleasa de termenii Conventiei. Vinovatia paratei reiese din atitudinea procesuala a acesteia si din corespondenta electronica din 2 octombrie 2007, aflata la fila 30.
Singura conditie care mai ramane de analizat instantei este caracterul prejudiciului, calitatea acestuia de a fi cert. Este drept ca prin Conventie se stabileste o suma fixa de 1000 DST in favoarea persoanei pagubite, insa modul efectiv de calcul a sumei pretinse de reclamanta este imposibil de verificat pentru instanta. Astfel, art. 23 din Conventia de la Montreal ratificata prin OG nr. 107/2000 si Legea nr. 14/2001 pentru aprobarea OG nr. 107/2000 prevede ca „Sumele exprimate in DST in prezenta conventie se considera ca se refera la Drepturile Speciale de Tragere astfel cum sunt definite de Fondul Monetar International. Conversia acestor sume in monedele nationale se va efectua, in cazul procedurilor juridice, in conformitate cu valoarea acestor monede in DST, la data hotararii judecatoresti. Valoarea monedei nationale exprimate in DST a unui stat parte care este membru al Fondului Monetar International va fi calculata in conformitate cu metoda de evaluare aplicata de Fondul Monetar International, in vigoare la data hotararii judecatoresti, pentru operatiunile si tranzactiile sale. Valoarea in DST a monedei nationale a unui stat parte care nu este membru al Fondului Monetar International va fi calculata conform procedurii stabilite de statul respectiv”.
Instanta se regaseste in imposibilitatea de a verifica modul de calcul prin care reclamanta a inteles sa cuantifice prejudiciul la 4125 lei, motiv pentru care considera neindeplinite conditiile raspunderii contractuale ale paratei. Ca urmare, va respinge cererea.
Cu toate ca reclamanta a cazut in pretentii iar parata a cerut obligarea celei dintai la cheltuieli de judecata, la dosar nu au fost depuse acte doveditoare ale cuantumului acestor cheltuieli, motiv pentru care cererea paratei va fi respinsa ca neintemeiata.