Perfectarea conventiei de vanzare-cumparare

Prin cererea formulata de reclamantul D. I., in contradictoriu cu paratul D. G., inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.07.2013, sub nr de dosar … s-a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna perfectarea conventiei de vanzare-cumparare incheiata de parti, avand ca obiect un teren in suprafata de 1377 mp si o casa de locuit, ambele bunuri aflandu-se in sat N., com.S., judetul B..
In motivarea actiunii, reclamantul a precizat faptul ca a incheiat un antecontract de vanzare cumparare avand ca obiect bunurile mentionate mai sus, ca acestea fusesera mostenite de parat de la parintii sai.
A incercat sa solutioneze situatia pe cale amiabila insa paratul nu a dat curs solicitarilor sale, astfel ca este necesar ca instanta sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic.
In dovedirea actiunii, reclamantul a depus inscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata cu 239 lei, taxa de timbru si 3 leu timbru judiciar.
Paratul, legal citat, s-a prezentat in instanta, a declarat ca a vandut bunurile mentionate in petitul actiunii prin actul invocat de reclamant.
Partile au depus la dosar o tranzactie si s-a solicitat sa se ia act de intelegerea lor insa prin incheierea din data de 05.02.2014 a fost respinsa cererea.
In cauza au fost administrate proba testimoniala si au fost depuse inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile depuse la dosar, instanta constata urmatoarele:
In fapt, in data de 23.07.2007, intre parti a intervenit o conventie avand ca obiect un o casa veche cu terenul aferent pentru pretul de 5000 lei.
Obiectul litigiului de fata il constituie pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic, aspect care necesita analizarea elementelor de fond ale contractului.
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointã fãcutã cu intentia de a produce efecte juridice, de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Din aceastã definitie rezultã cã elementele caracteristice actului juridic civil sunt: prezenta unei manifestãri de vointã, manifestarea de vointã sã fie exprimatã cu intentia de a produce efecte juridice, efectele juridice constand in a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret. Codul civil consacrã principiul vointei reale, acordand prioritate vointei interne a pãrtilor.
In speta de fatã instanta apreciazã cã intentia pãrtilor a fost aceea de incheia un contract de vanzare-cumpãrare. Potrivit art. 1294 Cod civil, vanzarea-cumpãrarea este un contract prin care una din pãrti, vanzãtorul, strãmutã dreptul de proprietate asupra unui bun al sãu asupra celeilalte pãrti-cumpãrãtorul, care se oblige in schimb a plãti pretul bunului vandut.
Actul incheiat intre pãrti constituie un antecontract, pãrtile obligandu-se sã instrãineze, respectiv sã plãteascã pretul. Obiectul contractului il constituie transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus mentionate, pentru pretul de 5000 lei, D. G. in calitate de promitent- vanzator, iar D. I., in calitate de promitent cumparator. Conventia partilor reprezinta legea acestora, conform art. 969 C. civ, instanta trebuind sa tina cont de vointa acestora.
Antecontractul prin care partile s-au obligat sa constituie in viitor un drept real asupra bunului imobil naste in sarcina acestora obligatia de a incheia contractul asumat, iar instanta de judecata are posibilitatea sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare. Aceasta solutie se impune in temeiul principiului executarii in natura a obligatiilor prevazute de art. 1073 Cod civil, care permit creditorului indreptatit sa obtina executarea intocmai a obligatiei asumate de catre debitorul sau. In cazul in care obligatia de a face nu este adusa la indeplinire de catre debitor, creditorul, potrivit prevederilor art. 1077 Cod civil, poate fi autorizat de a o aduce la indeplinire. Asa fiind, instanta are posibilitatea ca, prin sublinierea consimtamantului debitorului obligatiei de "a face" izvorata din antecontract, sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic de instrainare.
Analizand actul supus judecãtii, instanta apreciazã faptul cã sunt indeplinite conditiile generale de fond. Astfel, lucrul vandut- teren si casa se aflã in circuitul civil, exista in momentul incheierii antecontractului si in prezent, este determinat, licit si posibil, este proprietatea vanzãtorului avand in vedere ca din anexa 24 aflata la fila 10 dosar, rezulta ca paratul este unicul mostenitor al defunctului D. I., acesta fiind beneficiarul titlului de proprietate nr. 14065/07.04.1995 in care este inclus terenul, acesta fiind impartit in doua parcele, respectiv P56 si P57, ambele in T2, iar pretul este stabilit in bani- 5000 lei, determinat, sincer si serios.
In ceea ce priveste forma contractului, in cazul instrãinãrii terenurilor, legea instituie o exceptie de la principiul consensualismului, impunand incheierea unui contract solemn, pentru nasterea valabilã a actului juridic (art. 46, alin 1 din Legea 18/1991-in prezent abrogat; art 2 din Legea nr.54/1998-in prezent abrogat, art 2 Titlul X din Legea nr. 274/2005).
Instanta mai retine ca in cauza a fost intocmita si documentatia cadastrala prin care a fost identificat terenul ce face obiectului actului incheiat de parti.
In lumina principiului executãrii in naturã a obligatiilor, fatã de dispozitiile art. 1073, 1077 Cod civil si art. 5 alin 2 din Legea nr. 274/2005, instanta va admite cererea si va pronunta o hotãrare care sã tinã loc de act autentic prin care va constata ca intre parti a intervenit contractul de vanzare- cumparare.