Ordonanta presedintiala. Suspendare executare silita. Titlu executoriu fiscal.Competenta materiala.
Potrivit art.168 al.3 Cod procedura fiscala republicat contestatia la executare se introduce la instanta judecatoreasca competenta si nedistingand care anume, se aplica dreptul comun, caci potrivit dispozitiilor art.2 alin.3 Cod procedura fiscala, unde prezentul cod nu dispune, se aplica prevederile Codului de procedura civila.
Fata de sus mentionatele precizari este necesar a se avea in vedere dispozitiile art.400 al.2 Cod procedura civila retinand ca, competenta de a judeca contestatia la executare apartine instantei de executare - respectiv judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, conform art.373 alin.2 Cod procedura civila si coroborand disp.art.403 al.1 cu art.400 al.1 Cod pr.civila - instanta competenta a judeca cererea de suspendare este instanta de executare.
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Tulcea sub nr.1856/30.05.2005, SC "O S I" SRL Bucuresti, in contradictoriu cu C J T, pe cale de Ordonanta presedintiala, in conformitate cu dispozitiile art.581 Cod pr.civila, a solicitat suspendarea executarii silite inceputa in baza titlului executoriu nr.5/24 februarie 2005, emis de parat, pana la solutionarea, prin hotarare irevocabila a contestatiei la executare ce formeaza obiectul dosarului nr.1857/2005, aflat pe rolul Tribunalului Tulcea si ridicarea popririlor instituite asupra conturilor societatii reclamante, deschise la bancile din Bucuresti, pana la solutionarea irevocabila a contestatieei la executare.
A motivat ca, pe rolul Tribunalului Tulcea se afla in curs de solutionare contestatia la executare ce face obiectul dosarului nr.1857/2005, prin care reclamanta a solicitat anularea titlului executoriu si a executarii silite pornite impotriva sa de creditorul C J T.
A mai aratat ca, tot pe rolul aceleiasi instante se afla in curs de solutionare si actiunea ce face obiectul dosarului nr.1147/2005, prin care reclamanta a solicitat printre altele si compensarea redeventelor pe care le-ar fi platit creditorului in perioada cat a fost lipsita de bunul concesionat, din culpa acestuia, cu redeventele pe care nu le-a platit si care au fost pretinse de creditor prin titlul executor emis.
S-a mai sustinut ca au fost poprite toate conturile bancare ale societatii, situatie ce impiedica continuarea activitatii curente a societatii si ii creaza grave prejudicii, intrucat a fost adusa in imposibilitatea de a stinge alte obligatii bugetare si a executa obligatiile contractuale asumate.
S-a aratat ca reclamanta functioneaza si ca antrepozit fiscal, fiind producatoare de produse accizabile si in situatia neachitarii accizelor, i se revoca autorizatia, existand chiar si riscul raspunderii penale.
De asemenea ca, potrivit Codului fiscal, regimul de antrepozitare este deosebit de sever, iar orice incalcare a regulilor ce il guverneaza, poate duce la consecinte grave, exxistand obligatia ca accizele sa fie platite in mod regulat, in conditiile stabilite de art.192 si art.193 din Codul fiscal.
A apreciat ca sunt intrunite conditiile admisibilitatii ordonantei presedintiale, masura ce s-ar dispune avand un caracter temporar, pana la pronuntarea unei hotarari irevocabile, in contestatia la executare; un caracter urgent, date fiind imprejurarile deosebite pe care le-a invederat si nu ar prejudeca fondul cauzei, acesta discutandu-se in cadrul dosarelor nr.1147/2005 si nr.1857/2005, aflate pe rolul Tribunalului Tulcea.
Paratul, C.J.T., in sedinta a depus intampinare, anexand acesteia: somatia nr.42/1452/02.03.2005 si titlul executoriu nr.5/24.02.2005, contractul de garantie imobiliara autentificat sub nr.2032/15.06.2001 incheiat intre C.S., mandatar pentru L.S., in calitate de garant si C.J.T.
Prin Sentinta civila nr.1018/08 iunie 2005, Tribunalul Tulcea a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat cauza in favoarea Judecatoriei Tulcea, spre competenta solutionare.
Pentru a se pronunta, Tribunalul a retinut ca exceptia necompetentei materiale, invocata de Consiliul Judetean Tulcea prin Intampinare, este intemeiata, motivat de faptul ca la 2 martie 2005, cu somatia nr.42/1451, Consiliul Judetean Tulcea a instiintat reclamanta SC "OPAL SEPCO IMPEX" SRL Bucuresti ca figureaza in evidentele sale fiscale cu sume de plata restante, pentru care s-a pornit executarea silita in temeiul titlului executor emis de Consiliul Judetean Tulcea nr.5/24.02.2005, a carui copie a anexa-o.
In conformitate cu dispozitiile art.140 Cod pr.fiscala, executarea silita incepe prin comunicarea somatiei, care este insotita de un exemplar al titlului executor.
Potrivit dispozitiilor art.168, al.3 Cod pr.fiscala, republicat, contestatia la executarea silita se introduce la instanta judecatoreasca competenta si nedistingand care anume, se aplica dreptul comun, caci potrivit dispozitiilor art.2 al.3 Cod pr.fiscala, unde prezentul cod nu dispune, se aplica prevederile Codului de procedura civila.
In conformitate cu dispozitiile art.400 al.2 Cod pr.civila, competenta de a judeca contestatia la executare apartine instantei de executare, respectiv judecatoria in circumscriptia careia se va face executare, potrivit dispozitiilor art.373 al.2 Cod pr.civila.
Conform art.403 al.1, coroborat cu art.400 al.1 din Cod prr.civila, pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea.
Fata de aceste prevederi si constatand ca Judecatoria Tulcea este instanta de executare, conform art.373 al.2 Cod pr.civila si, ca potrivit art.400 al.1, aceasta instanta este competenta a solutiona si cererea de suspendare a executarii silite, pana la solutionarea contestatiei la executare, in temeiul art.158 Cod pr.civila, tribunalul a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Judecatoriei Tulcea.
Impotriva Sentintei civile nr.1018/08 iunie 2005 a Tribunalului Tulcea, in termen legal, a formulat recurs reclamanta, criticand-o pentru neleegalitate si netemeinicie.
In motivarea recursului, sustine ca eronat instanta de fond a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Tulcea, deoarece competent sa judece era Tribunalul Tulcea, in speta fiind vorba de o executare silita, ce vizeaza plata unei obligatii bugetare, nascuta in temeiul unui contract de concesiune nr.1/11.01.2001 incheiat intre recurenta si creditorul bugetar.
De altfel, atat Legea nr.554/2004, cat si Legea nr.304/2004 si Codul de procedura fiscala stabilesc competenta Tribunalului in solutionarea unor cauze identice al caror obiect are acelasi izvor.
Intrucat dispozitiile art.373 al.2 Cod pr.civila prevad expres ca pot fi instante de executare si alte instante decat judecattoriile, iar titlul executoriu emis impotriva societatii recurente intruneste cerintele unui act administrativ, in conforrmitate si cu dispozitiile art.10 din Legea nr.554/2004 si art.45, comb. cu art.130 al.4 din Legea nr.304/2004, apreciaza ca instanta competenta sa judece contestatia la executare era Tribunalul Tulcea, motiv pentru care solicita admiterea recursului si modificarea hotararii atacate, in sensul respingerii exceptiei lipsei competentei materiale a Tribunalului Tulcea.
Nu trebuie scapata din vedere nici imprejurarea ca, potrivit dispozitiilor art.581 al.2 Cod pr.civila, cererea de Ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului, iar cum pe rolul Tribunalului Tulcea se afla dosarul nr.1857/2005, avand ca obiect contestatia la executare, competenta solutionarii Ordonantei presedintiale apartine acestei instante.
Recursul nu este fondat, a apreciat instanta de control.
Este real ca, potrivit dispozitiilor art.168 al.3 Cod proc.fiscala, contestatia la executarea silita se introduce la instanta judecatoreasca competenta.
Cum textul de lege mentionat nu distinge care instanta are aceasta competenta - respectiv Judecatoria ori Tribunalul, iar potrivit dispozitiilor art.2 al 3 Cod pr.cfiscala, unde prezentul cod nu dispune, se aplica prevederile Codului de procedura civila, corect instanta de fond a facut aplicare dispozitiile art.400 al.2 Cod pr.civila, retinand ca, competenta de a judeca contestatia la executare apartine instantei de executare - respectiv judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, conform dispozitiilor art.373 al.2 Cod pr.civila.
Pe de alta parte, cum potrivit dispozitiilor art.403 al.1, coroborate cu dispozitiile art.400 al.1 Cod pr.civila - pana la solutionarea contestatiei la executare sa a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, iar aceasta, in speta, este Judecatoria Tulcea, corect Tribunalul Tulcea a admis exceptia invocata de intimatul parat si a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Tulcea.
Cum nu s-au invocat si alte motive, care sa conduca la modificarea sentintei atacate, aceasta fiind legala si temeinica, in baza dispozitiilor art.312 al.1 Cod pr.civila, Curtea a respinsrecursul ca nefondat.
Decizia civila nr.565/COM/04 iulie 2005