Ucidere din culpa Sentinta penala nr. 460 din data de 10.10.2011
pronunțată de Judecatoria Moinesti

JUDECATORIA MOINESTI JUDECATOR CARMEN NELA PATILEA
SENTINTA PENALA NR.460/10.10.2011
Asupra cauzei penale de fata,
Constata ca prin rechizitoriul nr..../P/2010 al Parchetului Moinesti,
jud. Bacau si inregistrat sub nr...../260/2011 pe rolul Judecatoriei Moinesti, a
fost trimis in judecata inculpatul R V D-fiul lui ...,cetatean roman, casatorit, scoala profesionala, conducator auto la SC M....SRL Roman, fara antecedente penale, stagiul militar satisfacut, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.2 Cod penal.
in actul de sesizare a instantei se arata ca inculpatul R V D la data de 08.07.2010, prin producerea unui accident de circulatie, a cauzat uciderea din culpa a unei persoane, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale si a masurilor de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii, sau pentru indeplinirea unei activitati.
Din probatoriul administrat in cauza, materialul de urmarire penala si declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a retinut urmatoarele:
La data de 08.07.2010, in jurul orei 03:30, R V D, angajat al SC M.....
SRL Roman, a plecat din localitatea Roman, judetul Neamt, spre punctul de lucru al societatii angajatoare din localitatea Darmanesti, judet Bacau, la volanul autotrenului cu numarul de inmatriculare ..., tractand remorca cu numarul de inmatriculare ... ( ambele proprietatea SC M.... SRL).
impreuna cu inculpatul se afla in cabina seful de depozit al societatii, numitul P V. in jurul orei 06:00, autotrenul condus de invinuit a ajuns in localitatea Darmanesti si a intalnit in drumul sau un atelaj hipo tras de doua cabaline si condus de numitul M G, ce se deplasa din sensul opus. in atelajul hipo se aflau un numar de sase persoane, toti fiind asezati pe banci improvizate fixate defectuos pe lateralele atelajului hipo.
A.
In momentul premergator impactului, R V D se deplasa cu autotrenul pe mijlocul dramului, ocupand o parte din banda de deplasare pe sensul opus, ajungand cu partea din dreapta autotrenului la aproximativ 1 metru de axul drumului. M G, conducatorul atelajului hipo, sesizand pericolul de impact, a tras haturile celor doua cabaline, incercand sa evite autocamionul prin virajul spre acostamentul din dreapta sa.
Ajungand in dreptul atelajului hipo, autocamionul condus de invinuit a lovit cabalina inhamata in partea stanga rupandu-i piciorul, precum si partea stanga a atelajului hipo.
Din cauza socului ocupantii atelajului hipo s-au dezechilibrat si au fost proiectati de pe banchetele improvizate pe care erau asezati, iar numitii M G si M M au cazut pe partea carosabila, primul decedand pe loc.
Aducandu-i-se la cunostinta inculpatului prevederile art.320 indice 1 Cod proc penala , acesta arata ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
Conform art. 320 indice 1 Cod proc penala pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala. Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata.
Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii.
In cauza au fost efectuate expertize medico-legale ale victimelor accidentului din care au rezultat urmatoarele:
Raportul medico-legal de necropsie nr. 60C din 19.08.2010 (fi. 49-51 ) care a concluzionat ca moartea numitului M G, in varsta de 84 ani, a fost violenta. Ea s-a datorat suspendarii bruste a functiilor vitale, survenite consecutiv unui politraumatism, soldat cu traumatism cervical cu fractura mielica a coloanei vertebral cu sectiune medulara si traumatism cranio -cerebral cu fractura de baza de craniu si hemoragie meningee, leziuni produse printr-un accident rutier fiind sigur si direct letale si incompatibile cu supravietuirea. In momentul decesului sangele nu continea alcool;
Raportul de constatare medico-legala nr. 460 IE din 22.09.2010 (fi. 38) a concluzionat ca numita M M, a prezentat un politraumatism soldat cu plaga epicraniana, fractura dubla de mandibula si fractura deschisa humeras drept, ce s-au putut produce prin lovire - proiectare intr-un accident rutier si
dateaza din 08.07.2010, si care au necesitat pentru vindecare ingrijiri mediale de 50-55 de zile.
S-a dispus efectuarea unui raport de expertiza tehnica (fi. 67-70) care a concluzionat ca:R V D nu a respectat regulile de circulatie , trecand cu camionul pe partea stanga a drumului depasind mijlocul soselei. S-a apreciat ca exista posibilitatea de a se ghida chiar si in lipsa marcajului, dupa acostamentul din dreapta soselei, a circulat cu o viteza de 58 km/h, incalcand art. 48 din OUG 19512002, potrivit cu care „ conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta", precum si art. 47, 49 si 54 din acelasi act normativ potrivit cu care „ Conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze intre vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective"; „ limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h", „ conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere sau sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic M G a respectat regulile de circulatie. Circula in mod regulamentar cu atelajul hipo pe partea dreapta a drumului, distanta de la laterala din stanga atelajului hipo la axul drumului fiind de 1,1 metri. Scaunele improvizate si lipsa unor elemente de fixare a celor din atelajul hipo au condus la proiectarea acestora pe partea carosabila, in momentul in care cabalinele au schimbat directia de deplasare spre acostamentul din dreapta drumului.
Situatia de fapt a fost dovedita prin :proces verbal de cercetare la fata locului (fi. 7-9);schita accidentului de circulatie (fi. 10);plansa fotografica a aspectelor fixate cu ocazia cercetarii la fata locului (fi. ll-23);proces verbal de cercetare criminalistica si plansa foto (fi. 24 - 27);raportul medico-legal de necropsie nr. 60C din 19.08.2010 (fi. 49-51); raportul de constatare medico-legala nr. 460 IE din 22.09.2010 (fi. 38);declaratiile martorilor raport de expertiza tehnica auto (fi. 67-70);declaratiile inculpatului (fi. 71-78).
Fapta inculpatului R V D care la data de 08.07.2010, prin producerea unui accident de circulatie, a cauzat uciderea din culpa a unei persoane, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale si a masurilor de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii, sau pentru indeplinirea unei activitati, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa ,
prevazuta de art. 178 alin.2 Cod penal, pentru care se va dispune pedeapsa cu inchisoarea.
La individualizarea pedepsei conf. art.72 C.pen. se va tine seama de gradul de pericol social al infractiunii, de modalitatea de savarsire dar si de persoana inculpatului care a avut o pozitie sincera in instanta, are doi minori in intretinere ,este la prima incalcare a legii penale.
Caracterizarile de la locul de munca si de la Politia Icusesti, Primaria din aceeasi localitate (filele 43-45 dosar) releva faptul ca inculpatul are un comportament decent , nu a avut fapte antisociale si nu a fost sanctionat pana in prezent nici administrativ si nici contraventional.
Astfel instanta apreciaza ca rolul educativ al pedepsei se poate realiza si fara privare de libertate, conform art.52 Cod penal.
Instanta a avut in vedere in baza art.414 alin.3 din Codul penal, decizia 74 din 5 noiembrie 2007 a inaltei Curti de Justitie si Casatie data in recurs in interesul legii, care a statuat ca interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza I - c nu se va face automat si va fi supusa aprecierii instantei in functie de criteriile prevazute de art.71 alin. 3 din Codul penal.
in ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia in regim de detentie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru indreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social si reeducat si fara izolare in regim de detentie.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 alin.l Cod Penal, respectiv: pedeapsa rezultata aplicata inculpatului este de 2 ani inchisoare; inculpatul nu este recidivist; experienta unui proces penal si riscul revocarii suspendarii cu consecinta executarii pedepsei intr-un loc de detentie, sunt apreciate de instanta ca fiind suficiente pentru a-i determina pe inculpati sa adopte in viitor o atitudine de respect fata de regulile de convietuire sociala, astfel incat scopul pedepsei poate fi realizat si fara executarea efectiva a acesteia.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art.81 Cod penal, pe durata unui termen de incercare stabilit conform art.82 din Codul penal.
intrucat pedepsele accesorii sunt alaturate pedepsei principale a inchisorii, constand in interzicerea exercitiului unor drepturi pe durata executarii pedepsei, iar instanta urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, in baza art.71 alin.5 Cod penal, instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de incercare.
in baza art.359 Cod proc. pen, va fi atrasa atentia inculpatului asupra disp. art.83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate, in ipoteza savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
M M , unica mostenitoare a defunctului M G, s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 30.000 lei despagubiri civile , reprezentand 10.000 lei caruta care a fost distrusa in totalitate, un cal care a murit in accident si al doilea care a murit mai tarziu dar din aceleasi motive, 20.000 lei cheltuielile ocazionate cu inmormantarea si praznicele aferente si 3000 lei daune morale.
Prin martorii propusi, I M si S D (filele 52-53), care au fost implicate direct in pregatirile pentru inmormantare si datinele ortodoxe ulterioare ,a rezultat ca pentru inmormantare a fost necesara suma de 6000 lei, praznicele in numar de 5 praznice conforme religiei ortodoxe in valoare de cate 2000 lei fiecare , cel de un an costand 2500 lei.
Martora SD a declarat ca un cal asemanator cu acela cu care a murit ca urmare a accidentului ar costa in jur de 2000 lei.
Partea civila nu a demonstrat ca ar exista legatura de cauzalitate intre decesul celui de al doilea cal si accident si nici alte cheltuieli pe care le-ar fi facut. Din chiar plansele foto care au fost realizate imediat dupa accident, a rezultat ca atelajul nu a suferit distrugeri importante si care nici nu au fost dovedite.
La interogatoriu partea civila a recunoscut ca a primit de la inculpat suma de 2000 lei in vederea acoperirii cheltuielilor de inmormantare.
Cu privire la pretentiile civile, instanta retine ca regula generala ca raspunderea patrimoniala a inculpatului pentru prejudiciul cauzat prin savarsirea unei fapte penale poate fi angajata in conditiile art.998 si urm.C.Civ, care presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii ce caracterizeaza raspunderea civila delictuala: fapta ilicita, prejudiciul -rezultatul negativ suferit de partea vatamata ca urmare a incalcarii drepturilor patrimoniale ocrotite prin legea penala, cert si nereparat inca, legatura de cauzalitate directa dintre fapta ilicita si prejudiciul produs, vinovatia sub forma intentiei directe.
Mai retine instanta, ca regula generala, ca in situatia in care autorul prejudiciului este asigurat, victima prejudiciului va primi despagubirea de la societatea de asigurare.
Acest principiu este aplicabil in speta avand in vedere ca la data producerii accidentului, autovehicolul era asigurat la A T Asigurari SA .
Raspunderea asiguratorului este o raspundere contractuala, stabilita in baza contractului de asigurare dintre asigurator si asigurat, astfel ca in situatia in care asiguratul savarsind o fapta ilicita, cauzeaza un prejudiciu unei alte persoane, fapta ilicita fiind un risc asigurat prin contract, asiguratorul raspunde direct fata de persoana pagubita, in limitele plafonului
sumei asigurate, fara a putea fi angajata raspunderea solidara a societatii de asigurare si a autorului faptei ilicite avand calitatea de asigurat, aspect care rezulta din interpretarea coroborata a Deciziei ICCJ nr. 1/2005 pronuntata in recurs in interesul legii care stabileste ca in procesul penal societatea de asigurari nu poate fi considerata parte responsabila civilmente si a dispozitiilor art.55 din Legea 136/1995 care prevad ca "despagubirile se platesc de catre asigurator in mod nemijlocit persoanei pagubite in masura in care acestea nu au fost despagubite de catre asigurat."
Instanta mai retine ca in speta plafonul maxim al despagubirilor pentru vatamari corporale si deces este de 1.500.000 Euro iar pentru pagube materiale de 300.000 Euro, conform politei de asigurare, daunele materiale si morale solicitate de toate partea civila, incadrandu-se in aceste limite de despagubire, motiv pentru care in speta va fi angajata, pentru considerentele expuse anterior, doar raspunderea partimoniala contractuala a asiguratorului.
Angajarea raspunderii patrimoniale pentru cheltuielile facute cu inmormantarea persoanei decedate, inclusiv cheltuielile efectuate cu pomenirile ulterioare este admisibila in considerarea pricipiilor generale care guverneaza raspunderea civila delictuala cat si in privinta unei practici jurisprudentiale constante.
De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art.49 pct.2 lit a din Ordinul CSA nr.20/2008, la stabilirea despagubirilor in cazul decesului unei persoane se au in considerare cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative.
in privinta daunelor morale, instanta apreciaza ca suferintele partii civile determinate de pierderea tatalui sau, reprezinta pentru aceasta un prejudiciu moral, fiind intrunite conditiile raspunderii civile delictuale: fapta ilicita, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de partea vatamata-parte civila, ca urmare a incalcarii dreptului subiectiv nepatrimonial ocrotit de legea penala - dreptul la viata, prejudiciul cert si nereparat inca, legatura de cauzalitate directa dintre fapta ilicita si prejudiciul produs, vinovatia inculpatului.
Cu privire la cuantumul daunelor morale instanta retine ca despagubirile acordate cu acest titlu urmaresc compensarea echitabila a prejudiciului moral provocat, determinat de decesul tatalui sau.
Instanta va avea in vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale necesitatea de a pastra un echilibru care sa asigure stabilirea unei despagubiri integrale a acestui prejudiciu, fara a minimiza importanta suferintei psihice cauzate partii vatamate prin stabilirea unui cuantum
nesemnificativ dar si fara a transforma aceste daune intr-un mod de imbogatire nejustificata sau intr-o amena excesiva pentru cei care le platesc.
Instanta apreciaza ca decesul victimei a cauzat o pierdere de neinlocuit pentru fiica acestuia, suferinta fizica permanenta generata de aceasta pierdere neputand fi cuantificata, in acest sens orice despagubiri si in orice cuantum neputand avea un efect vindecator.
In baza art.14 C.pr.pen, art.346 C.pr. pen si art.48, 49 si art.53 din Legea 136/1995, va obliga asiguratorul A T Asigurari SA , la plata de daune materiale si morale , in masura admiterii lor.
Se va lua act ca inculpatul a avut aparator ales.
in temeiul art.191 alin 1 C.pr.pen, va obliga pe inculpatul R V D la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat din care 383 lei contravaloare necropsie ce va fi achitata in contul RO92TREZ0615041XXX000436 catre Spitalul Bacau.
Va fi obligat asiguratorul A T Asigurari SA la plata catre partea vatamata M M la plata sumei reprezentand cheltuieli de judecata , respectiv onorariu aparator.