Uciderea din culpa Sentinta penala nr. 8 din data de 17.01.2012
pronunțată de

Prin sentinta penala nr.81/12.04.2011 pronuntata in dosarul nr. 2468/313/2011 al Judecatoriei Strehaia, ramasa definitiva prin decizia penala nr.1623/12.10.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, in baza art. 178 alin. 3 Cod pen., cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod pr. Pen. si art. 74, 76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. I. la 2 ani inchisoare. In baza art.184 alin.2, 4 c.pen. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod pr. pen. si art. 74, 76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 3 luni inchisoare. In baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod pr. pen. si art. 74, 76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 7 luni inchisoare. In baza art.33, 34 c.pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul urmand a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani inchisoare. In baza art. 71 alin. 2 Cod pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a-II si lit.b) Cod penal. In baza art. 191 Cod pr. Pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de catre stat. A fost disjunsa actiunea civila.
In fapt, s-a retinut ca la data 09.08.2009, in jurul orei 05:15, in timp ce conducea autoutilitara Ford cu numar de inmatriculare L-830-GOK pe raza localitatii M., jud. MH, inculpatul C. I., avand o alcoolemie peste limita legala, a patruns pe contrasens, pe banda de circulatie a autoturismului DACIA tipul 1307 condusa de Muica Viorel, pe care a acrosat-o lateral cu partea sa stanga fata in partea lateral stanga a autoturismului Dacia iar dupa coliziune si-a continuat deplasarea pe aceeasi banda-contrasens intrand in impact frontal dreapta cu partea frontal lateral dreapta a autoturismului ARO 320 condus de catre J. I..
In urma impactului, conducatorul auto J. I. a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 3-4 luni de vindecare, iar ocupantul locului din dreapta, Andrei Ion-Florin, a decedat datorita hemoragiei meningo-cerebrale.
Potrivit art. 22 al. 1 C.p.p., hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia. Ca atare, instanta urmeaza a verifica existenta si intinderea prejudiciului, legatura de cauzalitate dintre fapta inculpatului si prejudiciu.
In cauza s-au constituit parti civile: Spitalul Judetean de Urgenta Tg. Jiu, cu suma de 175 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare a numitului J.I. in perioada 09.08.2009-10.08.2009; Spitalul Foisorul de Foc Bucuresti, cu suma de 16.872,85 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare a numitului J. I. in perioadele 10.08.2009-24.08.2009 si 20.01.2010-27.01.2010; J.I., cu suma de 200.000 lei daune morale, 28.300 lei cheltuieli cu spitalizarea, medicamente, alimentatie speciala, transport, plata insotitor, renta globala de la data producerii accidentului pana la data constituirii ca parte civila, 60.000 lei pe an reprezentand venituri nerealizate, 40.000 lei reprezentand contravaloarea autoturismului ARO distrus in accident, 700 lei lunar prestatie periodica tot restul vietii; A. I., A.R, G. M., cu cate 50.000 lei daune morale si 40.000 lei cheltuieli de inmormantare si pomeni pana la un an ale defunctului A. I.F. Suma reprezentand cheltuielile de inmormantare si pomeniri a fost majorata de partile civile la 50.000 lei, in cursul procesului fiind efectuate si pomenile de un an si jumatate si doi ani.
Instanta retine ca exista legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si prejudiciul suferit de partile civile Spitalul Judetean de Urgenta Tg. Jiu si Spitalul Foisorul de Foc Bucuresti, constand in cheltuielile de spitalizare a numitului J. I. Cuantumul prejudiciilor este dovedit cu deconturi.
De asemenea, prin savarsirea faptei s-a produs partilor civile A.I., A.R, G. M. atat un prejudiciu material, cat si un prejudiciu moral, astfel ca acestea sunt indreptatite la despagubiri.
Pentru evaluarea prejudiciului material, constand in cheltuielile facute cu inmormantarea si pomenirile ulterioare ale victimei A. I.F., au fost depuse mai multe bonuri valorice si facturi fiscale, fiind audiati si martori.
Din declaratiile martorilor S.I., S.I.C., instanta retine ca victima a fost inmormantata de catre parintii sai - partile civile A.I. si A.R.. S-au efectuat cheltuieli cu edificarea cavoului zidit, placarea cu granit a acestuia, cumpararea si montarea crucii de marmura, a unui acoperis din policarbonat la mormant, a sicriului echipat, a obiectelor de imbracaminte pentru defunct, obiecte ce se dau de pomana( prosoape, vase, lenjerii) persoanelor care participa la inmormantare, a alimentelor si bauturii pentru masa comemorativa si pomenile ulterioare.
Martorii au precizat ca, potrivit obiceiului locului, la inmormantare au participat circa 700 de persoane, din care 500 au ramas si la masa comemorativa. Decesul survenind brusc, defunctul nu avea achizitionate bunuri ce servesc inmormantarii.
Ulterior, s-au facut pomeni la sase saptamani, o jumatate de an, un an, un an si jumatate, ultima fiind efectuata in august 2011, la doi ani. La fiecare pomana au participat 200-250 persoane.
Martorii au aproximat ca suma totala cheltuita cu inmormantarea si pomenile ulterioare a depasit 50.000 lei. O parte din suma a fost justificata si cu bonuri valorice si facturi fiscale.
Instanta va retine contravaloarea prejudiciului material 50.000 lei, suma solicitata de catre partile civile, confirmata de catre martori, si care, in aprecierea instantei nu este exagerata, fata de numarul mare de persoane care au participat la inmormantare, pomeni si pregatirile pe care le implica astfel de evenimente.
Cu privire la gradul de contributie al partilor civile la cheltuieli, instanta va tine seama de declaratiile martorilor, conform carora parintii victimei le-au suportat si, neexistand alte indicii, va retine contributia lor egala. Din probe nu a reiesit ca partea civila G. M. ar fi contribuit la aceste cheltuieli.
In ceea ce priveste prejudiciul moral, instanta constata ca partile civile au suferit o pierdere prin decesul neasteptat al copilului, respectiv fratelui, de varsta foarte tanara, suferinta de mare intensitate si durata. Desi nu exista criterii de evaluare a prejudiciului moral, din declaratiile martorilor audiati, instanta retine ca cel mai mult a suferit mama defunctului, care a albit brusc. Nici in prezent, suferinta acesteia nu s-a diminuat, prin prisma locului de munca, trecand zilnic prin fata cimitirului unde este inmormantat fiul. Fara a se contesta existenta prejudiciului moral pentru sora defunctului, cuantumul urmeaza a se stabili la o suma mai mica, tinand cont de imprejurarea ca aceasta nu mai locuia impreuna cu victima, avea intemeiata propria familie si, implicit pierderea fratelui nu a avut un impact atat de zdrobitor ca in cazul parintilor, care ii resimt lipsa zi de zi.
Prejudiciul este cert si nu poate fi acoperit in bani. Totusi o asemenea pierdere nu trebuie sa constituie o modalitate de imbogatire pentru rudele ramase in viata. Pentru aceste motive, instanta va stabili in compensare suma de 70.000 lei daune morale pentru partea civila A.R., 50.000 lei pentru A. I. si 35.000 lei pentru G. M.
In ce priveste partea civila J.I., prin fapta inculpatului, a suferit atat un prejudiciu moral, cat si material.
Prejudiciul moral consta atat in suferinta psihica data de pierderea nepotului, care, asa cum au aratat martorii, i-a murit in brate in acelasi accident de circulatie, dar si in suferinta fizica suportata, perioada mare de timp, leziunile produse prin accident necesitand doua interventii chirurgicale importante, sedinte de recuperare. Din certificatul de incadrare in grad de handicap rezulta ca partea civila are gradul II accentuat, nerevizuibil, astfel ca, si neputinta de a se deplasa singur si de a-si efectua personal macar activitatile in gospodarie constituie un alt motiv de suferinta psihica pentru partea civila. Pentru aceste considerente, instanta va stabili in compensare suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
In privinta cheltuielilor cu spitalizarea, medicamente, alimentatie speciala, transport, plata insotitor, instanta o apreciaza in parte intemeiata. Astfel, partea civila nu a evidentiat si nu a facut dovada unor cheltuieli cu spitalizarea, in plus fata de cele enumerate in decontul unitatilor spitalicesti. Partea civila nu a achitat contravaloarea spitalizarii, fiind constituite parti civile in cauza spitalele cu aceste cheltuieli. De asemenea, medicamentele si hrana necesara sunt incluse in decontul spitalelor, partea civila nefacand dovada necesitatii si achizitionarii unora suplimentare. Se solicita plata unui insotitor, desi din declaratia martorei J. F. I., nora persoanei vatamate, reiese ca ea l-a insotit in perioada cat a fost internat si apoi la sedintele de recuperare, evident fara a fi platita.
Sunt justificate cheltuielile cu transportul la unitatile spitalicesti. Astfel, din declaratia martorului N. I. C. rezulta ca l-a transportat pe partea civila cu autoturismul personal, din localitatea de domiciliu la Bucuresti, cu ocazia internarii pentru o intervenite chirurgicala si de inca sase ori la sedinte de recuperare. De fiecare data, martorul facea doua drumuri dus-intors, pentru a-l duce, iar la interval de 10-14 zile, pentru a-l intoarce. Instanta apreciaza ca suma de 400 lei pentru fiecare ocazie, incluzand combustibil, mancarea si tariful soferului, este rezonabila, urmand a stabili in total 2800 lei.
Partea civila mai solicita suma de 13.300 lei, cu titlu de renta globala de la data producerii accidentului pana la data constituirii de parte civila, respectiv 700 lei/luna, intrucat beneficia de o indemnizatie de somaj de 430 lei lunar si presta si activitati in gospodarie, realizand venituri suplimentar. Totodata solicita separat si suma de 60.000 lei anual, cu acelasi titlu, suma pe care o castiga din cresterea animalelor si valorificarea produselor. Se constata ca exista o contradictie intre sustinerile partii cu privire la castigul lunar de care a fost lipsit.
Din declaratiile martorilor J.F.I si N.I.C., precum si din adeverintele emise de Primaria C. reiese ca J.I. avea in proprietate in anul 2009, 1400 ovine, 33 bovine si alte animale, de care se ingrijea personal si ajutat de ciobani si membrii familiei. Martora sustine ca realiza astfel un venit anual de 70.000-80.000 lei. In anul 2010, partea civila mai figura in evidentele agricole cu 500 ovine, 6 bovine si altele, martora sustinand ca unele animale au murit (imprejurare ce nu poate fi rezultatul faptei ilicite a inculpatului), altele au fost vandute, evident pretul intrand in patrimoniul partii civile. Astfel, nu este cert ca venitul anual al partii s-a redus la un sfert, asa cum sustine martora, datorita faptului ca J.I. nu s-a mai putut ocupa personal de ingrijirea animalelor. Este evident ca la un numar de 1400 ovine, nici in trecut nu se putea ingriji personal, avand ciobani angajati. Pe de alta parte, la data producerii accidentului partea civila avea 62 de ani, aproape de varsta pensionarii, capacitatea de munca nemaifiind oricum deplina. Concluzionand, castigul nerealizat invocat de partea civila este apreciat de instanta ca incert.
Intrucat indemnizatia de somaj se acorda pe o perioada determinata, partea civila nefacand dovada ce perioada ar mai fi primit ajutorul, in cazul in care nu ar fi intervenit accidentul, instanta asimileaza situatia de fata celei a persoanei neincadrate in munca, care si-a pierdut capacitatea de munca. Nici literatura juridica, nici practica judiciara nu au stabilit criterii concrete de evaluare a despagubirii in acest caz, conturandu-se doua directii: luarea in considerare a salariului minim in economia nationala sau a daunelor suferite efectiv de victima, asa cum rezulta din imprejurarile de fapt si de situatia personala a acesteia. Cu privire la a doua modalitate de evaluare, partea civila nu a produs probe concludente. Tinand seama ca suma lunara solicitata, 700 lei, se apropie de salariul minim pe economie in perioada respectiva, instanta va aplica primul criteriu de evaluare a castigului de care a fost lipsit partea civila. Asadar, se va tine seama de salariul minim pe economie pe anii 2010-2011, de 600 lei, din care se va scadea contravaloarea pensiei de asigurari sociale, 234 lei, urmand a se stabili suma totala de 7320 lei, calculata pana la data pronuntarii.
In continuare, se va stabili pentru partea civila o prestatie periodica de 466 lei lunar, constand in diferenta dintre salariul minim actual, 700 lei, si pensia de asigurari sociale, 234 lei.
La plata sumelor prezentate mai sus urmeaza a fi obligat inculpatul, in baza art. 998 C.civ, in vigoare la data savarsirii faptei delictuale, alaturi de asiguratorul de raspundere civila BAAR, avand in vedere ca suma acordata se incadreaza in plafonul de despagubiri prev. in art. 24 din Ordinul CSA nr. 20/2008 pentru anul 2009.
Raspunderea BAAR este angajata in temeiul art. 54 din legea 136/1995, conform carora, despagubirea se stabileste si se efectueaza conform art. 43 si 49, iar in cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, stabilita in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenienti fortati. Drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse pe teritoriul Romaniei de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in strainatate se exercita impotriva asiguratorului prin reprezentantele de despagubiri sau prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, dupa caz, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 48 alin. 2.
In speta, la data producerii accidentului, autoutilitara Ford cu numar de inmatriculare L-830-GOK, condusa de catre inculpat, avea asigurare de raspundere civila auto valabila la societatea Tesco Insurance din Marea Britanie. Asa cum reiese din adresa nr. OJ 2781/12.12.2011 a BAAR, aceasta societate nu are corespondent desemnat pe teritoriul Romaniei, astfel ca, potrivit tezei finale a art. 54, persoana pagubita urmeaza sa-si exercite drepturile impotriva asiguratorului reprezentat prin BAAR.
Instanta va respinge actiunea civila impotriva asiguratorului SC Omniasig Vienna Insurance Group SA, suc Gorj, tinand seama de dispozitiile art. 27 pc. 4 din Ordinul 20/2008, conform caruia asiguratorul nu acorda despagubiri pentru prejudiciile cauzate in situatiile in care nu se face dovada valabilitatii la data accidentului a asigurarii obligatorii RCA sau asiguratorul RCA nu are raspundere. Potrivit art. 29 al. 1 lit. c, raspunderea asiguratorului RCA incepe din momentul eliberarii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a inmatricularii/inregistrarii vehiculului, pentru vehiculele comercializate care urmeaza sa fie inmatriculate/inregistrate.
In speta, inculpatul a incheiat o polita de asigurare cu SC Omniasig Vienna Insurance Group SA, suc Gorj la data de 10.07.2009, conditie obligatorie, conform art. 481 din legea 136/1995, in vederea inscrierii in circulatie, dar ulterior nu a obtinut autorizatie provizorie de circulatie si nici nu a inmatriculat vehiculul, pana la momentul accidentului, astfel incat polita nu era valabila.
Tinand seama de prevederile art. 50 din legea 136/1995 modificata, asiguratorul va fi obligat alaturi de inculpat si la plata cheltuielilor de judecata efectuate in proces de catre partea civila A.I., constand in onorariu avocat.