Procedura insolventei. Contestatie la tabelul definitiv al creantelor.
Imprejurarea ca o persoana juridica, actionar majoritar al debitorului aflat in procedura insolventei, a finantat societatea debitoare in vederea redresarii activitatii nu presupune efectuarea unei activitati de creditare, acordare de imprumuturi, etc. potrivit, art.2 alin.2 din Legea 93/2009 sau art.5 alin.1 din OUG 99/2006, de natura sa atraga nulitatea imprumutului pentru incapacitate de folosinta a imprumutatorului si, implicit respingerea cererii de inscriere a creantei derivate penntru recuparare in procedura insolventei.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 839 din 19.04.2013)
Prin sentinta civila nr.7163/19.06.2012 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Civila, pronuntata in dosarul nr.67647/3/2011/a3, a fost respinsa ca neintemeiata contestatia la tabelul definitiv al creantelor inregistrate asupra averii debitoarei S.C. V P D V, in contradictoriu cu intimata creditoare SC A C … SRL.
In motivare se arata ca lichidatorul a inscris creanta SC A C … SRL in tabelul definitiv al creditorilor cu valoarea de 1.535.751,36 lei, la ordinea de preferinta prevpzuta de art.123 pct.9 lit.a din Legea 85/2006.
Unicul motiv invocat de contestatoare care se incadreaza in „eroare esentiala” prev. art.75 alin.1 din Legea 85/2006, se refera la eroarea lichidatorului de a incadra creanta la categoria prev. de art.123 pct.9 lit.a din lege. Creditoarea are, insa, calitatea de actionar al debitoarei, titular a 96,06% din capitalul social, astfel incat creanta a constituit un credit acordat pentru finantarea activitatii debitoarei.
Celelalte critici nu se incadreaza intre motivele limitative prevazute de art.75 alin.1, fiind si neintemeiate: creanta a fost inregistrata in evidentele contabile ale societatii debitoare ca fiind imprumuturi acordate societatii, societatea creditoare in calitate de actionar avea dreptul legal de a credita societatea in care detinea actiuni, fara sa fie obligata sa aiba in obiectul de activitate desfasurarea unei activitati de creditare, iar lichidatorul putea indeplini simultan calitatea de administrator judiciar ori lichidator al unui debitor si al creditorului acesteia, fiind o societate profesionala cu raspundere limitata, conform art.28 alin.4-5 din OUG 86/2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs D G F P M B reprezentata prin A F P S 4, solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei, in sensul admiterii contestatiei, constatarea netemeiniciei si nelegalitatii masurilor luate de lichidatorul judiciar privind inscrierea in tabelul creantelor inregistrate fata de S.C. V P D V SA a creditoarei SC A C … SRL.
Recursul se intemeiaza pe prevederile art.304 pct.9 si art.3041 C.pr.civ., invocandu-se urmatoarele:
Instanta de fond a retinut in mod eronat ca in cauza erau incidente prevederile art.123 pct.9 lit.a din Lg.85/2006. O astfel de interpretare vine in contradictie flagranta cu principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. Potrivit relatiilor de la registrul comertului, SC A C … SRL nu are in obiectul de activitate creditarea, pe cale de consecinta, nu putea desfasura in mod legal activitati de creditare si nu putea fi inscrisa in tabelul creantelor la rangul prev. de art.123 pct.9 lit.a
Inregistrarea unei datorii in contabilitate trebuie sa aiba la baza documente justificative (contractul de imprumut, ordin de plata, extras de cont, etc). In lipsa acestora, hotararea pronuntata nu era sustinuta de probe suficiente si temeinice care sa formeze convingerea instantei asupra veridicitatii creantei.
La data imprumutului, insasi creditoarea se afla in procedura prevazuta de Legea 85/2006, astfel incat platile nu s-ar fi putut efectua decat in conditiile prevazute strict de legea insolventei. In consecinta potrivit art.46 alin.1 din Legea 85/2006, orice eventuala operatiune de finantare ori creditare efectuata de SC A C … SRL este nula.
Banii primiti sub forma de imprumut ar fi trebuit sa se regaseasca in activul societatii debitoare la data deschiderii procedurii.
Faptul ca, potrivit OUG 85/2006 putea indeplini simultan calitatea de administrator judiciar/lichidator al unui debitor, cat si al creditorului acestuia, nu il exonereaza de respectarea atributiilor stabilite de art.25 lit.f din Legea 85/2006.
Recursul a fost depus in termen legal, fiind scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.
Au fost atasate inscrisuri in sustinerea cererii de recurs.
Intimata a depus la dosar intampinare insotita de inscrisuri, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele dosarului in conformitate cu dispozitiile art.3041 C.pr.civ., Curtea constata si retine urmatoarele:
Recurenta contestatoare detine o creanta garantata, inscrisa in tabelul de creante, conform art.121 pct.2 rap. la art.3 pct.9 din Legea 85/2006.
Recurenta a formulat contestatie impotriva creditoarei intimate SC A C … SRL, care are o creanta inscrisa in tabel conform art.123 pct.9 lit.a din Legea 85/2006, avand calitatea de creditor chirografar.
Contestatia a fost formulata in temeiul art.75 alin.1 din Legea 85/2006, invocandu-se „eroarea esentiala”, ori „falsul” si „dolul”, instanta de fond procedand in mod corect la respingerea acesteia ca neintemeiata.
Astfel cum insasi recurenta admite in cuprinsul recursului, nu exista o situatie de incompabilitate, dispozitiile art.28 alin.5 din OUG nr.86/2006 recunoscand posibilitatea de a indeplini concomitent calitatea de administrator sau lichidator al unui debitor si al creditorului acestuia, daca aceasta calitate revine unei societati profesionale cu raspundere limitata, cum este si cazul in speta.
In temeiul dispozitiilor art.25 lit.f din Legea 85/2006, in urma verificarii declaratiei de creanta, aceasta a fost inscrisa in tabelul debitoarei S.C. V P D V SA, actele doveditoare fiind depuse la dosar (filele 66-226).
Recurenta invoca incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta prin acordarea unui imprumut debitoarei, in absenta acreditarii acesteia ca institutie de credit.
In realitate, textele de lege care reglementeaza functionarea institutiilor financiare interzic desfasurarea cu titlu profesional a unor activitati specifice de creditare, acordare de imprumuturi, etc. (a se vedea in acest sens dispozitiile art.2 alin.2 din Legea 93/2009 sau dispozitiile art.5 alin.1 din OUG 99/2006).
Creditoarea intimata a finantat societatea debitoare, in vederea redresarii activitatii acesteia, astfel cum s-a stipulat expres in contractul incheiat cu aceasta la 5.01.2007, in art.II din contract, in calitatea sa de actionar majoritar al societatii debitoare, avand deci un interes major in sensul derularii unei activitati profitabile a debitoarei.
Contractul de imprumut mentionat, nr.3/5.01.2007 incheiat intre debitoare si creditoare, precum si celelalte documente doveditoare (extrase de cont, dispozitii de incasare) au stat la baza inscrierii in tabelul de creante, sumele cuprinse in tabelul preliminar neformand, de altfel, obiectul vreunei contestari in cauza.
In ce priveste sustinerile recurentei privind nulitatea operatiunilor de creditoare, ca fiind efectuate de o persoana juridica aflata in stare de insolventa, acestea urmeaza sa fie inlaturate.
Asa cum rezulta din actele dosarului, finantarea societatii debitoare din fondurile creditoarei, in calitatea sa de actionar majoritar, s-a realizat in perioada 2007 – 2010, inainte de intrarea in insolventa a creditoarei prin incheierea din 8.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Civila, publicata in BPI nr.2480/2.03.2011, nefiind deci incidente dispozitiile art.46 alin.1 din Legea 85/2006.
In concluzie, pentru considerentele aratate, recursul a fost respins ca nefondat, in temeiul art.312 C.pr.civ.