Procedura insolventei. Atributiile administratorului judiciar.
In considerarea dispozitiilor articolului 20 din Legea nr. 146/1997 si a articolului 67 din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar propune judecatorului-sindic anularea declaratiei de creanta, instanta fiind cea care aplica sanctiunea.
- Articolul 67 din Legea nr.85/2006.
Dispozitiile art.67 alin.1 din legea nr.85/2006 care stabilesc ca administratorul judiciar verifica cererea si documentele depuse nu confera acestuia dreptul de anulare a unei declaratii de creanta ca netimbrata si nici nu-l scutesc de obligatia de comunicare catre petent a obligatiei de timbrare. In urma comunicarii acestei obligatii si a constatarii neindeplinirii ei pana la termenul fixat, administratorul judiciar propune judecatorului-sindic anularea declaratiei de creanta, instanta fiind cea care aplica sanctiunea.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.1608 din 02.10.2012)
Prin contestatia formulata la tabelul preliminar de creante intocmit de RTZ&P SPRL - F A, administrator judiciar al debitoarei SC F SRL, creditoarea SC N S SRL a solicitat inscrierea sa in tabelul preliminar cu suma totala de 107.968,83 lei, aratand ca administratorul judiciar a respins in mod nelegal cererea de inscriere la masa credala pentru pretinsa netimbrare corespunzatoare a cererii si inregistrarea provizorie a creantei pana la solutionarea cererii de anulare a ordonantei de plata de catre Judecatoria Ramnicu Valcea (ds. nr.3519/288/2012).
Prin sentinta civila nr.535/19.06.2012 Tribunalul Ilfov - Sectia Civila a respins ca neintemeiata contestatia formulata de creditoarea SC N S SRL la tabelul preliminar de creante.
Pentru a pronunta aceasta sentinta judecatorul-sindic a retinut ca potrivit art.67 din Legea 85/2006 ii revine administratorului judiciar obligatia de a verifica cererile de admitere a creantelor si de a intocmi tabelul preliminar in termenul prevazut prin incheierea de deschidere a procedurii. Avand in vedere aceasta dispozitie legala, precum si faptul ca dispozitiile art. 20 din Legea 146/1997 nu stabilesc carei persoane apartine obligatia de a pune in vedere plata taxei de timbru in cadrul procedurii extrajudiciare, facand si aplicarea principiului general de drept "nemo censetur ignorare legem" ( nimeni nu poate invoca necunoasterea legii), instanta de fond a apreciat ca nu ii revine ei sarcina de a pune in vedere obligatia de a achita taxa judiciara de timbru aferenta cererii creditorului de admitere a creantei.
Mai mult, avand in vedere disp. art. 20 alin.1si alin.3 din Legea 146/1997, precum si faptul ca prin incheierea de deschidere a procedurii generale de insolventa instanta a stabilit termenul limita pana la care creditorii au dreptul de a solicita inscrierea la masa credala, in speta 23.04.2012, judecatorul-sindic a apreciat ca in mod legal administratorul judiciar a respins cererea creditoarei SC R M S.A Bucuresti pentru neplata taxei judiciare de timbru datorata conform art. 6 lit. c) din Legea 146/1997.
Fiind gasita ca intemeiata masura administratorului judiciar de anulare a declaratiei de creanta ca netimbrata, instanta de fond nu a mai analizat celelalte motive invocate de creditoarea-contestatoare in cuprinsul contestatiei formulate la tabelul preliminar de creante.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, creditoarea-contestatoare SC N S SRL, acesta fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Civila sub acelasi nr. unic 471/93/2012/a5.
In motivarea recursului, legal timbrat, recurenta a aratat ca instanta de fond a interpretat gresit dispozitiile legii nr.146/1997, respectiv cele ale art.20 alin.2 si 3. Astfel, desi legiuitorul a prevazut expres ca instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata, sanctiunea pentru neindeplinirea acestei obligatii pana la termenul stabilit fiind anularea cererii, instanta de fond in mod nelegal nu a dat curs dispozitiilor legale si a respins contestatia formulata impotriva tabelului preliminar. Primul termen de judecata a fost la data de 19.06.2012, moment la care creditoarea-contestatoare avea achitata taxa judiciara de timbru aferenta declaratiei de creanta, in cuantumul prevazut de lege.
Recurenta creditoare-contestatoare a mai precizat ca, din coroborarea disp.art.20 din legea nr.146/1997 cu disp.art.67 din legea nr.85/2006, administratorul judiciar nu are competenta sa respinga o cerere de creanta motivat de faptul ca nu exista dovada achitarii taxei judiciare de timbru, aceasta competenta revenindu-i doar instantei de judecata.
In ceea ce priveste inregistrarea provizorie a creantei pana la solutionarea cererii de anulare a ordonantei de plata, recurenta a precizat ca aceasta masura este nelegala fata de dispozitiile art.66 din legea nr.85/2006 coroborate cu prevederile art.13 alin.3 din OUG nr.119/2007.
Fata de motivele invocate, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei atacate si admiterea contestatiei sale la tabelul preliminar de creante.
In drept, recurenta a invocat dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila.
In cauza debitoarea SC F SRL prin administrator judiciar RTZ&P SPRL - F A a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand ca recurenta avea obligatia achitarii anticipate a taxei judiciare de timbru aferenta declaratiei de creanta, iar administratorul judiciar, in calitatea sa de organ care aplica procedura insolventei (conform art.5 din legea nr.85/2006), avea obligatia sa verifice la momentul primirii cererii de admitere a creantei daca titularul a intrunit cerinta achitarii taxei judiciare.
Administratorul judiciar a mai precizat ca in procedura de verificare a creantelor (procedura prealabila, necontencioasa, derulata de administratorul judiciar si nu de instanta), rolul central ii revine lui, titularul cererii de admitere a creantei avand obligatia achitarii taxelor judiciare de timbru anterior inregistrarii cererii, administratorul judiciar neavand o obligatie legala de a-i pune in vedere sa achite respectiva taxa.
S-a mai aratat ca data limita pentru depunerea declaratiilor de creanta a fost stabilita de instanta de fond ca fiind 23.04.2012, astfel ca nu are relevanta faptul ca la primul termen de judecata din 19.06.2012 taxa judiciara de timbru era deja achitata.
Administratorul judiciar a mai invocat dispozitiile art.35 alin.2 din Normele metodologice de aplicare a legii nr.146/1997 potrivit carora instantele de judecata pot retine cereri sau actiuni netimbrate in mod exceptional, pentru motivele mentionate in rezolutie, dispozitii din care rezulta imposibilitatea invocarii de catre creditoarea-contestatoare a unei obligatii a instantei de a primi o cerere neinsotita de dovada achitarii taxei judiciare de timbru. Daca aceste dispozitii legale ar fi interpretate contrar, natura tabelului preliminar (de oglinda a datoriilor debitoarei) ar fi afectata, iar structura tabelului ar fi denaturata prin inscrierea ulterioara a creditorilor ce nu au achitat taxa judiciara la momentul inregistrarii declaratiei de creanta.
Analizand hotararea atacata sub aspectul criticilor invocate, vazand si dispozitiile art.3041 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Prin declaratia de creanta inregistrata in termenul stabilit de judecatorul-sindic prin incheierea de deschidere a procedurii insolventei debitoarei SC F SRL, creditoarea SC N S SRL a solicitat inscrierea sa la masa credala cu suma de 107.968,83 lei.
La data de 14.05.2012 a fost intocmit de catre administratorul judiciar RTZ&P SPRL - F A tabelul preliminar al creditorilor, creanta creditoarei nefiind inscrisa deoarece cererea nu a fost timbrata; pe fondul creantei, administratorul judiciar a mentionat ca aceasta ar fi trebuit inscrisa provizoriu, fiind o creanta sub conditie (aspect ce rezulta din raportul de verificare al creantelor aflat in extras la filele 119-120 dosar fond).
Impotriva tabelului preliminar de creante a formulat contestatie creditoarea SC N S SRL, fiind atasate dovezile de achitare a taxei judiciare de timbru in cuantum de 120 lei si timbru judiciar de 5 lei atat pentru contestatia formulata, cat si pentru declaratia de creanta (ordinele de plata din 18.05.2012, filele 5-6 dosar fond).
Avand in vedere ca taxa judiciara de timbru si timbru judiciar au fost achitate de creditoarea-contestatoare anterior solutionarii contestatiei de catre judecatorul-sindic si tinand cont de faptul ca administratorul judiciar nu a comunicat creditoarei-contestatoare obligatia achitarii taxelor judiciare anterior intocmirii tabelului preliminar (aspect confirmat de reprezentantul administratorului judiciar in fata instantei de recurs), Curtea constata ca sunt intemeiate criticile recurentei, hotararea atacata fiind nelegala sub acest aspect.
Astfel, dispozitiile art.20 din legea nr.146/1997 trebuie interpretate in mod logic si sistematic, nu doar strict gramatical. Desi alin.1 vorbeste de plata anticipata a taxei judiciare de timbru, alin.2 si alin.3 stabilesc obligatia instantei de a pune in vedere petentului obligatia de plata a taxei, sanctiunea fiind anularea cererii daca respectiva obligatie nu a fost indeplinita pana la termenul stabilit.
In speta, creditoarea-contestatoare a depus declaratia de creanta fara a depune si dovada achitarii taxei judiciare de timbru, insa administratorul judiciar a inlaturat creanta din tabelul preliminar pentru netimbrarea cererii, fara a pune in vedere petentei indeplinirea respectivei obligatii, conform art.20 alin.2 din legea nr.146/1997. Nu poate fi primita sustinerea administratorului judiciar potrivit careia aceasta obligatie apartine numai instantei de judecata, nu si lui ca organ participant la procedura insolventei. Aceasta deoarece declaratia de admitere a creantei reprezinta o cerere adresata instantei de judecata, intr-o procedura contencioasa, judiciara, iar sanctiunea anularii ei ca netimbrata nu poate fi luata decat dupa ce s-a pus in vedere petentei obligatia de indeplinire a achitarii taxei judiciare de timbru. Mai mult, aceasta masura a anularii declaratiei de creanta ca netimbrata putea fi dispusa numai de instanta de judecata, fiind un atribut exclusiv al ei, si numai dupa ce verifica daca administratorul judiciar a comunicat creditoarei obligatia de achitare a taxei judiciare.
Dispozitiile art.67 alin.1 din legea nr.85/2006 care stabilesc ca administratorul judiciar verifica cererea si documentele depuse nu confera acestuia dreptul de anulare a unei declaratii de creanta ca netimbrata si nici nu-l scutesc de obligatia de comunicare catre petent a obligatiei de timbrare. In urma comunicarii acestei obligatii si a constatarii neindeplinirii ei pana la termenul fixat, administratorul judiciar propune judecatorului-sindic anularea declaratiei de creanta, instanta fiind cea care aplica sanctiunea.
Normele metodologice de aplicare a legii nr.146/1997 nu pot fi interpretate in sens contrar dispozitiilor exprese ale art.20 din lege, ele neavand forta juridica de a modifica dispozitia legala.
De asemenea, schimbarea structurii tabelului preliminar al creditorilor, ulterior solutionarii contestatiilor la acesta, indiferent de motivele gasite ca intemeiate, nu afecteaza "natura" acestuia de "oglinda a datoriilor debitoarei", caci caracterul sau prin definitie este de provizorat, dobandind caracter definitiv si fiind intr-adevar o oglinda a datoriilor debitoarei abia dupa solutionarea contestatiilor si intocmirea tabelului definitiv.
Fata de toate aceste considerente din care rezulta ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit dispozitiile art.20 din legea nr.146/1997, in baza art.304 pct.9 raportat la art.312 alin. 5 Cpc Curtea a admis recursul si a casat sentinta recurata, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante. Curtea a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare avand in vedere ca, prin contestatia formulata la tabelul preliminar creditoarea SC N S SRL a invocat si motive privind netemeinicia propunerii administratorului judiciar de inscriere a creantei cu titlu provizoriu, sub conditie, motive ce nu a fost analizat pe fond de judecatorul-sindic.