Solutionarea gresita a cauzei pe exceptie deoarece instanta a respins ca fiind ramas fara obiect exceptia prescriptiei dreptului de a cere reductiunea si nulitatea testamentului autentificat, determina desfiintarea cu trimitere pentru solutionarea unitara a cauzei.
Art. 297 Cod procedura civila.
Domeniu succesiuni
Prin primul motiv de recurs - art. 304 pct. 6 C.pr.civ. recurentul parat V. M invoca situatiile de plus petita si ultra petita, ori criticile sustinute nu se incadreaza in prevederile art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
Astfel, recurentul parat arata ca eronat in apel s-a constatat ca exceptia prescriptiei dreptului de a cere reductiunea si nulitatea testamentului autentificat sub nr. 3626/1998 nu a fost solutionata, cand, in realitate, in considerentele deciziei recurate s-a retinut ca instanta de fond nu a examinat exceptiile petitelor actiunii, deoarece a respins fara obiect exceptia prescriptiei dreptului de a cere reductiunea si nulitatea testamentului autentificat sub nr. 3626/16.10.1998 si a certificatului de mostenitor nr. 138/14.04.1999.
Ca atare, constatand ca prima instanta a solutionat gresit exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, tribunalul a dispus in apel, admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare, tocmai pentru a se analiza in prima instanta si celelalte exceptii invocate in actiune.
Sistematizand capetele de cerere din actiune, instanta de apel a retinut ca prin cererile relative la dezbaterea succesiunii defunctului C.I, reclamantii au investit instantele si cu petitul privind nulitatea certificatului de mostenitor emis de pe urma acestuia din motive procedurale, dar si de natura substantiala in ce priveste drepturile succesorale ale reclamantilor, precum si limitele dreptului defunctului de a dispune prin testament, in favoarea sotiei sale.
Asadar, din aceasta perspectiva, critica recurentului parat va fi respinsa, ca nefondata.
In ce priveste autoritatea de lucru judecat, invocata prin concluziile scrise ale partii, cu ocazia dezbaterii in fond a apelului, in raport de sentinta civila nr. 11513/27.09.1999, fiind o aparare noua, nu poate fi invocata direct in recurs, in conditiile art. 294 alin. 1 C.pr.civ, cu referire la art. 316 C.pr.civ.
Nefondate sunt si criticile intemeiate pe motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ .
Intr-adevar, instanta de apel a constatat ca fata de obiectul actiunii, solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului de optiune succesorala de pe urma defunctei C.I, a fost gresita, fiind data cu incalcarea dispozitiilor art. 129 alin. ultim C.pr.civ, dat fiind ca instanta a analizat exceptia din perspectiva succesiunii defunctului C.I, si nu a defunctei C.I.
Fondate sunt si considerentele deciziei recurate, in ce priveste critica relativ la respingerea probei cu interogatoriul paratului - relevanta pe situatii de fapt - cat si cu audierea martorilor in legatura cu imprejurari privind neconcordante de nume, acceptarea de catre parat a mostenirii defunctei sotii, aspecte pentru care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Critica intemeiata pe art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, vizand legalitatea timbrarii cererii de apel, a fost respinsa fondat in apel, in contextul incidentei institutiei reexaminarii - procedura irevocabila - conform art. 18 din Legea nr. 146/1997.
Contrar celor precizate de recurentul parat, in finalul motivelor de recurs, Curtea constata ca decizia tribunalului pronuntata in apel este legala, cauza fiind trimisa spre rejudecarea fondului, cu respectarea prescriptiilor instantei de apel, in vederea judecarii unitare a cauzei.
Urmeaza ca in temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ, recursul sa fie respins ca nefondat.
Decizia civila nr. 1613 R/28.09.2012, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a Civila