Recurs. Talharie (art.211 Cod penal)
(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, DECIZIA NR.2492 DIN 15 DECEMBRIE 2011)
Prin sentinta penala nr. 1301/02.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in temeiul art. 334 Cod procedura penala a fost respinsa cererea de schimbare a incadrarii juridice formulate de inculpatul N.M., ca neintemeiata.
I. In temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c alin. 21 lit. a, rap. la art. 37 alin. 1 lit. b si art.74 alin. 2, art.76 lit. b, art.80 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului N.M. la pedeapsa de 5 ani si 3 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de talharie in data de 08.10.2010.
In temeiul art.239 alin. 2 si 5, rap. la art.37 alin. 1 lit. b si art.74 alin. 2, art.76 lit.e, art.80 Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ultraj in data de 08.10.2010.
In temeiul art. 33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite cele doua pedepse si s-a dat spre executare pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani si 3 luni inchisoare.
In temeiul art.71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a si lit. b Cod penal
In temeiul art. 350 Cod procedura penala a fost mentinuta starea de arest a inculpatului (m.a.p. nr.98/UP/2010 emis de Judecatoria sector 5 Bucuresti).
In temeiul art.88 Cod penal s-a dedus perioada retinerii si arestarii preventive din durata pedepsei rezultante, de la data de 08.10.2010 la zi.
II. In temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. calin. 21 lit. a rap. art.74 alin. 2, art.76 lit. b Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului V.B.A. la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de talharie in data de 08.10.2010.
In temeiul art. 235 alin. 2 si 5 rap. la art.37 alin. 1 lit. b si art. 74 alin. 2, art.76 lit.e Cod penala fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 5 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ultraj in data de 08.10.2010.
In temeiul art. 33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite cele doua pedepse si data spre executare pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an si 6 luni inchisoare.
In temeiul art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a si lit. b Cod penal
In temeiul art. 350 Cod procedura penala a fost mentinuta starea de arest a inculpatului (m.a.p. nr.98/UP/2010 emis de Judecatoria sector 5 Bucuresti).
In temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus perioada retinerii si arestarii preventive din durata pedepsei rezultante, de la data de 08.10.2010 la zi.
In temeiul art. 998-999 si art.1003 Cod civil a fost admisa - in parte - actiunea civila formulata de partea civila B.D. si obligati inculpatii, in solidar, la plata sumei de 16.000 lei catre partea civila, din care suma de 1.000 lei cu titlu de daune materiale, iar 15.000 lei daune morale.
S-a luat act ca partea vatamata A.N. nu s-a constituit parte civila in procesul penal.
In temeiul art.191 Cod procedura penala a fost obligat fiecare inculpat la plata de cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, prin rechizitoriul din data de 01.11.2010, emis in dosarul nr. 10327/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti au fost trimisi in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatii V.B.A., pentru savarsirea infractiunilor de talharie, fapta prev. si ped. de art. 211 alin.l, alin. 2 lit. c si alin. 21 lit. a Cod penal si ultraj, prev. si ped. de art. 239 alin. 2 si 5 Cod penal cu alic. art.33 lit. a Cod penal si N.M., pentru savarsirea infractiunilor de talharie, prev. si ped. de art. 211 alin.l, alin. 2 lit. c si alin. 21 lit. a Cp si ultraj prev. si ped. de art. 239 alin. 2 si 5 Cod penal cu aplic, art.37 alin.l lit. b Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal
In esenta, s-a retinut in actul de sesizare a instantei ca in data de 08.10.2010, in jurul orelor 1515, in timp ce se afla in incinta magazinului "C." de pe Sos. Alexandria Nr. 14, Sector 5, inculpatul N.M. a sustras din geanta partii vatamate A.N. un portofel continand suma de 85 lei, iar pentru a-si asigura scaparea, fiind surprins in flagrant de politie, a lovit pe partea vatamata B.D., care isi declinase calitatea de politist - in cadrul DGPMB, Serviciul de Investigatii Criminale, Compartimentul Flagrant - producandu-i leziuni care au necesitat 3-4 zile de ingrijiri medicale; in acelasi timp, inculpatul V.B.A. a incercat sa ii asigure scaparea inculpatului N.M., iar in acest scop a lovit pe partea vatamata B.D., desi stia ca este politist, producandu-i leziuni care au necesitat 3-4 zile de ingrijiri medicale.
In cursul urmaririi penale, s-au administrat urmatoarele mijloace de proba: procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante (fila 20-22); declaratia partii vatamate B.D.(fila 23); raport de expertiza medico-legala (fila 24); declaratia partii vatamate A.N. (fila 27-29); proces-verbal de cercetare la fata locului si planse foto (fila 31 -36); proces-verbal R.I. si V.T.(fila 37); proces-verbal (fila 38); procesul-verbal de vizionare inregistrare video si planse foto (fila 39-49); declaratia martorului C.I. (fila 51,52); declaratia martorei M.I. (fila 53,54, 57,58); procese verbale (fila 55,56); declaratia martorului O. C. V. (60, 61); declaratia martorului A. I. S. (fila 62, 63); declaratie martorei T. M. (fila 65- 67); declaratia martorei E. B. (fila 70,71); declaratiile inculpatului N.M. (fila 79, 80, 84-86); declaratiile inculpatului V.B.A.(fila 89,90-93, 97-99).
In cursul cercetarii judecatoresti nu au fost audiati inculpatii V.B.A. si N.M., intrucat la termenul de judecata din 10.02.2011 cei doi inculpati au aratat ca se prevaleaza de dreptul la tacere, dar ca nu recunosc savarsirea faptelor intrucat sunt nevinovati, solicitand a fi judecati conform dreptului comun.
In baza art.326 Cod procedura penala au fost audiate partea civila B.D.(filele 58, 59) si partea-vatamata A.N.(fila 92), iar in baza art.327 Cod procedura penala au fost audiati sub prestare de juramant martorii C.I. (fila 93), A.I.S.(fila 95), E.B.(fila 96) N.V. (fila 97), V.R.M.(fila 98), D.V.L. (fila 99), M.I.(fila 122), C.A.G.(filele 123, 124), Vlad G.I.C., (filele 125, 126), Tache Maria (fila 183), O.V.C.(fila 184) declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei. In cauza au mai fost incuviintate proba cu vizionarea inregistrarii video efectuate de camerele de supraveghere ale bancii P.; expertiza medico-legala, raportul de expertiza medico-legala fiind depus la data de 29.07.2011 la filele 243, 244 si 245 d.j., proba cu inscrisuri in circumstantiere.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut ca in data de 08.10.2010, agentii de politie V.C., B.D. si C.A. din cadrul D.G.P.M.B, Serviciul de Investigatii Criminale Sector 5 Politie se aflau in executarea atributiilor de serviciu in zona "Piata Rahova", pentru depistarea si prinderea in flagrant a persoanelor care savarsesc furturi din buzunare.
In aceste imprejurari, in jurul orelor 15:15, agentii l-au observat pe inculpatul N.M., in varsta de 34 de ani, descris in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante ca "o persoana de sex masculin imbracata cu o geaca de culoare neagra, pantaloni de fas de culoare neagra, incaltat cu adidasi de culoare alba marca N., cu inaltime de aprox. 1,75-1,80 m, par negru, ten masliniu, neras, ochi de culoare neagra, in varsta de aprox. 30-35 de ani", inculpatul fiind insotit de E.B., in varsta de 25 de ani, ambii intrand in incinta magazinului C. din Sos. Alexandriei, nr.20, sector 5, Bucuresti, unde se aflau mai multi cumparatori.
La un moment dat, inculpatul N.M. s-a apropiat de partea vatamata A.N., care se afla la rand pentru a achita produsele la casa de marcat, si a introdus mana in geanta acesteia. Observand manoperele inculpatului, organele de politie l-au somat, strigand "Politia!", moment in care inculpatul a aruncat din mana un portofel de culoare rosie, in forma dreptunghiulara, tip plic, ce a cazut la picioarele lui. Partea vatamata a recunoscut portofelul ca fiind al ei, afirmand ca acesta contine suma de 85 de lei si un abonament RATB pe numele A.N..
Dupa ce l-au prins, organele de politie au incercat sa-l incatuseze pe inculpatul N.M., insa acesta a opus rezistenta, fiind incatusat la o singura mana. Femeia care il insotea, identificata in persoana numitei E.B. a fost si ea incatusata, neopunand rezistenta.
In momentul in care N.M. a incercat sa fuga, "racnind" si indreptandu-se spre usa magazinului, a intervenit inculpatul V.B.A., in varsta de 20 de ani, nepotul inculpatului Niculae M., descris in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante ca "o persoana de sex masculin imbracata de aprox. 20-25 de ani, cu o inaltime de aprox. 1,70-1,75 m, imbracat cu o geaca de culoare alba, pantaloni tip blue-jeans de culoare albastra, adidasi de culoare alba, corpolent, par negru, tuns scurt, ochi negri". Acesta a inceput sa traga de manerul usii magazinului, strigand ca unchiul sau sa fie eliberat.
Intre timp, in fata magazinului se adunasera mai multe persoane, 20-30 de indivizi. Inculpatul V.B.A. a tras cu putere de usa, sistemul de asigurare al acesteia cedand astfel, apoi l-a prins de haine pe unchiul sau care, la randul sau, ii imbrancea pe agentii de politie V.C. si B.D., reusind astfel sa-l scoata din magazin pe inculpatul N.M..
In aceste conditii, cei doi inculpati au reusit sa paraseasca incinta magazinului, indreptandu-se spre "Rond Alexandria". In apropierea P. Bank, organele de politie au reusit sa-l prinda pe inculpatul N.M., insa a intervenit inculpatul V.B.A., care a exercitat acte de violenta asupra agentului-sef B.D., lovindu-l cu pumnii in zona abdomenului.
In apropierea cofetariei G., N.M. a fost din nou imobilizat, cu ajutorul a doi politisti in tinuta civila din cadrul Biroului Ordine Publica, Sectia 19 Politie (R.I. si V.T.). Dupa incatusarea acestuia, cea de-al doilea inculpat a incercat din nou sa intervina pentru a-l scapa pe N.M.. La fata locului a sosit o patrula de politie, moment in care V.B.A. a incercat sa fuga, fiind prins de catre un agent BGS, care a deschis portiera unui autoturism, inculpatul lovindu-se de usa acestuia.
Situatia de fapt a fost retinuta prin corelarea declaratiilor partii vatamate cu declaratiile martorilor oculari, precum si prin coroborare cu procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante si cu vizionarea inregistrarii video a unei parti din eveniment.
Potrivit celor afirmate de partea vatamata A.N.(in declaratia data in cursul urmarii penale in 2.10.2010, mentinuta in fata instantei in data de 24.03.2011), in data de 08.10.2010, in jurul orei 15:00, in timp ce se afla in magazinul C. i-a fost sustras portofelul in care avea suma de 85 de lei. Partea vatamata l-a recunoscut pe cel care i-a sustras bunul in persoana inculpatului N.M., aratand ca a refuzat sa fie imobilizat, ca a incercat sa fuga si ca a avut un comportament violent, lovind organele de politie.
Declaratia persoanei vatamate este sustinuta de declaratia martorei T. M. (din data de 8.10.2010, declaratie mentinuta in cursul judecatii in data de 12.05.2011), casiera la magazinul unde s-a comis fapta, care in momentul in care N.M. a fost imobilizat de catre organele de politie, a vazut cum acesta a aruncat portofelul sustras pe jos, portofel ce a fost recunoscut ulterior de catre A.N.ca fiind al ei. Din aceeasi declaratie, reiese faptul ca N.M., pentru a-si asigura scaparea l-a lovit cu pumnii pe agentul de politie.
Martora C. I., client al magazinului, sustine afirmatiile partii vatamate, aratand ca l-a vazut pe inculpatul N.M. (pe care l-a recunoscut si in sala de judecata) in timp ce a scos de sub haina un portofel roz sau rosu, pe care l-a aruncat pe jos. Dupa aceea l-a vazut pe cel care strigase politia cum se lupta practic cu inculpatul, cum se creeaza invalmaseala, observand cu certitudine cum inculpatul l-a lovit pe politist in incercarea de a scapa (aceleasi afirmatii fiind facute atat in cursul urmaririi penale, in data de 10.10.2010, cat si in data de 24.03.2011, in fata instantei).
Martora M.I.(ascultata in cursul urmaririi penale in data de 8.10.2010, declaratie mentinuta partial in cursul judecatii in data de 28.04.2011) confirma aceasta situatie de fapt, aratand ca este vanzator ambulant in zona si a observat cum inculpatul V. tragea de usa de la magazinul C., iar apoi l-a vazut pe inculpatul Nicolae Marian fugind pe strada, precum si pe un alt barbat ce striga "politia, stai ca trag!", acel barbat avand un pistol in mana, martora recunoscandu-i pe cei doi inculpati si in sala de judecata.
Acesta declaratie este sustinuta si de declaratia partii vatamate B.D., politist, din care reiese faptul ca in timp ce incerca sa-l incatuseze pe N.M., acesta l-a lovit cu capul in fata si cu pumnul. Din aceeasi declaratie, rezulta ca persoana care a incercat sa-i asigure scaparea, numitul V.B.A., a intrat in magazin si l-a lovit in zona capului, reusind astfel sa fuga din magazin.
Declaratiile martorilor oculari audiati in cauza se coreleaza si cu aspectele deduse din vizionarea inregistrarilor video in cursul judecatii redate in incheierea de sedinta din data de 9.06.2011. Astfel, instanta a retinut urmatoarele aspecte din cele consemnate cu ocazia vizionarii inregistrarii: "la minutul 00:54 se observa cum inculpatul V., care pana atunci statuse la o distanta de aprox. 2 metri de busculada, intervine si el in busculada din propria initiativa; astfel, acest inculpat trage cu o mana de umarul martorului-politist Vlad si totodata tine o mana pe bratul mamei sale; in acest timp, martorul Vlad il tinea cu ambele maini pe inculpatul Niculae, care incerca sa iasa din cadrul usii si care se smuceste vizibil ca sa scape; trebuie precizat ca martorul Vlad il tine pe inculpatul Niculae, dar e indreptat cu fata spre inculpatul V., iar bratul mamei lui V. apare intre V. si martorul Vlad fara a fi tinuta in vreun fel; la minutul 00:55 se observa cum inculpatul V. trage cu ambele maini de martorul Vlad si se vede foarte clar din imagini cum acestia au o disputa verbala, intre timp martorul Vlad il tine cu o mana pe inculpatul N.M., care face eforturi vizibile pentru a se desprinde din stransoare, fiind aplecat cu trunchiul la 90 grade in fata si sprijinit cu o mana de cadrul usii; de asemenea, se observa cum mama inculpatului V. pune o mana pe bratul inculpatului V. intr-un gest ca si cum ar incerca sa-l linisteasca sau sa-l separe de martorul Vlad; la minutul 00:56 inculpatul V. sta cu spatele la mama sa, care pare a fi implicata intr-o disputa cu partea vatamata B. ramasa in spate, in cadrul usii, si se vede cum inculpatul Niculae se smuceste in continuare din mana martorului Vlad; la minutul 00:57 se observa cum inculpatul V. o trage pe mama sa din imbulzeala tinand-o pe la spate; mama inculpatului V. are ambele maini libere si pare sa opuna rezistenta, nefiind vazuta alta persoana care sa incerce sa o retina;de asemenea, se observa partea vatamata B. care se indreapta spre coltul din stanga al bancii si se mai vede un brat al unei persoane care poarta haine albe care pare sa incerce sa il retina; mai apare martorul Vlad care il tine in continuare strans cu ambele maini de haina pe inculpatul Niculae - acesta facand in continuare face eforturi vizibile de a se desprinde, fiind aplecat spre fata, la minutul 00:58 inculpatul V. pune mana pe bratul partii vatamate B., intr-un gest de a stopa inaintarea acestuia, care se afla in spatele colegului sau, martorul Vlad - care in continuare pare sa il tina pe inculpatul Niculae, caruia i se vede capul; se mai vede mama inculpatului V., care se afla in fata sa si are din propria initiativa acelasi gest, fara sa fie tinuta de cineva, cu un brat intins in fata ca pentru a stopa inaintarea partii vatamate B.; mai apare o femeie necunoscuta de instanta, care pare sa intervina, cu un brat oprind-o pe mama inculpatului V. si cu un brat pe bratul politistului-martor Vlad; la minutul 00:59 se vede inculpatul V. la o jumatate de metru de partea vatamata B. strigand, vociferand spre acesta, timp in care mama inculpatului V. apare cu ambele maini tinandu-l de bratul drept pe politistul-parte vatamata B., a carui fata este indreptata spre inculpatul V., ceilalti fiind disparuti din cadru; partea vatamata B. tine pistolul in mana dreapta, indreptat in sus (fara sa fie indreptat spre vreo persoana."
Faptele descrise sunt confirmate si de Onu Constantin Virgil (ascultat in fata instantei in sedinta publica din 12.5.2011) si A.I.S.(ascultat in fata instantei in sedinta publica din 31.03.2011), agenti de paza la societatea care asigura securitatea magazinului si care au fost trimisi sa intervina cu ocazia incidentului. Martorii arata ca dupa prinderea celor doi inculpati, partea vatamata B.D. se plangea ca a fost lovita, tinand mana in zona toracelui.
Conform raportului de expertiza medico-legala nr.A1/10726/2010 din 27.10.2010, B.D. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, ce pot data din 08.10.2010, pentru ingrijirea carora necesita 3-4 zile de ingrijiri medicale. Numarul de zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii a fost majorat la 7-8 zile de ingrijiri medicale, potrivit ultimului raport de expertiza medico-legala nr.A1/10726/2010/2011 emis in data de 13.07.2011 de I.N.M.L. Mina Minovici, avizat de comisia de avizare si control potrivit avizului nr.E2/5617/2011.
Pentru aceste motive, instanta a inlaturat apararile inculpatilor, care au negat folosirea fortei, ca nefiind sincere. Astfel, inculpatul N.M. a recunoscut faptul ca a sustras portmoneul partii vatamate, dar a aratat ca nu a folosit violenta impotriva vreunui lucrator de politie. In acelasi sens declara si inculpatul V., acesta afirmand ca nu a incercat decat sa aiba grija de mama sa care ar fi fost agresata de politisti.
De asemenea, inculpatii au mai afirmat ca nu aveau cum sa stie daca partea vatamata B.D.era sau nu politist, deoarece acesta nu era imbracat in uniforma. Sustinerile lor sunt contrazise de martorii oculari (partea vatamata Avadanei, martora Tache Maria si martora Clepa Ioan) care au aratat ca la un moment dat au auzit pe cineva strigand in magazin "Stai, politia!", observand apoi cum inculpatul N.M. a scos portmoneul si l-a aruncat jos.
Declaratiile martorilor propusi de catre inculpati, N.V., V.R.M., E.B. si D.V.L.(ascultati in sedinta publica din 31.03.2011) care au aratat ca inculpatii nu au lovit organele de politie, nu se coreleaza cu celelalte probe administrate in cauza, pe de-o parte, iar pe de alta parte nu sustin nici afirmatiile inculpatilor cu privire la motivele pentru care inculpatul V. a intervenit in conflict. Doar unul dintre acesti martori (N.V.) a afirmat ca a vazut-o pe mama inculpatului V. pe strada avand un pistol indreptat la tampla, inculpatul nefacand decat sa se apropie pentru a vedea ce s-a intamplat.
In drept, fapta inculpatului N.M., care la data de 08.10.2010, in jurul orelor 1515, in timp ce se afla in incinta magazinului "C." de pe Sos. Alexandria, nr. 14, Sector 5, inculpatul N.M. a sustras din geanta partii vatamate A.N. un portofel continand suma de 85 lei, iar pentru a-si asigura scaparea, impreuna cu inculpatul V.B.A., a lovit-o pe partea vatamata B.D.(politist in cadrul S.I.C. Politia sectorului 5 Bucuresti), ambii cunoscand ca acesta este politist, producandu-i leziuni care au necesitat spre vindecare 7-8 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de talharie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind.1 lit. a Cod penal si de ultraj, prev. de art.239 alin. 2 si 5 Cod penal
Fapta inculpatului V.B.A., care la aceeasi data si in aceleasi imprejurari, l-a lovit pe B.D.(politist in cadrul in cadrul S.I.C. Politia sectorului 5 Bucuresti), cunoscand ca acesta este politist, producandu-i leziuni care au necesitat spre vindecare 7-8 zile de ingrijiri medicale, cu scopul de a asigura scaparea unchiului sau, inculpatul N.M., ce fusese prins in magazin imediat dupa ce a sustras un portmoneu din geanta unei persoane, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de talharie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind.1 lit. a Cod penal si de ultraj, prev. de art.239alin. 2 si 5 Cod penal
In ceea ce priveste calificarea faptelor ca si concurs de infractiuni, talharie si ultraj, instanta a constatat ca practica judiciara este unanima in a califica violentele exercitate asupra unui politist ce descopera infractiunea de furt, pentru ca autorul furtului sa-si asigure scaparea, ca pluralitate de infractiuni, concurs ideal intre infractiunea de talharie si ultraj.
Cu privire la participatia penala a inculpatului V.B.A., instanta constata ca acesta a exercitat actele de violenta asupra partii vatamate B.D., cunoscand ca acesta este politist, stiind ca unchiul sau fusese prins in timp ce furase un bun din magazin, cu scopul de a sigura scaparea acestuia din urma. Inculpatul V.B.A. este coautor al ambelor infractiuni, deoarece pentru a fi coautor al infractiunii de talharie este suficient ca acesta sa contribuie direct doar la realizarea actelor de violenta, iar nu si la comiterea actelor de sustragere, infractiunea de talharie fiind o infractiune complexa.
Instanta a constatat ca variantele agravante ale infractiunii de talharie au fost atrase de comiterea faptelor intr-un loc public si de comiterea faptei de doua persoane impreuna, iar varianta agravata a infractiunii de ultraj a fost atrasa de calitatea victimei, B.D. fiind politist.
In ceea ce priveste cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de inculpatul N.M., in sensul retinerii in sarcina acestuia doar a unei infractiuni de furt calificat, deoarece nu a exercitat nici un fel de violenta, instanta a respins-o ca neintemeiata, caci astfel cum am demonstrat anterior, atat inculpatul Niculae, cat si inculpatul V. au exercitat acte violenta fizica asupra politistilor pentru a scapa. In ceea ce priveste o pretinsa contradictie intre afirmatiile partii vatamate A.N. si cele ale martorei C.I., sub aspectul violentelor exercitate de catre inculpatul Niculae in incinta magazinului, instanta a constatat ca declaratiile celor doua persoane se coreleaza, ambele afirmand ca l-au vazut pe inculpatul Niculae exercitand acte de violenta asupra politistului care incercase sa-l incatuseze.
Prin urmare, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prev. de art. 345 alin. 2 Cod procedura penala in sensul ca faptele deduse judecatii exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpati cu forma de vinovatie prevazuta de lege (intentia directa), in cauza urmeaza a opera raspunderea penala a inculpatilor pentru infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata, la stabilirea si aplicarea unei pedepse instanta urmand a tine seama de limitele speciale ale pedepselor (de la 7 la 20 de ani inchisoare pentru infractiunea de talharie si de la 9 luni si 4, 6 ani inchisoare pentru infractiunea de ultraj), precum si de celelalte criterii de individualizare prevazute de art.72 Cod penal
Cu privire la persona inculpatilor, instanta a retinut ca ambii au copii minori in intretinere, inculpatul N.M. avand patru copii, iar inculpatul V. Bogdan Andrei un copil.
Instanta a constatat insa ca nu poate retine in favoarea inculpatilor niciuna dintre circumstantele atenuante prev. de art.74 alin. 1 lit. a-c Cod penal deoarece niciunul dintre inculpati nu a avut anterior o buna conduita, astfel:
- inculpatul N.M. a fost condamnat de mai multe ori pentru furt calificat, ultima condamnare definitiva fiind cea de 5 ani 6 luni 29 de zile inchisoare, inculpatul fiind liberat conditionat la data de 29.04.2009, avand un rest ramas neexecutat de 468 de zile;
- inculpatul V.B.A. nu a fost condamnat pentru savarsirea vreunei infractiuni, dar a fost anterior sanctionat de doua ori cu amenda cu caracter administrativ.
Fata de condamnarile anterioare ale inculpatului N.M., instanta a retinut si incidenta disp. art.37 alin. 1 lit. b Cod penal referitoare la recidiva postexecutorie.
Privitor la faptele de talharie si ultraj, instanta a tinut seama de pericolul social concret al acestora, relevat de modul de comitere a acesteia - intr-un loc public unde persoanele se considera de regula aparate, actele de lovire fiind indreptate impotriva unui politist care incerca sa restabileasca ordinea. Cu toate acestea, instanta a retinut ca actele de lovire nu au fost de o brutalitate excesiva, inculpatii tragand de hainele partii vatamate si aplicand lovituri cu pumnul, fara a folosi arme sau alte obiecte vatamatoare. Instanta a calificat violenta minima exercitata de catre cei doi inculpati drept circumstanta atenuanta, potrivit disp. art.74 alin. 2 Cod penal
Punand in balanta toate aceste aspecte, instanta a apreciat ca se impune aplicarea unor pedepse sub minimul legal, potrivit disp. art.76 si art. 80 Cod penal precum si a disp. art.33 lit. a si art.34 lit. b Cod penal Cu privire la inculpatul N.M., avand in vedere starea de recidiva in care au fost comise faptele deduse judecatii, imprejurarea ca el este persoana ce a declansat intregul conflict, furand un bun si apoi exercitand acte de violenta pentru a scapa, instanta a apreciat cu o pedeapsa de 5 ani si 3 luni inchisoare pentru infractiunea de talharie si 2 ani inchisoare pentru infractiunea de ultraj sunt suficiente pentru a realiza scopul sanctiunilor penale. In ceea ce-l priveste pe inculpatul V.B.A., instanta a apreciat ca se impune aplicarea unei pedepse mult diminuate in raport de lipsa antecedentelor penale, de imprejurarea ca inculpatul este angajat la sc. C. si M. M. S.R.L., precum si fata de contributia efectiva a inculpatului la comiterea celor doua fapte, doua pedepse de cate 1 an si 6 luni inchisoare fiind suficiente pentru a asigura reeducarea inculpatului.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta a aratat ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (in cauza Sabau si Parcalab contra Romaniei si in cauza Hirst contra Marii Britanii), exercitiul unui drept poate fi interzis doar in masura in care exista o nedemnitate. In acelasi sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, prin decizia nr.74/2007, a stabilit ca interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit. a teza I - lit. cdin Codul penal nu se face in mod automat, ci se va supune aprecierii instantei in functie de criteriile stabilite in art.71 alin.3 Cod penal.
In cauza, in raport de natura faptelor comise, instanta a retinut existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal - dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ii vor fi interzise inculpatilor pe durata executarii pedepsei principale, neexistand temeiuri pentru interzicerea exercitarii altor drepturi.
Pedeapsa principala rezultanta urmeaza a fi executata in regim privativ de libertate, intrucat, fata de modalitatea concreta de savarsire a acesteia, iar in cazul inculpatului N.M. si fata de starea de recidiva in care se afla nu este incidenta vreuna dintre modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prev. de art.81 si urm. Cod penal Instanta a apreciat ca scopul pedepsei nu poate fi atins pentru niciunul dintre inculpati prin suspendarea executarii pedepsei, nu doar in raport de cuantumul pedepsei aplicate, dar si fata de atitudinea inculpatilor pe parcursul procesului penal, acestia neasumandu-si nici un moment raspunderea comiterii faptelor.
Cu privire la latura civila, instanta a constatat ca partea vatamata B.D.s-a constituit parte civila in procesul penal, solicitand de la inculpati daune materiale in cuantum de 1.000 lei si daune morale in cuantum de 50.000 lei.
Instanta a retinut ca angajarea raspunderii civile a inculpatului este intemeiata pe dispozitiile art. 998-999 din Codul civil, in cauza fiind indeplinite conditiile legale pentru tragerea la raspundere civila a inculpatilor, respectiv existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu cert si actual, legatura de cauzalitate directa dintre fapta ilicita si prejudiciul produs, vinovatia inculpatului sub forma intentiei.
Cu privire la prima conditie, respectiv existenta unei fapte ilicite, instanta a retinut ca aceasta este indeplinita prin faptul ca inculpatii au lovit-o pe partea vatamata cu pumnul, incalcand relatiile sociale privitoare la integritatea corporala si sanatatea acesteia si cauzandu-i o vatamare corporala ce a necesitat pentru vindecare 7-8 zile de ingrijiri medicale.
Sub aspectul existentei prejudiciului material, constand in cheltuielile efectuate de catre partea civila pentru recuperarea sa fizica in urma loviturilor primite de le cei doi inculpati, instanta a constatat ca s-a facut dovada cuantumului acestora, cheltuieli ce se ridica la suma de 1.000 lei. (filele 128 si urm. dos. instanta).
Cu privire la existenta prejudiciului moral, instanta a apreciat ca sunt evidente suferintele la care a fost expusa partea civila in urma incidentului, acestea fiind inerente unor ingrijiri medicale de 7-8 de zile. Totodata, instanta a apreciat ca partea civila a suferit un prejudiciu moral constand in durerea si suferinta provocate nu doar de fapta inculpatilor, ci si de manoperele medicale si de tratamentul pe care a fost nevoita sa le suporte si de disconfortul creat de leziunile suferite, prejudiciu ce se impune a fi reparat prin acordarea de daune morale.
In prezenta cauza, prejudiciul suferit de catre partea civila este consecinta directa si neconditionata a faptei ilicite comise de catre inculpat, astfel incat aceasta conditie este indeplinita fara urma de indoiala.
Instanta a constatat ca, desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, jurisprudenta a stabilit cateva criterii de apreciere, respectiv criterii referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, criterii referitoare la importanta valorilor lezate, in masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, numarul de zile de ingrijiri medicale etc.
De asemenea, toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs. In materia daunelor morale, principiul repararii integrale a prejudiciului nu poate avea decat un caracter aproximativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate baneste. In schimb, se poate acorda victimei o suma de bani cu caracter compensatoriu, tinzand la oferirea unui echivalent care, prin excelenta, poate fi o suma de bani. De aceea ce trebuie evaluat, in realitate, este despagubirea care vine sa compenseze prejudiciul, iar nu prejudiciul ca atare. Astfel, despagubirile civile pe care instanta urmeaza sa le acorde acesteia nu reprezinta o modalitate de repunere in situatia anterioara savarsirii faptelor, ci o modalitate prin care se urmareste a se compensa echitabil valoarea de care a fost lipsita, in raport de modalitatea in care faptele inculpatului au afectat viata partii civile si normala desfasurare a relatiilor sociale ale acesteia.
Impotriva sentintei penale au formulat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, partea civila B.D. si inculpatii N.M. si V.B.A.
Recurentii inculpati au invocat in principal gresita incadrare juridica a faptelor, au solicitat achitarea pentru infractiunile de talharie si ultraj si in subsidiar au solicitat redozarea pedepselor.
Se invoca gresita incadrare juridica in ceea ce-l priveste pe inculpatul V. Bogdan, in sensul dispozitiilor art. 385/9 pct.17 Cod procedura penala - pentru ca la infractiunea de ultraj au fost retinute disp. art. 37 Cod penal, cu toate ca din fisa de cazier a inculpatului nu rezulta vreo condamnare anterioara, dar si in ceea ce-i priveste pe ambii inculpati in ceea ce priveste elementele constitutive ale infractiunii de talharie.
Curtea constata ca retinerea art. 37 lit. b Cod penal precum si mentionarea art. 235 Cod penal in loc de art. 239 al.2 Cod penal sunt simple erori materiale, care pot fi corectate de instanta de recurs fara a fi necesara admiterea recursului declarat de inculpatul V. Bogdan.
Astfel, fata de motivarea hotararii precum si de cuantumul pedepselor aplicate inculpatului V. Bogdan, Curtea retine ca prima instanta numai din eroare a mentionat in dispozitiv art. 37 lit. b Cod penal
Acest aspect cat si gresita mentionare a art. 235 Cod procedura penala nu sunt elemente care sa necesite schimbarea incadrarii juridice a faptei - de altfel, starea de recidiva nu este o componenta a incadrarii juridice a faptei.
Asa fiind, aceasta eroare materiala urmeaza a fi indreptata de instanta de recurs, fara a se mai dispune admiterea recursului inculpatului V. Bogdan.
Se solicita schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta de art. 211 Cod penal in cea prevazuta de art. 208, 209 Cod penal in ceea ce-l priveste pe inculpatul Nicolae Marian.
Curtea constata ca in cauza exista suficiente probe pentru a se retine vinovatia inculpatilor sub aspectul infractiunilor de talharie si ultraj prev. de art. 211 alin. I, alin. 2 lit. c), alin. 2 ind. 1 lit. a) si art. 239 al. 2 si 5 Cod penal
Astfel, inculpatii au lovit pe partea civila B.D., stiind ca acesta este politist, cu intentia evidenta de a asigura scaparea inculpatului N.M., care sustrasese anterior portofelul din geanta partii vatamate A.N.
Acest fapt rezulta din declaratia partii vatamate A.N., a partii civile B.D., din declaratiile martorilor audiati in cauza coroborate cu plansele foto aflate la dosarul cauzei si inregistrarile de imagini atasate la dosar.
Partea vatamata A.N. a dat depozitii constante in cauza continutul acestora fiind acelasi atat pe parcursul judecatii cat si pe parcursul urmaririi penale, in care a aratat ca a vazut foarte clar cand inculpatul N.M. a aruncat portofelul partii vatamate, de asemenea a auzit strigatul "politia! Mainile sus!" si a vazut cum inculpatul N.M. este scos din magazin intr-o imbulzeala.
Inculpatii solicita a fi avute in vedere declaratiile date in cursul urmaririi penale de martorii Tache Maria, E.B. si C. I., care in fata instantei au aratat ca aceste declaratii au fost date sub dictarea ofiterilor de politie ce se ocupa de acest caz, insa Curtea constata ca in fata instantei martora C.I., pensionara, in varsta de 72 de ani, a aratat ca declaratiile date in cursul urmaririi penale, chiar daca au fost scrise de altcineva, le-a semnat pentru ca a fost de acord cu continutul lor.
In fata instantei fiind audiata nemijlocit martora C.I. si-a mentinut in totalitate depozitiile date in cursul urmaririi penale, precizand ca l-a observat pe inculpatul N.M. facandu-i semn numitei E.B. spre iesire si in acel moment s-a strigat "politia!" iar inculpatul a aruncat un portofel pe jos. Martora precizeaza ca l-a vazut cu certitudine pe inculpatul Nicolae Marian lovind-o pe partea civila B.D..
De asemenea, contrar celor sustinute de aparare, martora Tache Maria a precizat ca a scris personal declaratia aflata la fila 58 din dosarul de urmarire penala si corespunde pe deplin adevarului, nefiind influentata in vreun fel. In aceasta declaratie partea civila a mentionat ca fiind vanzatoare la magazinul C. a auzit strigatul "stai, politia!" si partea civila B.D. care s-a recomandat politist a imobilizat un individ care a aruncat un portofel si acesta a incercat sa scape din bratele politistului lovindu-l pe acesta. Martora atesta si imprejurarea ca numita V. Constanta a inceput sa tipe solicitand ca inculpatul N.M. sa fie lasat in pace.
Declaratia martorei E.B. nu poate fi retinuta de instanta atata vreme cat pe de o parte aceasta este concubina inculpatului N.M. iar pe de alta parte in fata instantei de recurs si-a modificat in totalitate declaratiile date in cursul urmaririi penale afirmand ca inculpatul N.M. nu a sustras portofelul partii vatamate.
Referitor la declaratiile date de D.V.L., V.R.M. si N.V. Curtea constata ca acestea nu pot fi avute in vedere la stabilirea situatiei de fapt, din moment ce acestia sunt toti prieteni cu inculpatii, nu au fost propusi ca martori in cursul urmaririi penale ci abia in fata instantei de fond, iar declaratiile date de acestia nu se coroboreaza cu declaratiile martorului Alexandru Iulian Stefan, care a aratat maniera in care inculpatii incercau sa fuga de organele de politie, starea fizica in care se afla partea vatamata si cum a reusit sa il opreasca pe inculpatul V. care fugea de politisti, si nici cu declaratiile martorului O.V.C.
Curtea nu are motive sa inlature declaratiile date de martorii C.A.G. si V.G.I.C., colegii partii civile B.D., care au aratat modalitatea in care a avut loc surprinderea in flagrant a inculpatului N.M. si opozitia acestuia violenta la interventia organelor de politie. De asemenea, martorul Vlad G.I.C. a mentionat si faptul ca inculpatul V.B.A. l-a lovit pe partea civila B.D..
Acelasi lucru rezulta si din plansele foto aflate la dosarul cauzei cat si din inregistrarile surprinse de camera de luat vederi de la Pireus Bank, si anume ca partea civila este impinsa violent de catre inculpatul V. Bogdan.
In aceste conditii, este evident ca inculpatul N.M. a sustras portofelul partii vatamate A.N., dupa care, fiind surprins de echipa de politisti in civil compusa din partea civila B.D. si martorii C.A.G. si Vlad G.I.C. a incercat sa se sustraga retinerii de catre organele de politie prin exercitarea de violente asupra partii civile B.D..
De asemenea, inculpatul V. Bogdan a exercitat violente atat asupra partii civile B.D. cat si asupra martorului Vlad G.I.C., cu scopul de a asigura scaparea inculpatului N.M.
Ceea ce este evident din probatoriul administrat in cauza este ca inculpatul V. B., ca si mama sa V. Constanta, sora inculpatului N.M., si intreg grupul de cetateni care s-au manifestat agresiv fata de politisti, fiind necesara interventia politistilor de la Sectia 19 si a angajatilor BGS, cunosteau motivul pentru care inculpatul N.M. fusese retinut de organele de politie si anume imprejurarea ca acesta se afla in magazinul C. cu scopul de a sustrage bunuri din gentile si buzunarele cetatenilor.
Din modalitatea de a actiona a acestui grup numeros din care au facut parte V. Constanta si V. Bogdan rezulta ca acestia s-au aflat in imediata apropiere a magazinului pentru a putea interveni in cazul in care inculpatul N.M. este surprins in flagrant. Astfel, in chiar momentul in care partea civila a incercat sa il imobilizeze pe inculpatul N.M. au aparut sora acestuia, inculpatul V. Bogdan si alte persoane, vociferand si cerand ca inculpatul N.M. sa fie lasat sa plece de organele de politie.
"Interventia" prompta si agresiva a acestor persoane nu poate fi explicata in alt mod.
In aceste conditii, inculpatul V. B. se face vinovat de comiterea infractiunii de talharie deoarece concomitent cu inculpatul N.M. a actionat prin violenta asupra organelor de politie pentru a-i asigura acestuia scaparea.
Imprejurarea ca inculpatul V. B. nu a participat la sustragerea portofelului din geanta partii vatamate nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei, deoarece atat doctrina cat si practica sunt unanime in sensul ca este suficient pentru existenta infractiunii complexe de talharie ca unul dintre participanti sa sustraga bunul iar celalalt sa exercite violentele cu scopul cerut de lege.
De asemenea, nu are relevanta imprejurarea ca violentele nu au fost exercitate asupra proprietarului bunului sustras, ci asupra altor persoane in speta politistul B.D., atata vreme cat scopul urmarit a fost cel prevazut de lege, asigurarea scaparii inculpatului N.M.
S-a aratat ca nici un moment recurentii nu au avut intentia de a lovi partea civila, insa aceste afirmatii sunt contrazise de probele descrise si analizate mai sus, martorele Tache Maria si C.I. aratand ca inculpatul N.M. l-a lovit pe partea civila B.D., acelasi aspect fiind precizat si de martorii C.A.G. si V.G.I.C..
Cat priveste pe inculpatul V. B. imprejurarea ca acesta l-a lovit pe partea civila B.D. rezulta din declaratiile partii civile, ale martorului Vlad G.I.C. si din inregistrarile video aflate la dosar.
Cat priveste afirmatia ca inculpatii nu stiau ca B.D. este politist, ea este contrazisa de declaratiile martorelor T. M. si C.I., de declaratiile partii vatamate A.N., de declaratiile martorilor Vlad G.I.C. si C.A. G., din care rezulta ca partea civila a actionat prin imobilizarea inculpatului N.M. numai dupa ce si-a declinat calitatea de politist prin strigatul "stai, politia!".
Din toata modalitatea de desfasurare a faptelor, inclusiv din imprejurarea ca partea civila B.D. a prezentat pistolul celor care il agresau si incercau sa-l scape pe inculpatul N.M., din faptul ca a fost solicitata interventia colegilor de la Sectia 19 Politie moment la care inculpatii au incercat sa fuga, rezulta ca inculpatul V. avea cunostinta de calitatea parti civile de politist.
In consecinta, este dovedita atat existenta elementului material al infractiunii de ultraj cat si forma de vinovatie ceruta de lege, din moment ce ambii inculpati au lovit partea civila si au cunoscut imprejurarea ca acesta este politist.
Fata de cele expuse, fapta inculpatilor intruneste elementele constitutive atat ale infractiunii de talharie, comisa in public si de doua persoane impreuna, cat si ale infractiunii de ultraj in varianta lovirii unui politist.
Se solicita si reindividualizarea pedepselor dandu-se o mai mare eficienta dispozitiilor art. 74 al.2 Cod penal fata de lipsa antecedentelor penale in ceea ce-l priveste pe inculpatul V. B., faptul ca acesta are doi copii minori in intretinere, iar la momentul retinerii si arestarii preventive avea un loc de munca de unde isi castiga existenta, iar in ceea ce-l priveste pe inculpatul N.M. - are patru copii minori, este singurul intretinator al familiei, lucra la momentul arestarii preventive.
Curtea constata ca nici acest motiv de recurs nu este intemeiat, deoarece prima instanta a facut o gresita aplicare a art. 74 al.2 Cod penal, nefiind indeplinite cerintele pentru a se retine acest text de lege.
Astfel, hotararea primei instante este netemeinica si nelegala in raport de dispozitiile art. 74 alin. 2 Cod penal.
Potrivit art. 74 al.1 Cod penal sunt circumstante atenuante conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii, staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita, atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor, iar potrivit art. 74 al.2 Cod penal imprejurarile respective au caracter exemplificativ.
Se constata ca nu este incidenta niciuna dintre situatiile prevazute in art. 74 al.1 Cod penal deoarece niciunul dintre inculpati nu a avut o conduita buna anterior savarsirii infractiunii, nefiind la primul conflict cu legea penala, bunul sustras a fost recuperat ca urmare a descoperii infractiunii flagrante iar prejudiciul creat partii civile B.D. nu a fost acoperit, si in fine inculpatii nu numai ca au avut o atitudine nesincera dar au actionat tocmai cu scopul de a zadarnici actiunile organelor de politie si de a se sustrage de la raspunderea penala.
Prima instanta a apreciat ca violenta exercitata de inculpati este una minima, apreciind ca acest aspect se incadreaza in dispozitiile art. 74 al.2 Cod penal, insa asa cum corect a aratat reprezentantul Ministerului Public in cazul de fata violenta inculpatilor nu a fost minima, ci dimpotriva a fost extrem de puternica, raportat nu la numarul de zile de ingrijire medicala necesitate de partea civila - 7-8 zile de ingrijiri medicale ci la modalitatea insistenta a inculpatilor de a incerca sa sustraga pe inculpatul N.M. raspunderii penale, la persoana victimei violentelor - un politist aflat in misiune, cat si la scopul urmarit.
Mai mult, pedepsele aplicate sunt excesiv de blande in raport de modalitatea in care au actionat recurentii, actiunea violenta a acestora, intr-un loc public, indrazneala de care au dat dovada lovind un politist - in conditiile in care acesta scosese arma din dotare -, precum si numarul mare de persoane implicate pentru a se reusi mobilizarea celor doi.
Curtea retine ca inculpatul N.M. a actionat deosebit de violent pentru a scapa de retinerea si cercetarea pentru sustragerea portofelului partii vatamate A.N., in loc public, determinand actiunea mai multor politisti de la sectia 19 Politie si a angajatilor BGS.
Deosebit de grava este imprejurarea ca inculpatul N.M. si-a luat anterior sustragerii portofelului partii vatamate masuri pentru a-si asigura scaparea in cazul unui flagrant, apeland la rude si prieteni pozitionati in grup numeros in afara magazinului si care au intervenit agresiv si in loc public asupra politistilor.
Gravitatea deosebita a faptei este data de imprejurarea ca inculpatii nu au avut nicio retinere in a crea, practic, un grup numeros de opozanti ai politistilor care sa ii agreseze pe acestia in cazul descoperirii faptelor inculpatului N.M..
In aceste conditii, retinerea dispozitiilor art. 74 al.2 Cod penal este nejustificata.
Nu exista de asemenea nici un temei pentru a se putea retine alte imprejurari favorabile inculpatilor si care sa determine o reducere a pedepselor, ci dimpotriva.
Curtea are in vedere si circumstantele personale ale inculpatilor, inculpatul N. M. comitand fapta in stare de recidiva, iar V. B. dupa ce anterior a mai fost sanctionat administrativ.
Pentru aceste considerente, Curtea urmeaza a respinge recursurile declarate de inculpati ca nefondate.
Ministerul Public a criticat in motivele scrise de recurs contradictii intre considerentele hotararii si dispozitiv, precum si individualizarea pedepselor pentru ambii inculpati.
Cu ocazia dezbaterilor reprezentantul Ministerului Public a precizat ca nu sustine decat cel de-al treilea motiv de recurs referitor la gresita individualizare a pedepselor, celelalte doua motive vizand in realitate erori materiale.
In ceea ce priveste punctul al treilea, se precizeaza ca cuprinde doua aspecte: primul vizeaza o nelegalitate, in sensul ca in ceea ce-l priveste pe inculpatul N.M. s-au retinut circumstante atenuante in concurs cu art. 80 Cod penal, dar s-a dispus coborarea pedepsei sub minim numai in ceea ce priveste infractiunea de talharie, nu si in ceea ce priveste infractiunea de ultraj, desi au fost retinute circumstante personale, iar cel de-al doilea aspect il constituie gresita individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpati.
Curtea constata ca instanta de fond a procedat in mod gresit la retinerea dispozitiilor art. 74 al.2 Cod penal, pentru argumentele expuse anterior, in cadrul analizei motivelor de recurs ale inculpatilor, astfel ca va admite recursul declarat de Ministerul Public si va inlatura aplicarea art. 74 al.2 si 76 Cod penal.
Nu exista de asemenea nici un temei pentru a se putea retine alte imprejurari favorabile inculpatilor si care sa determine o reducere a pedepselor ci dimpotriva, urmand a aplica pedepse cu inchisoarea in limitele prevazute de lege.
Curtea are in vedere pe langa gravitatea deosebita a faptelor, data de modalitatea in care au actionat inculpatii si de scopul urmarit - sustragerea inculpatului N.M. de la tragerea la raspundere penala, si circumstantele personale ale inculpatilor, inculpatul Nicolae Marian comitand fapta in stare de recidiva, iar V. B. dupa ce anterior a mai fost sanctionat administrativ.
Astfel, inculpatul N.M. a executat anterior o pedeapsa de 5 ani, 6 luni si 29 de zile inchisoare pentru comiterea infractiunii de furt calificat, insa acest fapt nu l-a impiedicat sa persevereze in comiterea de fapte penale, dupa cum s-a dovedit in prezenta cauza.
In aceste conditii, se impune aplicarea unei pedepse intr-un cuantum mai ridicat, care sa asigure scopul preventiv al sanctiunii.
In privinta inculpatului V.B.A. Curtea se va orienta catre o pedeapsa indreptata spre minimul special prevazut de lege, avand in vedere imprejurarea ca acesta nu a suferit condamnari anterioare insa a fost sanctionat administrativ de doua ori, conform fisei de cazier judiciar aflata la dosar.
Partea civila B.D. a aratat ca recursul sau vizeaza atat latura penala, cat si latura civila, solicitand majorarea pedepselor spre limita maxima prevazuta de lege.
Pentru argumentele expuse anterior la analiza recursurilor declarate de Ministerul Public si de inculpati, Curtea urmeaza a majora pedepsele aplicate inculpatilor astfel ca va admite recursul declarat de partea civila sub acest aspect.
In ceea ce priveste latura civila, partea civila solicita admiterea actiunii civile astfel cum a fost formulata, respectiv obligarea inculpatilor la 1000 lei daune materiale si 50000 lei daune morale.
Curtea constata ca prima instanta a admis in totalitate cererea partii civile privind acordarea daunelor materiale insa a apreciat ca 15000 lei este o suma suficienta pentru acoperirea daunelor morale.
Curtea, in acord cu prima instanta, apreciaza ca suma de 50000 lei solicitata de partea civila este exagerata iar cuantumul stabilit de prima instanta este apt sa acopere prejudiciul moral suferit de aceasta, raportat atat la leziunile produse partii civile, care au necesitat numai 7-8 zile de ingrijire medicala cat si la imprejurarea ca partea civila a fost lovita in public, in timpul unei misiuni, in prezenta a numeroase persoane si a colegilor de serviciu.
Cuantumul daunelor morale nu trebuie sa determine o imbogatire fara justa cauza a partii civile ci trebuie sa asigure o minima compensatie pentru suferinta morala produsa, determinata nu de gravitatea leziunilor, care este redusa, ci de statutul partii civile, grav incalcat si prejudiciat de inculpati.
Cum partea civila nu a suferit leziuni fizice grave care sa necesite repararea unei suferinte de aceeasi intensitate psihica, determinate spre exemplu de pierderea serviciului ori alte asemenea consecinte grave, ci numai i-a fost stirbita autoritatea la momentul savarsirii infractiunii de catre inculpati, Curtea apreciaza ca prima instanta a facut o justa analiza a solicitarii partii civile si a acordat daune morale intr-un cuantum suficient.
Pentru considerentele expuse, Curtea constata ca recursul declarat de partea civila este fondat numai sub aspectul laturii penale a cauzei.
In baza art. 385 indice 15 punctul 2 lit. d) Cod procedura penala Curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 5 Bucuresti si partea civila B.D. impotriva sentintei penale nr. 1301/2.09.2011 pronuntata de Judecatoria sectorului 5 Bucuresti.
Va casa in parte sentinta recurata si in fond rejudecand:
In temeiul art. 211 alin. I, alin. 2 lit. c), alin. 21 lit. a), cu aplic. art. 37 lit. b) Cod penal va condamna pe inculpatul N.M. la pedeapsa de 8 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de talharie in data de 08.10.2010.
In temeiul art. 239 alin. 2 si 5 cu aplic. art. 37 lit. b) Cod penal va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ultraj in data de 08.10.2010.
In temeiul art.33 lit. a) si art.34 lit. b) Cod penal, va contopi cele doua pedepse si da spre executare pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 ani inchisoare.
In temeiul art.71 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II a si lit. b) Cod penal.
In temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c), alin. 21 lit. a) Cod penal va condamna pe inculpatul V.B.A. la pedeapsa de 7 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de talharie in data de 08.10.2010, cu inlaturarea gresitei mentionari a art. 37 lit. b Cod penal
In temeiul art.239 alin. 2 si 5 Cod penal va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ultraj in data de 08.10.2010.
In temeiul art.33 lit. a) si art.34 lit. b) Cod penal va contopi cele doua pedepse si da spre executare pedeapsa cea mai grea 7 ani inchisoare.
In temeiul art.71 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II a si lit. b) Cod penal
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate.
In temeiul art. 385 indice 15 punctul 1 lit. b) Cod procedura penala va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii Niculae Marin si V.B.A. impotriva aceleiasi sentinte penale.
In temeiul art. 385 indice 17 alin. 4 rap. la art. 383 alin. 2 Cod procedura penala si la art. 88 Cod penal va deduce perioada retinerii si arestarii preventive de la 8.10.2010 la zi pentru ambii inculpati.
In temeiul art.192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare din recursurile Parchetului si al partii civile B.D. vor ramane in sarcina statului si in baza art. 192 alin. 2 cod de procedura penala va obliga pe fiecare inculpat la cheltuieli judiciare catre stat in recurs, avand in vedere faptul ca inculpatii se afla in culpa procesuala prin promovarea unor cai de atac nefondate.