Tip speta: sentinta penala
Titlu: plangere impotriva rezolutiei procurorului
Data speta: 18.10.2010
Pe rolul Judecatoriei Buhusi sub 619/199/2010 a fost inregistrata plangerea petentei S. C. formulata impotriva solutiei procurorului dispusa in dosarul nr.89/II/2/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, prin care s-a respins ca neintemeiata plangerea formulata de catre petenta S. C. impotriva solutiei dispuse in dosarul nr.646/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi.
In motivarea plangerii petenta arata ca este nemultumita de solutia dispusa de procuror intrucat cercetarea penala a fost incompleta si superficiala, nu s-au cercetat faptele invocate, in sensul indicat de petenta- autoare a plangerii. Se apreciaza ca amenda administrativa aplicata numitei T. E. nu ar putea avea, pe viitor, alt rezultat decat de a incuraja invinuita la a mai savarsi si cu alte ocazii fapte prevazute de legea penala. Se arata, de asemenea, ca nici solutia pronuntata fata de invinuitul T.M. ( neinceperea urmaririi penale) nu este legala, avand in vedere fapta pentru care au fost sesizate organele de cercetare- furt, prev. de art.208 al.1 C.pen.
Plangerea a fost intemeiata pe dispozitiile art.278 1 C.pr.pen.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine : Prin ordonanta nr. 646/P/15.10.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitei T. E., cercetata sub aspectul savarsirii infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 al.2 Cod penal intrucat fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, aplicandu-se acesteia sanctiunea administrativa a amenzii, in cuantum de 300 de lei. Prin aceeasi ordonanta s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de T. E., cercetata sub aspectul savarsirii infractiunii de distrugere, intrucat fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii, cat si fata de invinuitul T. M., cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de furt, intrucat fapta nu exista.
Prin ordonanta nr.89/II/2/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, prim – procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi a dispus respingerea plangerii ca fiind neintemeiata. In termen legal , petenta a formulat plangere conform art 2781 CPP pe care a depus-o la instanta competenta. Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata ca la data de 26.08.2009 s-a inceput urmarirea penala fata de T. E., pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 al.2 C.pen., intrucat, la data de 13.07.2009, a avut o altercatie cu partea vatamata S. C. cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale.
Din probele administrate in faza de cercetare penala, respectiv, declaratiile partii vatamate, coroborate cu cele ale invinuitilor T. E. si T. M., instanta apreciaza ca solutia pronuntata prin ordonanta nr.646/P/2009, mentinuta de catre prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, este legala, instanta urmand sa respinga plangerea formulata, pentru urmatoarele considerente:
Prin plangerea initiala, inregistrata la data de 21.07.2009 (fila 10 DUP), petenta S. C. a sesizat autoritatile - Postul de Politie F. - despre savarsirea de catre numitii T. E.si T. M. a unor agresiuni verbale si fizice, precum si despre sustragerea prin violenta de catre acestia a unor acte, unele originale, altele in copie. Ulterior, prin declaratia din data de 24.07.2009 (fila 13 DUP), partea vatamata si-a nuantat pozitia, afirmand ca “aceste acte eu, personal, i le-am dat lui T. M. in ziua de 13.07.2009, cand a venit la mine, pentru a le citi, iar el le-a luat, motivand ca merge la un avocat, pentru a le consulta, deoarece nu este multumit cum s-a facut dezbaterea succesiunii.” In ceea ce priveste fapta de care este acuzata T. E., petenta declara (fila 13, verso) ca invinuita a imbrancit-o. Toate aceste declaratii se coroboreaza cu declaratiile invinuitilor (filele 14-15, 18), care coincid in ceea ce priveste firul desfasurarii intalnirii dintre cele trei persoane. Astfel, partile recunosc ca, in urma imbrancelii, petenta s-a lovit de perete, iar, cu aceeasi ocazie, i-au cazut ochelarii, de la care s-a spart o lentila. Invinuita T. E. s-a aratat dispusa sa se impace cu partea vatamata.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta apreciaza ca amenda administrativa aplicata invinuitei T. E. este proportionala cu gravitatea faptei, imprejurarile concrete in care a fost savarsita si urmarile relativ reduse ale faptei.
In ceea ce priveste solutia de neincepere a urmaririi penale fata de T. M. pentru furt, instanta apreciaza ca a fost identificat corect cazul prevazut de art. 10 lit.a C.pen., respectiv, fapta nu exista, atat timp cat insasi partea vatamata declara ca i-a inmanat inscrisurile de bunavoie; pe de alta parte, aceasta declara ( fila 13 DUP, verso) ca i-au fost restituite mapele cu inscrisuri, mai putin certificatul de mostenitor si certificatul de legatar, despre care, pe de alta parte, nu a facut dovada ca i-au fost retinute de catre invinuit.
De asemenea, fata de incidenta prevederilor art.10 lit.d C.pen. in ceea ce priveste fapta de distrugere ce i se imputa invinuitei T. E., instanta apreciaza ca lipsa intentiei acesteia a fost corect retinuta de catre organele de cercetare penala, cand a fost formulata solutia de neincepere a urmaririi penale.
Red. I.M.A.