Procedura penala Decizie nr. 587 din data de 19.06.2011
pronunțată de Curtea de Apel Oradea

Procedura penala
Decizia penala nr. 587/R/ din 19 iunie 2012
Dosar nr. 11316/271/2010 Curtea de Apel Oradea
Sectia penala si pentru cauze cu minori
Este nelegala schimbarea incadrarii juridice a unei fapte in temeiul art.334 Cod procedura penala cu referire la art.336 alin.3 Cod procedura penala, articolele mentionate vizand institutii judicie diferite care vizeaza situatii diferite; schimbarea incadrarii juridice se aplica atunci cand nu exista concordanta intre continutul concret al faptei si continutul legal al infractiunii retinuta in sarcina inculpatului, iar extinderea procesului penal pentru alte fapte are in vedere situati in care se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la comiterea unei alte fapte prevazute de legea penala care are legatura cu infractiunea pentru care a fost trimis in judecata. Prin sentinta penala nr. 179 din 02 februarie 2012, Judecatoria Oradea, in baza art. 334 Cod procedura penala coroborat cu art. 336 al. 3 Cod procedura penala a dispus schimbarea incadrarii juridice cu privire la inculpatul D.D.I., din infractiunea de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal in infractiunile de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei si instigare la marturie mincinoasa, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002 si art. 25 Cod penal raportat la art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal
I. A condamnat pe inculpatul D.D.I. dupa cum urmeaza:
- la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002;
- la 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de instigare la marturie mincinoasa, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 260 Cod penal;
In baza art. 33 lit. a Cod penal si art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele de mai sus in cea mai grea de 2 ani inchisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni, urmand ca in final inculpatul sa execute 2 ani si 2 luni inchisoare.
In baza art. 71 al. 2 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art. 861 Cod penal, art. 71 alin. 5 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale si a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de incercare de 4 ani si 2 luni, stabilit conform art. 862 Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 864 Cod penal privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
In baza art. 863 al. 1 Cod penal a obligat inculpatul D.D.I. ca pe durata termenului de incercare sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;
b) sa anunte acestui serviciu, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice acestui serviciu si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice acestui serviciu informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
e) sa nu conduca autovehicule pe drumurile publice.
II. A condamnat pe inculpatul I.N.E. dupa cum urmeaza:
- la 1 an inchisoare cu executare, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal
In baza art. 71 al. 2 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal cu titlu de pedeapsa accesorie.
III. A condamnat pe inculpatul M.M.M. dupa cum urmeaza:
- la 2 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 260 al. 3 Cod penal raportat la art. 76 Cod penal
In baza art. 71 al. 2 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art. 81 Cod penal si art. 71 al. 5 Cod penal, a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale si accesorii pe durata termenului de incercare de 2 ani si 2 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala, a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 191 al. 1 si 2 Cod procedura penala, a obligat pe inculpatii D.D.I., I.N.E. si M.M.M. la plata sumei de cate 1.500 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 3716/P/2009 din 02.06.2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea au fost trimisi in judecata urmatorii inculpati: D.D.I. pentru savarsirea infractiunii de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002; I.N.E., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal; M.M.M., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 260 al. 3 Cod penal raportat la art. 76 Cod penal si D.S., pentru savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata si fals privind identitatea, prev. si ped. de art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002, art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002, si art. 293 al. 1 Cod penal
Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului D.S. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. si ped. de art. 260 Cod penal
La termenul din 08.12.2011 s-a pus in miscare actiunea penala conform art. 336 Cod procedura penala fata de inculpatul D.D.I. pentru savarsirea infractiunii de instigare la marturie mincinoasa, prev. si ped. de art. 25 Cod penal raportat la art. 260 Cod penal.
Examinand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, coroborate cu probele din cursul cercetarii judecatoresti, instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Asa cum rezulta din procesul verbal de constatare din 25.04.2009 la aceeasi data in jurul orelor 00:00 in timp ce un echipaj din cadrul SPR Bihor se deplasa pe B-dul D. din directia C.A.- B-dul D., a fost depasit de un autoturism marca BMW de culoare gri cu nr. de inmatriculare B-79-KWY, iar cand au ajuns in intersectia B-dul D. cu B-dul D. si au vazut cum BMW-ul a pierdut controlul volanului, a lovit bordura si s-a izbit de un stalp. Agentii au oprit masina sa vada ce s-a intamplat si au constatat ca de la volanul autoturismului a coborat o persoana de sex masculin care a fost identificata in persoana inculpatului D.D.I., care le-a spus politistilor ca nu el este conducatorul autoturismului ci o persoana pe nume M. care ar fi fugit pentru ca ii era frica. In continuare agentii i-au solicitat inculpatului D.D.I. sa sufle in aparatul alcotest, dar acesta a refuzat, dupa care l-au dus la SML Bihor pentru recoltarea de probe de sange. S-a mai consemnat faptul ca D.D.I. prezenta la nivelul arcadei ochiului stang o pata de culoare rosie, respectiv o umflatura.
Ulterior, la data de 12.06.2009 (la aproape 2 luni de la evenimentele respective), inculpatul D.D.I. a formulat prin aparatorul sau ales o cerere de probatiune solicitand audierea ca "martori" a numitilor A.P.P., V.G. si a inculpatilor D.S. si I.N.E., ca fiind "martorii" care ar fi observat producerea accidentului din data de 25.04.2009 si pe care i-ar fi identificat, in urma unui anunt dat la cotidianul "J.B.", din data de 7.05.2009, iar inculpatii D.S. si I.N.E., audiati in calitate de martori au dat declaratii false in fata organelor de politie si au sustinut ca in data de 25.04.2009, in timp ce circulau cu autoturismul-taxi, pe str. E.N. din O., in calitate de conducator auto, respectiv pasager, au observat pe B-dul D. cum un autoturism, marca "BMW" s-a tamponat cu un stalp de iluminat public, dupa care din autoturismul respectiv au coborat 2 persoane de sex masculin, una fugind de la locul tamponarii, in timp ce cealalta a ramas pe loc.
In cursul urmaririi penale inculpatul D.D.I. a declarat ca nu el a condus autoturismul, ci M.M.M., respectiv agentul nu i-a solicitat sa sufle in aparatul alcotest nici la locul accidentului si nici la sediul politiei, imprejurare infirmata de procesul verbal de constatare si de declaratia martorului ocular.
De asemenea M.M.M. a declarat ca el a condus autoturismul marca BMW implicat intr-un accident in data de 25.04.2009 pe B-dul D. (filele 44-47 dosar urmarire penala).
Declaratiile lor sunt contrazise de cele ale martorului N.C. - martor ocular , care a fost si el de fata, in momentul in care agentul de politie din cadrul SPR , P.T. aflat in exercitiul functiunii, care conducea autoturismul politiei, la intersectia B-dului D. cu B-dul D. din O. l-a observat pe inculpatul D.D.I. conducand autoturismul, marca "BMW", la intersectia B-dului D. cu B-dul D. din Oradea, unde a depasit autoturismul politiei, a pierdut controlul autoturismului respectiv, a parasit carosabilul si s-a tamponat cu un stalp de iluminat public, de pe partea dreapta, in sensul directiei de mers, dupa care din autoturismul respectiv de pe scaunul soferului a coborat inculpatul D.D.I. si a refuzat testarea cu alcotestul. Aspectele respective au fost consemnate si in procesul-verbal incheiat de catre politist, cu acea ocazie.
De asemenea, pe parcursul cercetarilor, inculpatul D.S. a revenit asupra declaratiei initiale false date la politie si a declarat adevarul in legatura cu producerea accidentului din data de 25.04.2009, in care a fost implicat inculpatul D.D.I., pe care a aratat ca el nu l-a observat, in calitate de martor ocular (in noaptea de 24/25.04.2009, orele 0,05 nu a condus autoturismul-taxi pe str. E.N. din O.), aspect ce a condus la elucidarea tuturor aspectelor privitoare la prezenta cauza.
S-a mai stabilit ca in data de 28.10.2009, orele 10,30, inculpatul D.S. a condus in P-ta B. din Oradea, avand exercitarea dreptului de a conduce suspendat din data de 19.10.2009, autoturismul, marca "Dacia Logan", unde, datorita nepastrarii distantei regulamentare intre autovehicule, in mers a tamponat din spate autoturismul, marca "Skoda", condus regulamentar de numitul N.G., pe care l-a proiectat in autoturismul condus regulamentar de numitul U.F.P., dupa care in noaptea de 27/28.02.2010, orele 1,45, inculpatul D.S. a condus pe str. T.V. din O., avand exercitarea dreptului de a conduce suspendat din data de 19.10.2009, autoturismul, marca "Dacia Logan", si, la solicitarea politistilor de a-si declina identitatea s-a prezentat sub o identitate falsa, acea de N.B.C., dom.in O., str.I., nr. 29, BI.F-11, Sc.A, ap.17, Bihor, prietenul sau.
In cursul cercetarii judecatoresti la termenul din 03.02.2011 au fost audiati inculpatii M.M.M. si D.S. c are au recunoscut savarsirea faptelor si s-a incuviintat fata de acestia aplicarea procedurii speciale de recunoastere a vinovatiei conform art. 320 ind. 1 Cod procedura penala Inculpatul M.M.M. si D.D.I. au fost asistati de acelasi aparator ales M.B.
La termenul din 28.04.2011 inculpatul D.D.I. a declarat ca nu doreste aplicarea procedurii speciale de recunoastere a vinovatiei si, intrucat s-a apreciat ca exista interese contrare intre inculpatul D.D.I. si M.M.M., care erau reprezentati de acelasi avocat ales, M.B., s-a dispus amanarea cauzei si desemnarea unui avocat din oficiu pentru M.M.M., celalalt inculpat urmand sa fie asistat in continuare de aparatorul ales.
La termenul din 19.05.2011 s-a dispus reaudierea inculpatului M.M.M. in prezenta unui aparator din oficiu, intrucat existau interese contrare intre el si inculpatul D.D.I. si au fost asistati de acelasi avocat la termenul din 03.02.2011, cand a fost audiat inculpatul M.M.M.
La termenul din 30.06.2011 a fost audiat inculpatul D.D.I., care a declarat ca nu solicita aplicarea procedurii prev. de art. 320 ind. 1 Cod procedura penala intrucat nu se considera vinovat. A mai precizat ca in noaptea de 25.04.2009 a condus autoturismul marca BMW pe B-dul D. intersectie cu D. si pentru ca s-a jucat cu telefonul mobil a pierdut controlul volanului si a intrat intr-un stalp, la cateva minute dupa incident venind si un echipaj de politie care i-au spus ca vor sa-l duca la sediul politiei sa-i i-a sange, dar el a refuzat pentru ca a spus ca nu suporta ace. Inculpatul a mai aratat ca inainte sa ajunga politia a sunat-o pe sotia sa si i-a cerut sa-i spuna ginerelui sau M.M. sa vina sa declare ca el a condus ca sa nu-i suspende lui permisul pentru ca a baut doua beri. Astfel, inculpatul le-a spus politistilor ca M.M. a condus autoturismul, dar acesta a fugit. Inculpatul a recunoscut ca le-a solicitat inculpatilor I.N. si M.M. sa declare lucruri pe care nu le-au vazut pentru ca nu stia ca o sa se ajunga pana aici .
Inculpatul M.M.M. a recunoscut faptul ca la solicitarea socrului sau, inculpatul D.D.I., a declarat la politie ca el a condus autoturismul marca BMW implicat in accident. A mai precizat faptul ca nu este de acord sa fie judecat in baza procedurii prev. de art. 320 ind. 1 Cod procedura penala pentru ca doreste sa beneficieze de cauza de nepedepsire, prev. de art. 260 Cod penal .
Instanta a revenit asupra aplicarii prev. art. 320 ind. 1 Cod procedura penala avand in vedere ca doar la termenul din 30.06.2011 inculpatul M.M.M. a fost audiat in conditii legale in ceea ce priveste asistenta juridica.
Martorul R.P.M., medicul care a fost de serviciu la SML in noaptea incidentului, si-a recunoscut semnatura de pe procesul verbal de la fila 11 din dosarul de urmarire penala in care se consemneaza refuzul numitului D.D.I. de recoltare de probe de sange pentru determinarea alcoolemiei. Martorul a mai precizat ca data fiind perioada de timp nu isi aduce aminte exact aceasta situatie particulara, dar de regula procesul verbal de refuz se intocmeste dupa ce si politistii si medicul ii aduc la cunostinta persoanei aduse la recoltare de probe de sange consecintele refuzului .
Martorul N.C.I. a declarat ca la data incidentului in timp ce conducea in dreptul statiei de tramvai din Piata D., a fost depasit de un autoturism marca BMW de culoare argintie, iar cand a ajuns la intersectia D. cu 6 Martie a vazut ca BMW-ul este oprit intr-un stalp, dupa care martorul a oprit si a vazut ca in BMW era o singura persoana aflata pe scaunul soferului. La scurt timp dupa incident a venit la fata locului si un echipaj de politie care i-a cerut soferului BMW-ului sa sufle in aparatul alcotest, dar acesta a refuzat pentru ca a spus ca nu el a condus. In continuare politistul i-a spus soferului ca el a condus pentru ca era lovit la fata si la genunchi, dar acesta a negat in continuare si incerca sa vorbeasca la telefon. Martorul a mai precizat faptul ca soferul BMW-ului era baut bine si mirosea a alcool.
In ceea ce priveste anularea procesului verbal din 25.04.2009 prin care s-a constatat savarsirea infractiunii pe motiv ca procesul verbal nu ar fi semnat de doi martori asistenti, s-a constatat ca este vorba de o nulitate relativa intrucat nu se incadreaza la situatiile prevazute de art. 197 al. 2 Cod procedura penala. Prin urmare, aceasta nulitate nu a fost invocata in termenul prev. la art. 197 al. 4 Cod procedura penala, care prevede ca nulitatile relative trebuie invocate in cursul efectuarii actului, cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa, cand partea a lipsit la efectuarea actului. Asadar, inculpatul trebuia sa invoce eventualele nelegalitati ale actului de sesizare al politiei cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, cand de altfel a si fost asistat de aparatorul ales, asa cum rezulta din procesul verbal de la fila 108 dosar de urmarire penala. Dar de altfel, chiar daca ar fi fost invocata aceasta nulitate in termen, nu se poate inlatura un proces verbal doar pentru ca a fost semnat de un singur martor asistent, in conditiile in care nu au putut fi identificati alti martori asistenti, in speta data fiind si ora tarzie la care s-a produs accidentul. Totodata martorul ocular care a fost si martor asistent la intocmirea procesului verbal a confirmat in totalitate mentiunile actului, atat cu ocazia audierii in cursul urmaririi penale, cat si cu ocazia audierii in fata instantei.
In ceea ce priveste inlaturarea procesului verbal prin care s-a constatat refuzul recoltarii de probe biologice de la fila 11 din dosarul de urmarire penala pentru incalcarea prev. art. 224 al. 3 Cod procedura penala, in sensul ca nu ar fi fost trecut ca si act premergator s-a retinut ca nici aceasta nulitate relativa nu a fost invocata in termenul prev. de art. 197 al. 4 Cod procedura penala De altfel, analizand procesul verbal de consemnare a efectuarii actelor premergatoare de la fila 8 din dosarul de urmarire penala, s-a constatat ca este mentionat procesul verbal de constatare din data de 25.04.2009. Este evident ca este vorba de procesul verbal de constatare de la fila 11 din dosarul de urmarire penala si nu de procesul verbal de constatare a infractiunii de la fila 6 din dosarul de urmarire penala, care este un act de sesizare a organelor de urmarire penala, care nu trebuie confundat cu actele premergatoare care se efectueaza dupa sesizare si in scopul verificarii acesteia. Se mai a retinut si ca mentiunile din procesul verbal au fost confirmate si de martorul audiat in fata instantei, respectiv R.P.M.
Prin urmare, ambele procese verbale au fost avute in vedere la stabilirea adevarului in cauza, acest lucru fiind necesar pentru justa solutionare a cauzei.
Inculpatul D.D.I. a incalcat disp. art. 87 al. 5 din OUG 195/2002, conform carora "Refuzul, impotrivirea ori sustragerea conducatorului unui autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani".
Dupa cum se poate observa legea sanctioneaza refuzul de recoltare in doua variante alternative respectiv refuzul de a se supune recoltarii de probe biologice si refuzul de a se supune testarii aerului expirat. In ceea ce priveste refuzul testarii cu alcooltestul, acesta rezulta din procesul verbal intocmit de catre politisti, care se coroboreaza cu declaratia unui martor ocular. In ceea ce priveste refuzul recoltarii probelor de sange aceasta rezulta din procesul verbal de la fila 11 din dosarul de urmarire penala unde se consemneaza refuzul precum si declaratia medicului care a semnat acel proces verbal.
In ceea ce priveste prevederile art. 7 din Ordinul nr. 376/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice, invocate de inculpatul D.D.I., acestea nu sunt incidente in cauza deoarece se refera la situatia in care nu poate fi efectuata cea de a doua prelevare de sange si nu in cazul refuzului total. In concret art. 7 prevede: "(1) In situatiile medicale speciale, in care nu poate fi efectuata cea de-a doua prelevare, precum si in cazul refuzului de prelevare, se mentioneaza acest fapt in mod expres in cadrul rubricii "observatii" a buletinului de examinare clinica, precizandu-se motivul neprelevarii.
In situatiile prevazute la alin. (1), cu exceptia refuzului de prelevare, se preleveaza 10 ml urina, sub supraveghere, in flacon spalat, care ulterior va fi supus procedurii de sigilare prevazute la art. 13, cu exceptia refuzului de prelevare".
Totodata la art. 6 din acelasi act normativ se prevede: "Procedurile de prelevare a produselor biologice sunt urmatoarele:
a) pentru determinarea alcoolemiei se preleveaza 2 (doua) probe de sange din vena la interval de o ora intre prelevari, fiecare proba continand 10 ml sange".
De altfel, refuzul inculpatului de a se supune recoltarii probelor biologice in vedere stabilirii alcoolemiei rezulta implicit si din declaratia acestuia in care recunoaste ca le-a spus agentilor ca nu el a condus si ca de aceea nu vrea sa i se recolteze probe (indiferent de ce ar prevedea normele metodologice).
Pentru aceste motive, solicitarea inculpatului de achitare in temeiul art. 10 al. 1 lit. d Cod procedura penala s-a apreciat neintemeiata, fiind intrunite toate elementele constitutive ale infractiunii de refuz de recoltare a probelor biologice.
In ceea ce priveste achitarea in temeiul art. 10 al. 1 lit. a Cod procedura penala pe motiv ca fapta nu exista, s-a retinut ca aceasta este vadit neintemeiata, avand in vedere ca pana si inculpatul a confirmat ca a purtat o discutie cu politistii cu privire la cine a condus autoturismul, iar din procesele verbale intocmite si din declaratiile martorilor rezulta ca i s-a solicitat si sa se supuna recoltarii probelor de sange.
Intrucat in urma cercetarii judecatoresti s-a stabilit ca inculpatul D.I. a fost cel care i-a determinat pe M.M.M., D.S. si I.N.E. sa declare mincinos in fata organelor de politie, s-a retinut in sarcina acestuia si infractiunea de instigare la marturie mincinoasa, prev. si ped. de art. 25 Cod penal raportat la art. 260 al. 1 Cod penal, pentru care procurorul a declarat ca pune in miscare actiunea penala. S-a retinut o singura infractiune de marturie mincinoasa, intrucat nu este vorba de o infractiune contra persoanei.
Din fisa de cazier a inculpatului D.D.I. rezulta ca acesta a fost condamnat la 2 ani inchisoare cu suspendare, termen de incercare 4 ani prin DP nr. 2513/07.05.2004 a ICCJ, condamnare pentru care a intervenit reabilitarea de drept conform art. 86 ind. 6 Cod penal. La data de 04.10.2011 s-a pus in miscare actiunea penala intr-un alt dosar fata de acelasi inculpat pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 181 al. 1 Cod penal .
Pentru aceste motive, in baza art. 334 Cod procedura penala coroborat cu art. 336 al. 3 Cod procedura penala s-a dispus schimbarea incadrarii juridice cu privire la inculpatul D.D.I., din infractiunea de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal in infractiunile de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei si instigare la marturie mincinoasa, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002 si art. 25 Cod penal raportat la art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
In ceea ce priveste achitarea inculpatului D.D.I. pentru infractiunea de instigare la marturie mincinoasa conform art. 10 al. 1 lit. b ind. 1 Cod procedura penala, instanta a apreciat ca solicitarea formulata este vadit neintemeiata, intrucat fapta de a determina trei persoane sa declare mincinos in fata organelor de politie cu privire la producerea unui accident de circulatie este o fapta care prezinta pericol social specific unei infractiuni.
Starea de fapt retinuta si vinovatia inculpatilor sunt pe deplin dovedite cu probele administrate in cauza: proces verbal de constatare a infractiunilor flagrante si planse foto, proces verbal de constatare a refuzului, declaratiile inculpatilor si declaratiile martorilor.
In drept, fapta inculpatului D.D.I. constand in aceea ca la data de 25.04.2009, ora 0.05, dupa ce in prealabil a consumat bauturi alcoolice, a condus autoturismul marca BMW la intersectia B-dul D. - B-dul D., a pierdut controlul volanului, a iesit de pe carosabil si s-a tamponat de un stalp de iluminat public aflat pe trotuar, dupa care a refuzat testarea cu aparatul alcotest si recoltarea de probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei si i-a determinat pe I.N.E., D.S. si M.M.M. sa declare mincinos in fata organelor de politie, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de refuz de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei si instigare la marturie mincinoasa, prev. si ped. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002 si art. 25 Cod penal raportat la art. 260 Cod penal, texte in baza carora a fost condamnat la cate o pedeapsa de 2 ani inchisoare si 1 an inchisoare.
La individualizarea pedepsei, conform criteriilor prevazute la art. 72 Cod penal instanta a avut in vedere limitele de pedeapsa fixate prin legea speciala, circumstantele personale ale acestuia (varsta, faptul ca are familie), imprejurarile comiterii faptei si atitudinea procesuala a acestuia.
In cadrul individualizarii judiciare a pedepsei, retinerea circumstantelor atenuante prevazute la art. 74 Cod penal constatarea si caracterizarea acestora ca atare a fost lasata la aprecierea instantei de judecata.
Avand in vedere atitudinea procesuala a inculpatului raportata la antecedentele penale ale acestuia, nu se poate da eficienta circumstantelor atenuante prev. de art. 74 lit. a si c Cod penal
Instanta a retinut ca natura faptei savarsite, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatilor duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
Avand in vedere ca pedeapsa aplicata este de 2 ani si 2 luni inchisoare si tinand cont de gradul de pericol social al infractiunilor si avand in vedere circumstantele reale ale savarsirii faptei, raportat si la circumstantele personale ale inculpatului, conduita procesuala a acestuia analizata mai sus, s-a apreciat ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru aceasta si o garantie ca nu va mai savarsi infractiuni.
In drept fapta inculpatului I.N.E. constand in aceea ca audiat in calitate de martor a declarat mincinos ca in data de 25.04.2009, in timp ce circula impreuna cu inculpatul D.S. cu autoturismul-taxi, pe str. E.N. din O. a observat pe B-dul D. cum un autoturism, marca "BMW", s-a tamponat cu un stalp de iluminat public, dupa care din autoturismul respectiv au coborat 2 persoane de sex masculin, una fugind de la locul tamponarii, in timp ce cealalta a ramas pe loc, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
Din fisa de cazier a inculpatului I.N.E. rezulta ca acesta a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare prin SP 676/22.04.2002 a Judecatoriei Oradea, fiind eliberat la data de 13.08.2003 cu un rest neexecutat de 581 zile, astfel urmeaza a s-a retinut recidiva postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal.
La individualizarea pedepsei, conform criteriilor prevazute la art. 72 Cod penal, instanta a avut in vedere limitele de pedeapsa fixate prin legea speciala, circumstantele personale ale acestuia si atitudinea procesuala, constand in sustragerea de la cercetarea judecatoreasca.
In cadrul individualizarii judiciare a pedepsei, retinerea circumstantelor atenuante prevazute la art. 74 Cod penal, constatarea si caracterizarea acestora ca atare a fost lasata la aprecierea instantei de judecata.
Astfel, in ceea ce priveste atitudinea sincera a inculpatului, aceasta nu poate fi avuta in vedere din moment ce a fost trimis in judecata pentru marturie mincinoasa si nici nu s-a prezentat pentru a fi audiat in fata instantei.
Instanta a retinut ca natura faptei savarsite, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatilor duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
Raportat la starea de recidiva postexecutorie in care a fost comisa fapta, fata de prev. art. 81 al. 1 lit. b Cod penal coroborat cu disp. art. 38 Cod penal, singura modalitate de individualizare a executarii pedepsei este cea in regim privativ de libertate.
In drept, fapta inculpatului M.M.M., constand in aceea ca audiat in calitate de martor a declarat mincinos ca el a condus autoturismul marca BMW implicat intr-un accident in data de 25.04.2009 pe B-dul D., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 260 al. 3 Cod penal raportat la art. 76 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, conform criteriilor prevazute la art. 72 Cod penal, instanta a avut in vedere limitele de pedeapsa fixate prin legea speciala, imprejurarile comiterii faptei, respectiv faptul ca inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, nu este cunoscut cu antecedente penale si mobilul savarsirii faptei, fiind ginerele inculpatului D.D.I..
Intrucat inculpatul a revenit asupra declaratiei doar cu ocazia audierii in fata instantei, deci dupa ce s-a dat o solutie in cauza, respectiv trimiterea in judecata si dupa ce s-a inceput urmarirea penala fata de el pentru infractiunea de marturie mincinoasa, s-au retinut in favoarea acestuia disp. art. 260 al. 3 Cod penal privind reducerea pedepsei si nu cauza de nepedepsire, prev. de art. 260 al. 2 Cod penal.
Instanta a retinut ca natura faptei savarsite, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului, duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
Apreciind ca nu se impune privarea de libertate a inculpatului, avand in vedere circumstantele personale ale acestuia, nu este cunoscut cu antecedente penale si cu posibilitati reale de indreptare si reintegrare sociala, instanta, in baza art. 81 Cod penal, art. 71 al. 5 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale si a pedepsei accesorii pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 2 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat recurs inculpatii D.D.I., I.N.E. si M.M.M., fara a-l motiva in scris.
Examinand hotararea atacata prin prisma recursurilor declarate in cauza cat si din oficiu, curtea a retinut urmatoarele:
Inculpatul D.D.I. a fost trimis in judecata pentru o singura infractiune si anume de sustragere de la recoltarea de probe biologice prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. Ca stare de fapt, s-a retinut ca in data de 25.04.2009, in jurul orelor 0,05, inculpatul aflat sub influenta alcoolului a condus autoturismul BMW , iar la intersectia dintre bulevardul D. si bulevardul D. a pierdut controlul volanului, autoturismul parasind carosabilul si tamponandu-se de un stalp de iluminat stradal. Organele de politie sosite la locul accidentului, sesizand ca acesta emana miros de alcool, i-au solicitat sa se supuna testarii cu aparatul etilotest, fiind insa refuzati de inculpat. I-au solicitat sa se deplaseze la Spitalul Clinic Judetean Oradea pentru recoltare de probe biologice, dar inculpatul a refuzat din nou.
Apararea sa in cursul urmaririi penale a fost aceea ca nu el a condus autoturismul ci ginerele sau M.M.M. si din acest motiv a refuzat sa se supuna testarilor. Au fost audiati ca martori M.M.M., D.S. si I.N.E. care i-au sustinut ipoteza. Parchetul a apreciat ca declaratiile acestora sunt mincinoase si a inceput urmarirea penala fata de acestia pentru infractiunea de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 alin. 1 C.pen. Cu exceptia lui D.S., care a revenit asupra declaratiei initiale, ceilalti doi au fost trimisi in judecata pentru aceasta infractiune.
In cursul cercetarii judecatoresti, in sedinta publica din 08.12.2011, procurorul solicita extinderea procesului penal fata de inculpatul D.D.I. si pentru infractiunea de instigare la marturie mincinoasa constand in aceea ca i-a determinat pe M.M.M. si I.N.E. sa declare in mod mincinos ca nu el a condus autoturismul. Totodata a declarat ca pune in miscare actiunea penala pentru aceasta infractiune.
In aceeasi sedinta, instanta a pus in discutie schimbarea de incadrare juridica a faptei de infractiunea de sustragere de la recoltarea de probe biologice prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. in infractiunile de sustragere de la recoltarea de probe biologice prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. si instigare la marturie mincinoasa prevazuta de art. 25 C.pen. raportat la art. 260 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen.
Data fiind aceasta punere in discutie a schimbarii incadrarii juridice, aparatorul inculpatului D.D.I. a solicitat acordarea unui termen pentru pregatirea apararii, iar instanta a amanat judecarea cauzei data de 19.01.2012, fara a se pronunta asupra extinderii procesului penal sau asupra schimbarii de incadrare juridica.
In sedinta publica din 19.01.2012, instanta a pus din nou in discutia partilor schimbarea de incadrare juridica. Procurorul a fost de acord avand in vedere ca a solicitat extinderea procesului penal cu privire la aceasta fapta, iar aparatorul inculpatului D.D.I. s-a opus .
Nici la acest termen instanta nu s-a pronuntat asupra vreuneia din cele doua cereri. Instanta de fond a dezbatut fondul cauzei si a amanat pronuntarea initial pentru data de 26.01.2012 si ulterior pentru data de 02.02.2012, data la care s-a pronuntat hotararea atacata.
Prin sentinta penala, prima instanta a dispus in baza art. 334 C.pr.pen. cu referire la art. 336 alin. 3 C.pr.pen. schimbarea incadrarii juridice asa cum a fost pusa in discutia partilor la termenul din 08.12.2012.
Desi, foloseste sintagma "schimba incadrarea juridica", articolele pe care le mentioneaza ca temei al acestei dispozitii vizeaza ambele institutii. In motivarea hotararii, instanta de fond nu explica de ce a procedat in acest mod. Nu se pronunta asupra extinderii procesului penal.
Apoi, daca atunci cand s-au pus in discutie extinderea procesului penal si schimbarea de incadrare juridica se face vorbire de faptul ca inculpatul i-a instigat de M.M.M. si I.N.E. sa declare mincinos. In motivarea hotararii, arata ca inculpatul D.D.I. i-a instigat pe M.M.M., D.S. si I.N.E. sa declare mincinos.
S-a apreciat ca hotararea primei instante este nelegala.
Schimbarea de incadrare juridica este institutia juridica care se aplica in situatia in care nu exista concordanta intre continutul concret al faptei si continutul legal al infractiunii retinuta in sarcina inculpatului.
Extinderea procesului penal cu privire la alte fapte are in vedere situatia in care se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la comiterea unei alte fapte prevazuta de legea penala care are o legatura cu infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecata.
Prin urmare, in cazul primei institutii mentionate, fapta in concret ramane aceeasi doar primeste o alta incadrare juridica, pe cand in cazul celei de-a doua sufera o modificare chiar starea de fapt in raport de actul de sesizare.
In speta, chiar starea de fapt a fost modificata in raport de actul de sesizare, rechizitoriul nefacand vorbire de vreo actiune a inculpatului de determinare a celor doi sau trei martori sa declare mincinos, nu se precizeaza in ce a constat aceasta si nici ca martorii ar fi luat hotararea infractionala ca urmare a actiunii inculpatului D.D.I.
Apoi, instanta ar fi trebuit sa dispuna, daca considera intemeiata cererea parchetului, prin incheiere extinderea procesului penal cu privire la aceasta noua infractiune si sa procedeze la audierea inculpatului, permitandu-i totodata sa-si formuleze apararile.
In nici un caz, inculpatul nu trebuia sa afle abia din hotararea de condamnare ca in sarcina sa a fost retinuta o infractiune care il vizeaza si pe martorul D.S., persoana de care nu s-a facut vorbire nici in cererea de extindere a procurorului si nici in declaratia de punere in miscare a actiunii penale. Nici macar instanta, cand a pus in discutie schimbarea de incadrare juridica, nu face referire la acesta sau la vreo stare de fapt nou retinuta.
De altfel, hotararea instantei de fond este nelegala si sub aspectul retinerii unei infractiuni unice de instigare la marturie mincinoasa. Avand in vedere caracterul personal al marturiei, aceasta infractiune nu este posibil a fi comisa in forma coautoratului. In consecinta, daca mai multi martori au facut declaratii mincinoase intr-o anume cauza, fiecare a savarsit cate o infractiune de marturie mincinoasa, iar persoana care le-a determinat sa actioneze in acest mod este instigator la tot atatea infractiuni cati martori a determinat.
Acest aspect insa, in lipsa caii de atac a parchetului, va trebui tratat de asemenea maniera incat sa nu se incalce principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac.
Fata de cele expuse mai sus, curtea a retinut ca sesizarea instantei de fond cu aceasta noua infractiune este neregulat facuta ce constituie cauza de nulitate absoluta, atragand incidenta cazului de casare prevazut de art. 3859 alin. 1 pct.2 C.pr.pen., iar motivarea hotararii sub aspectul aplicarii unei sau alteia ori ambele institutii juridice la care s-a facut referire anterior, atrage incidenta cazului de casare prevazut de art. 3859 alin. 1 pct.9 C.pr.pen., solutia ce se impune este aceea de admitere a recursului inculpatului cu consecinta casarii cu trimitere spre rejudecare la instanta de fond, care cu respectarea principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac, ale carei efecte se extinde si asupra rejudecarii dupa casare, se va pronunta asupra cererii procurorului de extindere a procesului penal.
Avand in vedere ca intre infractiunea retinuta in sarcina inculpatului D.D.I. si infractiunea pentru care s-a solicitat extinderea procesului penal cu privire la noua fapta ar putea exista un concurs cu conexitate consecventionala, iar in raport de existenta infractiunii de marturie mincinoasa retinuta in sarcina celor doi inculpati M.M.M. si I.N.E. depinde si solutia data in ceea ce priveste infractiunea retinuta in rechizitoriu in sarcina inculpatului D.D.I., s-a impus admiterea si a celorlalte doua recursuri declarate in cauza cu consecinta rejudecarii cauzei cu privire la intreaga situatie juridica a celor trei inculpati recurenti.
La rejudecarea cauzei cu privire la inculpatii M.M.M. si I.N.E., instanta de fond se va pronunta asupra caracterului mincinos sau nu a declaratiilor date de acestia in cursul urmaririi penale, iar daca constata intrunite elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa retinuta in sarcina lor, va stabili daca apararile acestora cu privire la existenta cauzei de impunitate prevazuta de art. 260 alin. 2 C.pen. sunt pertinente sau daca acestia pot beneficia doar de cauza de reducere a pedepsei prevazuta de art. 260 alin. 3 C.pen., ori nu este incidenta nici una dintre acestea, dar fara a se incalca principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac.
Fata de cele expuse mai sus, curtea in baza articolului 38515 punctul 2 litera c Cod procedura penala, a admis recursurile declarate de inculpatii D.D.I., I.N.E. si M.M.M. impotriva sentintei penale nr. 179/02.02.2012 pronuntata de Judecatoria Oradea, care a fost desfiintata in ceea ce-i priveste pe cei trei inculpati si s-a dispus rejudecarea cauzei de catre aceeasi instanta, tinand seama de considerentele prezentei decizii.