Contestatie la executare

Prin contesta?ia formulata la data de 6.02.2014, condamnata T.L. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile in sensul ca noul cod penal dezincrimineaza infrac?iunea de luare de mita comisa de medic, acesta nemaiavand calitatea de func?ionar.
In motivarea cererii, condamnata arata ca art. 289 al. 1 ncpp incrimineaza infrac?iunea de luare de mita comisa de persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autorita?ile publice sau este supusa controlului ori supravegherii acestora pentru indeplinirea respectului serviciului public. Petenta considera ca se incadreaza in teza a doua a art. 175 al. 2 cod penal ?i ca atare fapta este dezincriminata.
La data de 11.02.2014, condamnata a depus la dosar o completare la contesta?ie care este o contesta?ie la executare prin care solicita punerea de indata in libertate, nulitatea absoluta a mandatului de executare a pedepsei emis de Tribunalul Boto?ani, precum ?i aspecte ce privesc nevinova?ia acesteia.
S-au depus la dosar: copiile sent. penale 171/27.06.2012, decizia penala nr. 38/19.03.2013 a Cur?ii de Apel Suceava ?i minuta deciziei penale nr. 389/31.01.2014 a I.C.C.J , adresa Penitenciarului Bacau privind pedeapsa pe care o executa condamnat ?i mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 296/2012 din 3.02.2014 emis de Tribunalul Boto?ani..
Din actele ?i lucrarile dosarului, instan?a re?ine urmatoarele:
Prin sentin?a penala nr. 171/27.06.2012 a Tribualului Boto?ani, modificata prin decizia penala nr. 38/19/03.2013 a Cur?ii de Apel Suceava ?i definitiva prin decizia penala nr. 389/31.01.2014 a I.C.C.J., a fost condamnata inc. T.L. la o pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare ?i 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b ?i c cod penal, pentru comiterea a 13 infrac?iuni de luare de mita in forma continuata prev. de art. 254 al. 1 cod penal rap. la art. 6 Lg. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2, 42 cod penal ?i 36 infrac?iuni de luare de mita prev. de art. 254 al. 1 cod penal rap. la art. 6 Lg. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal, in calitatea de medic expert al asigurarilor sociale in cadrul Comisiei de Evaluare ?i Expertiza Medicala a Casei Jude?ene de Pensii Boto?ani.
Condamnata considera ca noul cod penal in art. 289 incrimineaza fapta de luare de mita comisa de func?ionarul public sau de persoana prev. de art. 175 al. 2 noul cod penal, ori ea nu se incadreaza in niciuna din aceste situa?ii.
Instan?a constata ca infrac?iunea de luare de mita a?a cum este comisa de petenta ?i pentru care a fost condamnata definitiv nu este dezincriminata.
Condamnata in calitate de medic expert asigurari sociale din cadrul Cabinetului de Expertiza ?i Recuperare asupra Capacita?ii de Munca nr. 1 Boto?ani, a comis infrac?iunile de luare de mita in exercitarea atribu?iilor de serviciu. Aceasta are calitatea de func?ionar atat in reglementarea anterioara, cat ?i conform art. 175 noul cod penal, deoarece exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autorita?ile publice.
In virtutea autonomiei conceptuale a dreptului penal este posibila utilizarea in domeniul juridic a unor termeni sau expresii intr-un alt sens decat acela pe care il reprezinta in exprimarea extra-penala.
O asemenea imprejurare se intalne?te in privin?a dispozi?iei art. 175 noul cod penal, care stabile?te semnifica?ia penala a conceptului de func?ionar public intr-o maniera care nu se suprapune perfect peste semnifica?ia pe care acesta o are in alte domenii de drept carora le este specific (ex. drept administrativ).
Semnificatia notiunii de functionar public din dreptul penal nu este echivalenta cu cea de functionar din dreptul administrativ. (...) potrivit legii penale, notiunile de «functionar public» (...) au un inteles mai larg decat acela din dreptul administrativ, datorita atat caracterului relatiilor sociale aparate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cat si faptului ca exigentele de aparare a avutului si de promovare a intereselor colectivitatii impun o cat mai buna ocrotire prin mijloacele dreptului penal.
Formularea larga, generica si extrem de indeterminata din legea penala precedenta a fost inlocuita cu o indicare mai circumstantiata a trei categorii de domenii in cadrul carora, fiind incadrate, anumite persoane dobandesc statutul (in acceptie penala) de functionari publici: domeniul exercitarii de atributii si responsabilitati legal stabilite in vederea realizarii prerogativelor celor trei puteri (autoritati) etatice (legislativa, executiva si judecatoreasca); domeniul exercitarii functiilor publice (potrivit anexei la Legea nr. 188/1999) ori de demnitate publica (indiferent de natura acestora); domeniul exercitarii atributiilor legale de realizare a obiectului de activitate al unei regii autonome ori al altui operator economic sau al altei persoane juridice care are capital integral/majoritar de stat.
Astfel, vor continua sa fie apreciati, din perspectiva penala, drept functionari publici, spre exemplu: Pre¬sedintele statului; ministrii; deputatii si senatorii; euro-parlamentarii; primarii si presedintii de consilii judetene, membrii consiliilor locale si judetene; toate persoanele ocupand functii sau demnitati in structura aparatului administrativ central sau local (secretari de stat, sefi de cabinete ministeriale sau parlamentare, angajati ai Administratiei Prezidentiale, ai Parlamentului sau Guvernului, ai primariilor, consiliilor locale sau judetene, prefectii si bugetarii din structura institutiei Prefectului etc); magistratii si grefierii; directorii de regii autonome, societati nationale, persoane juridice avand capital integral/majoritar de stat si salariatii acestora care exercita atributii specifice legate de realizarea obiectului de activitate al institutiei/persoanei juridice respective s.a.
Dincolo de aceasta sfera a functionarilor publici propriu-zisi (in sensul legii penale), este indicata si o categorie asimilata acestora [alin. (2)], privind acele persoane [ce nu se integreaza in vreuna dintre speciile aratate la alin. (1)] care au fost investite de autoritati publice sa exercite un serviciu de interes public ori care, exercitand un asemenea serviciu chiar fara a fi fost necesara investirea de catre o autoritate publica pentru aceasta, sunt totusi supuse controlului sau supravegherii autoritatilor publice in ceea ce priveste indeplinirea serviciului public in cauza: persoanele care exercita profesia de notar public ori pe aceea de executor judecatoresc; desigur, lista domeniilor in exercitarea carora anumite categorii de persoane ar urma sa poata fi incluse in aceasta sfera asimilata, din punct de vedere penal, functionarilor publici ar putea continua cu indicarea mediatorilor autorizati, a medicilor cu drept de libera practica ce isi desfasoara activitatea pe cont propriu (in mod individual) in cadrul unor cabinete medicale private, a expertilor independenti autorizati.
A?adar, petenta se incadreaza in notiunea de func?ionar ce exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autorita?ile publice.
In consecin?a, nu se poate re?ine ca infrac?iunile de luare de mita comise de petenta au fost dezincriminate, ?i instan?a va respinge ca nefondata in baza art. 23 Lg. 255/2013 rap. la art. 595 cod pr. penala contesta?ia formulata de condamnata T.L. privind aplicarea legii penale mai favorabile intrucat nu sunt aplicabile dispozi?iile art. 4 noul cod penal.
Referitor la contesta?ia la executare formulata de aceea?i condamnata, aceasta a fost dezata?ata de prezenta cauza ?i repartizata aleatoriu la alt complet.
Conform art. 275 al. 3 cod pr. penala cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.