Inadmisibilitatea actiunii in revendicare introdusa dupa aparitia legii 10/2001. Sentinta civila nr. 748 din data de 29.04.2013
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin actiunea introdusa pe rolul Tribunalului Bacau sub nr. 7742/110/2012, reclamantul D.E.D. a chemat in judecata pe paratii Statul Roman Reprezentant Prin M.F., R.N.P.R., D.S. Bacau, O.S. Bacau, solicitand obligarea paratilor sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 262,6 ha padure si poieni cunoscuta sub denumirea de L., situata pe raza comunei R., judetul Bacau si plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul arata ca:
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 13739/1922 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat si transcris sub nr.45096/1922 la Tribunalul Bacau tatal sau, I.D., a dobandit in indiviziune impreuna cu H.S. si A.S., "intregul domeniu F., sol, subsol si padure, cu tot materialul lemnos in picioare sau doborat, cu toate acaretele si constructiile azi in fiinta in starea in care se gasesc, cu toate sadirile sau plantatiile in fiinta, mai putin terenul expropriat".
Domeniul era situat in judetul Bacau, Plasa R., comunele F. si C. si avea o intindere aproximativa de 3380 ha.
Printr-un act de imparteala din 1926 H.S. si A.S. au impartit 2/3 din domeniul F., cumparat impreuna cu D.D. In baza acestui act H.S. a ajuns sa detina 2/3 din proprietate (1/3 dobandita prin cumparare si 1/3 de la S. prin actul de imparteala).
Prin actul de imparteala autentificat de Tribunalul lasi Sectia a lll-a sub nr.2799/1927 H.S. si I.D. au iesit din indiviziunea asupra domeniului F., com. C. si R., jud. Bacau.
Reclamantul arata ca in baza acestui act tatalui sau, I.D., i-au revenit urmatoarele suprafete:o treime din terenul de padure sau poeni si cioate din intreaga suprafata de impartit, la aceasta suprafata se adauga 40 ha padure sau poeni din totalul ce s-ar cuveni D-lui H.G.S., iar daca pe aceasta suprafata va fi mai putin de o treime de teren cu cioate din totalul cioatelor existente si nevandute, de comun acord prin acte deja autentificate cat i se cuvine lui I.D.D., atunci convenim de comun acord sa se adauge lui I.D.D. la lotul care i se cuvine , din lotul H.G.S. o suprafata de padure netaiata sau poieni dupa cum va fi, socotindu-se pentru 3 ha cioate lipsa, un hectar de padure netaiata sau poiana.
Portiunea descrisa la punctele a, b si c ce urmeaza a se defalca de inginer si care va constitui lotul D.lui. I.D.D., va urma un singur trup cu urmatoarele megiesii: pe trei laturi si anume la rasarit, amiaza si apus cu insasi megiesiile domeniului aratat in planul de exploatare mai sus citat, iar la miazanoapte cu paraul R. si o linie mobila ce se va determina de inginerul masurator, linie care se va porni din paraul R. spre hotarul D. sau D. dupa necesitate... "
Prin actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.3.01.1928 sub nr.99 la Tribunalul Ilfov Sectia Notariat, tatal sau a vandut catre M.M. (50%), F.G. (25%), A.S. (25 %) din padurea F. numita F. R. (C. F. jud.Bacau). "Aceasta portiune are suprafata de 492 patru sute nouazeci si doua hectare, 3980 (trei mii noua sute optzeci) ari si este cuprinsa intre urmatoarele megiesii.....: La Nord si Nord-Vest, proprietatea S. si...x.. La Sud mosia G.. La Apus cu C., proprietatea D-lui I., o portiune din F., proprietatea taranilor,........."
Prin sentinta nr.207/1933 I. D. a redevenit proprietar in indiviziune cu S. S., A.S. si M.M. asupra suprafetei de 492,40 ha.
Prin procesul-verbal din 23 noiembrie 1940 se preia padurea F.le, lotul L.ului, proprietatea indiviza a domnilor S.S., A.S., M.M., evrei si I.D., roman, situata in comuna Gh.B. Judetul Bacau, cu o suprafata de 460,46 ha padure si 32 ha poieni.
Reclamantul invoca de asemenea ca in anul 1946 tatal sau a vandut prin 22 de contracte de vanzare-cumparare o suprafata de 38 ha de padure mai multor cetateni.
Din Extrasul de pe statistica padurilor din judetul Bacau anul 1946 reiese ca la numarul curent 47 figureaza I.D., S. si altii in calitate de proprietari ai padurii L. situate in comuna R. cu o suprafata totala de 639 ha din care 607 ha padure si 32 ha poem.
Tatal sau a decedat la 7 septembrie 1947 eu fiind unicul sau mostenitor.
La Recensamantul agricol si al populatiei din ianuarie 1948 reclamantul figureaza cu o suprafata de 412 ha 2400 m.p. teren in judetele lasi, Bacau, P., Dorohoi.
Reclamantul mai precizeaza ca in afara de suprafata de padure de pe raza judetului Bacau, care se invecina cu fostul judet P., a mai detinut suprafata de 98 ha teren in comuna C., plasa C., jud. lasi care i-a fost preluata in anul 1949 dupa cum reiese din formularul pentru evaluarea si inventarierea patrimoniului pe care l-a anexat in copie si o cota indiviza de 1/7 (51.4 ha) din mostenirea dupa G.S., compusa din 120 ha teren si 240 ha padure dupa cum reiese din certificatul nr.83/14.01.1947 eliberat de Primaria comunei M., jud. Dorohoi.
Suprafata de padure si poieni pe care a detinut-o pe raza judetului Bacau este de aproximativ 262,6 ha, iar suprafata exacta detinuta precum si amplasamentul exact urmeaza sa fie stabilite prin expertiza.
In drept, reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.563 cod civil, art.44, 11 si 21 din Constitutia Romaniei, art. 1 din Protocolul Aditional la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, art.6. din Conventia Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale si art. 274 cod procedura civila.
In dovedire, a depus copii dupa: contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 13739/1922 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat si transcris sub nr.45096/1922 la Tribunalul Bacau in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; actul de imparteala din 1926 dintre H.S. si A.S. in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; actul de imparteala autentificat de Tribunalul lasi Sectia a lll-a sub nr.2799/1927 dintre H.S. si I.D. in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.3.01.1928 sub nr.99 la Tribunalul Ilfov Sectia Notariat in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; procesul-verbal din 23 noiembrie 1940 Bacau in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; procesul-verbal din 20 decembrie 1940 Bacau in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; extrasul de pe statistica padurilor din judetul Bacau anul 1946 in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; certificatul nr.83/14.01.1947 eliberat de Primaria comunei M., jud. Dorohoi ; Recensamantul agricol si al populatiei din ianuarie 1948 in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; din formularul pentru evaluarea si inventarierea patrimoniului proprietate D.D., comuna C., jud. lasi in copie conforma eliberata de Arhivele Nationale; certificat nastere D.E.D. in copie legalizata; extras din Registrul Starii Civile pentru morti pe anul 1947 privind decesul tatalui meu, I. D. in copie legalizata.
Paratul Statul Roman prin M.F.P. a formulat intampinare in cuprinsul careia a invocat exceptia netimbrarii actiunii, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca fiind netemeinica:
Necesitatea timbrarii actiunii, in functie de petitul acesteia, se impune avand in vedere ca reclamantul nu a facut dovada preluarii abuzive a imobilului revendicat de catre stat.
Parata mai arata ca : potrivit art. 6 alin.1 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publica, „ Fac parte din domeniul public sau privat al Statului,..., bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat", astfel incat fata de acest text de lege si in lipsa unei hotarari judecatoresti ( data in baza art.6 alin.3 din acelasi act normativ) care sa stabileasca cu titlu irevocabil nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului in discutie, actiunea este netemeinica si nelegala.
Imobilul revendicat face parte din domeniul public al statului( anexa la Legea nr.213/1998) iar bunurile care sunt cuprinse in acest inventar au un caracter inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.
Avand in vedere argumentele invocate , solicita respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala.
In drept, paratul si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art.115 C.p.c.
Paratul RNP R. a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii in revendicare, avand in vedere ca reclamantul intelege sa formuleze o actiune in revendicare intemeiata pe prevederile art. 547-550 /Noul Cod civil in conditiile in care, pentru suprafata revendicata exista legislatie speciala - legile fondului funciar ( Legea 18/1991, Legea 1/2000, Legea 247/2005) , care reglementeaza modul in care terenurile agricole si forestiere confiscate de regimul comunist in perioada 1945-1948 pot fi retrocedate.
Reclamantul a uzitat de prevederile legilor fondului funciar, solicitand aceeasi suprafata in temeiul Legii 247/2005, insa cererea sa a fost invalidata de Comisia judeteana Bacau prin Hotararea nr. 11438/09.10.2007. Plangerea sa indreptata impotriva hotararii Comisiei judetene a fost respinsa definitiv si irevocabil prin decizia nr.1004/14.11.2008 a Tribunalului Bacau, pronuntata in dosarul 13238/180/2007.
Exceptia netimbrarii actiunii a fost respinsa de catre instanta pentru considerentele cuprinse in incheierea din 22.04.2013.
Asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii, instanta retine urmatoarele:
Prin actiunea introductiva de instanta, reclamantul D.E.D., in calitate de descendent gradul I al autorului sau D. D.I. revendica suprafata de 262,6 ha padure si poieni cunoscuta sub denumirea de L., situata pe raza comunei R., judetul Bacau.
Instanta retine ca restituirea proprietatii reclamate de parte avand in vedere categoriile de teren revendicate este supusa procedurii speciale funciare, procedura care, astfel cum a sustinut si partea in cuprinsul notelor de concluzii scrise (fila 112 dosar) s-a finalizat prin respingerea cererii persoanelor indreptatite (sentinta civila nr. 737 din 30.01.2008 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul civil nr. 13238/180/2008, ramasa irevocabila prin Decizia Tribunalului Bacau nr.1004/R/2008 de respingere a recursului).
Avand in vedere ca legile de reparatie in materia fondului funciar au un caracter special, derogatoriu de la normele de drept comun aplicabile actiunii in revendicare, instanta apreciaza ca reclamantul nu mai are deschisa calea actiunii in justitie pe temeiul dreptului comun fara a fi incalcate principiile specialia generalia derogant, securitatii raporturilor juridice si precum si regula electa una via.
Reclamantul nu are alegerea intre procedura speciala funciara si calea dreptului comun a actiunii in revendicare.
Concursul dintre aplicarea normelor speciale si a celor generale in materia restituirii imobilelor preluate abuziv a fost transat prin Decizia nr. LIII din 4 iunie 2007 si Decizia nr.33 din 9.06. 2008, pronuntate de Inalta Curte Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii, considerentele carora mutandis mutandi isi gasesc o deplina valabilitate si aplicabilitate si in prezenta cauza si conduc spre aceasta solutie.
In considerentele Deciziei nr. 33/2008, Inalta Curte Casatie si Justitie a retinut ca au deschisa calea actiunii in revendicare a bunului litigios numai persoanele exceptate de la procedura Legii nr.10/2001, precum si cele care, din motive independente vointa lor, nu au putut sa utilizeze aceasta procedura in termenele legale, ipoteze inaplicabile situatiei reclamantului, care nu a invocat si dovedit motive relevante din aceasta perspectiva.
In jurisprudenta sa, Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut la par. 118 :”In ceea ce priveste actiunea in revendicare intemeiata pe prevederile civile de drept comun, Curtea apreciaza ca respingerea sa motivata de necesitatea de a asigura aplicarea coerenta a legilor de reparatie nu releva, in sine, o problema din perspectiva dreptului de acces la o instanta garantat de art. 6 § 1 din Conventie, cu conditia ca procedura prevazuta de Legea nr. 10/2001 sa fie privita ca o cale de drept efectiva (Faimblat, § 33).”
Curtea a constatat (§ 144) ca, de la intrarea in vigoare a legilor nr. 1/2000 si nr. 10/2001 si mai ales a Legii nr. 247/2005, dreptul intern prevede un mecanism care trebuie sa conduca fie la restituirea bunului, fie la acordarea unei despagubiri.
De asemenea, in cauza, nu se poate sustine ca s-ar incalca exigentele art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, deoarece jurisprudenta Curtii Europene lasa la latitudinea statelor semnatare ale Conventiei adoptarea masurilor legislative pe care le gaseste de cuviinta pentru restituirea proprietatilor preluate de stat sau acordarea de despagubiri.
In cauza Paduraru impotriva Romaniei, s-a retinut ca art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie nu poate fi interpretat ca restrangand libertatea statelor contractante de a alege conditiile in care accepta sa restituie bunurile preluate inainte de ratificarea Conventiei.
Daca Conventia nu impune statelor obligatia de a restitui bunurile confiscate, odata ce a fost adoptata o solutie de catre stat, ea trebuie implementata cu o claritate si coerenta rezonabile, pentru a evita, pe cat posibil, insecuritatea juridica si incertitudinea pentru subiectii de drept la care se refera masurile de aplicare a acestei solutii.
Incertitudinea - fie legislativa, administrativa sau provenind din practicile aplicate de autoritati - este un factor important, ce trebuie luat in considerare pentru a aprecia pozitia statului, care are datoria de a se dota cu un arsenal juridic adecvat si suficient pentru a respecta asigurarea obligatiilor pozitive ce ii revin.
Totodata, Tribunalul apreciaza ca, in concordanta cu jurisprudenta CEDO, judecatorul national nu poate inlatura legea speciala de reparatie sub pretextul ca nu corespunde Conventiei europene, ci este obligat sa aplice legea existenta in lumina principiilor degajate din blocul de conventionalitate.
Pe cale de consecinta, instanta constatand ca, in aplicarea cadrului legislativ in vigoare, persoana careia in urma parcurgerii procedurii speciale de reparatie (inclusiv etapa jurisdictionala) i-au fost respinse cererile privind restituirea imobilelor nu mai are deschisa calea dreptului comun reprezentata de actiunea in revendicare pentru obtinerea acelorasi bunuri, va admite exceptia inadmisibilitatii cererii introductive de instanta si va respinge actiunea in temeiul acestei exceptii.