Ordonanta presedintiala. Incuviintare legaturi personale intre minor si alte persoane decat parintii. Decizie nr. 235 din data de 15.10.2013
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 5318 din 25 iulie 2013, Judecatoria Bacau a admis in parte actiunea formulata de reclamantele P.C. si P.M. in contradictoriu cu paratii C.S.F. si P.N.A., a respins ca inadmisibila cererea avand ca obiect stabilire locuinta minor, a admis in parte cererea avand ca obiect stabilire drept de vizita minor, a incuviintat ca reclamantele sa aiba legaturi personale cu minora P.S.T., cu luare la domiciliul acestora din com G. , jud Bacau, astfel: in fiecare luna, cu exceptia vacantei de vara (lunile iulie-august) a sarbatorilor legale de Craciun si de Pasti si a lunii ianuarie, in primul week-end din luna, de sambata ora 10,00 pana duminica ora 20,30; in vacanta de vara ( lunile iulie-august) o saptamana in luna august in perioada 1-7 august in anii cu numar impar si in luna iulie in perioada 1-7 iulie in anii cu numar par; de sambata ora 10,00 pana duminica ora 20,30 in week-endul anterior sarbatorii de Craciun si sarbatorii de Pasti si anterior zilei de nastere a minorei din luna ianuarie.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
„La data de 17 ianuarie 2011 s-a nascut minora P.S.T., fiind primul nascut al lui C.S.F. si P.A.N., nepotul reclamantelor. Dupa cateva luni de la nasterea copilului, paratii s-au mutat in comuna G. (la locuinta strabunicului paratului A.), in aceeasi comuna cu reclamantele, impreuna cu copilul minor, lasand copilul minor in grija acestora la domiciliul reclamantelor. Reclamantele s-au ocupat in acest timp de ingrijirea si cresterea minorei S.T. Parata C.S.F. a pastrat legatura cu minora ocupandu-se de minora in timpul zilei, in intervalul de timp in care reclamantele dar si concubinul sau-tatal copilului- se aflau in timpul programului de lucru. Din probele administrate in dosar rezulta ca au existat si perioade in care parata a fost inscrisa la scoala, locuind la caminul scolii( primul semestru din anul scolar 2011-2012) si a nascut un al doilea copil . In perioada sarbatorii Pastelui 2013 paratii au luat minora S.T. si au plecat la domiciliul mamei paratei, in localitatea S., jud Bacau, interzicand orice modalitate de intalnire intre reclamante si minora S.T.
Cu privire la cererea principala, aceea de stabilire a domiciliului minorei la reclamante:
Potrivit art 996 C proc civ, pe calea ordonantei presedintiale instanta analizeaza doar sumar situatia de fapt si trebuie sa verifice numai existenta conditiilor de admisibilitate ale ordonantei, respectiv aparenta dreptului, caracterul provizoriu al masurilor, existenta unor masuri grabnice,si neprejudecarea fondului.
Potrivit art 496 C civ, copilul minor locuieste impreuna cu parintii sai.
Instanta retine ca, in conditiile in care parintii minorei traiesc intr-o relatie de concubinaj, convietuiesc, doresc sa-si creasca copilul minor la locuinta comuna a acestora in com S. jud Bacau si beneficiaza de conditii de trai propice cresterii si educarii copilului asa cum rezulta din continutul anchetei sociale efectuate la locuinta acestora, coroborat cu art 496 C civ, nu exista o aparenta de drept in favoarea reclamantelor. In consecinta, va respinge cererea reclamantelor avand ca obiect stabilire domiciliu minor ca inadmisibila.
Cu privire la capatul de cerere subsidiar, stabilirea unui program de vizita minor, instanta retine ca potrivit art 14 din Legea 272/2004, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament , de a intretine legaturi personale cu persoane fata de care copilul s-a bucurat de viata de familie. Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului. Din probele administrate in cauza rezulta ca minora s-a bucurat de viata de familie impreuna cu cele doua reclamante pe o perioada ce cel putin un an, ca acestea beneficiaza de conditii pentru asigurarea unei dezvoltari normale a copilului , ca au un atasament profund fata de minora S.T. si isi doresc sa mentina o legatura cu aceasta.
In consecinta, instanta apreciaza ca exista aparenta unui drept in favoarea reclamantelor pentru acest capat de cerere.
Cu privire la cea de-a doua conditie, caracterul provizoriu al masurilor, instanta constata ca pe rolul instantei de judecata Judecatoria Bacau exista un alt dosar 7186/180/2013 in care se solicita, pe calea dreptului comun, exercitarea autoritatii parintesti.
Cea de-a treia conditie, existenta conditiei urgentei:
Conditia urgentei este indeplinita prin aceea ca reclamantele, in calitate de strabunica si matusa si in acelasi timp persoane fata de care minora a dezvoltat o legatura de atasament , nu trebuie sa piarda legatura personala cu copilul cu atat mai mult cu cat fiind la o varsta atat de mica de numai doi ani si jumatate, instrainarea copilului poate interveni cu usurinta. Cum in primul rand interesul superior al copilului are intaietate, respectiv acela de a pastra nestingherit legatura cu rudele sale( familia largita), se impune luarea masurii urgente in sensul solicitat de reclamante in subsidar .
Cu privire la neprejudecarea fondului, masura va fi dispusa pana la solutionarea definitiva a cererii de exercitare autoritate parinteasca dintre parti care face obiectul dosarului nr. 7186/180/2013 al Judecatoriei Bacau, iar analizand doar sumar probele administrate in cauza, este indeplinita si conditia neprejudecarii fondului.
In consecinta, in temeiul art. 996C.pr.civ., va admite in parte cererea subsidiara formulata pe calea ordonantei presedintiale, si va stabili dreptul reclamantelor de a avea legaturi personale cu minora P.S.T., nascuta la data de 17 ianuarie 2011, cu luare la domiciliul acestora din com G. pana la solutionarea definitiva a cererii de exercitare autoritate parinteasca dintre parti care face obiectul dosarului nr. 7186/180/2013 al Judecatoriei Bacau,tinand seama de faptul ca minora va incepe cursurile gradinitei fiind inscrisa in aceasta forma de invatamant, astfel:
-in fiecare luna, cu exceptia vacantei de vara (lunile iulie-august) a sarbatorilor legale de Craciun si de Pasti si a lunii ianuarie, in primul week-end din luna, de sambata ora 10,00 pana duminica ora 20,30.
-in vacanta de vara ( lunile iulie-august) o saptamana in luna august in perioada 1-7 august in anii cu numar impar si in luna iulie in perioada 1-7 iulie in anii cu numar par.
- de sambata ora 10,00 pana duminica ora 20,30 in week-endul anterior sarbatorii de Craciun si sarbatorii de Pasti si anterior zilei de nastere a minorei din luna ianuarie.”
Impotriva acestei sentinte, atat reclamantele cat si paratii au formulat in termen legal apel, motivat si legal timbrat.
In motivarea apelului lor, reclamantele au aratat, in esenta, ca prima instanta a stabilit un program de vizitare al minorei insuficient, avand in vedere atasamentul existent intre fetita si reclamante. Se mai arata ca in casa familiei A., unde locuiesc paratii, fetita nu are conditii corespunzatoare de trai si educatie, contrar celor retinute de prima instanta, pe baza anchetelor sociale. Astfel, nu se stie care sunt veniturile paratilor si ale familiei acestora, cui apartine imobilul, in care locuiesc multe persoane, fetita nu are jucarii, carti, iar cele luate de reclamante nu au fost primite de catre parinti, fetita este hranita si tratata necorespunzator pentru un copil de varsta ei. Dimpotriva, in perioada in care a stat la reclamante, fetita a beneficiat de cele mai bune conditii pentru crestere si dezvoltare, a facut progrese fizice si psihice evidente in perioada cat a fost crescuta de reclamante si s-a atasat foarte mult de ele. Se mai arata ca parata C.S.F. a plecat cu gandul de a le-o incredinta spre crestere, declarand ca se afla pe maini bune, si doar prin interventia mamei acesteia fetita a fost luata de la reclamante, iar acestora li s-a interzis orice contact cu copilul.
Reclamantele mai releva faptul ca, din momentul preluarii ei de catre familia paratilor, fetita s-a transformat intr-un copil slabit, trist si persecutat si ca gradinita la care este inscrisa fetita, desi nu avea trei ani impliniti la acest moment, este situata foarte departe de casa familiei unde locuieste in prezent.
In sustinerea apelului, s-a solicitat proba cu inscrisuri, cu martori, cu cercetarea psihologica a fetitei si cu cercetarea la fata locului.
In motivarea apelului lor, paratii au aratat ca hotararea primei instante este criticabila, deoarece nu au fost indeplinite conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, ca interesul minorei, garantat de art. 8 din CEDO, de a creste alaturi de parinti si de sora ei trebuie sa primeze fata de interesul reclamantelor care sunt strabunica copilului si stramatusa acesteia, care nu a avut niciodata copii si incearca sa-si rezolve astfel propriile frustrari.
Se mai arata ca, in perioada cat fetita si paratii au locuit la reclamante, mama copilului, parata C.S.F. a fost cea care a ingrijit-o efectiv pe minora, ca fetita nu poate pleca de-acasa fara mama sa si ca, dat fiind varsta ei mica, a uitat mediul reprezentat de casa reclamantelor.
Mai releva paratii ca din probe a rezultat faptul ca fetita are conditii corespunzatoare de trai, ca parintii au un comportament responsabil fata de aceasta si ca scoaterea fetitei din mediul ei, respectiv de langa parintii si sora ei mai mica de care este foarte atasata ar constitui o trauma si ar avea efecte nefaste asupra dezvoltarii ei.
Prin cererea de apel, paratii au solicitat si suspendarea executarii sentintei apelate.
In dovedire, apelantii-parati au solicitat proba cu inscrisuri si martori.
Instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri si fotografii, depuse de parti la dosar, respingand proba cu martori si cu emiterea de adrese la medicul de familie al partilor, la Administratia financiara pentru relatii privind veniturile familiei A., precum si DFASPC Bacau.
La termenul de judecata din 14.10.2013, instanta a respins cererea de suspendare a executarii sentintei apelate.
Analizand probatoriul administrat in cauza, prin prisma motivelor de apel invocate de parti, instanta retine ca apelul formulat de apelantele reclamante este partial fondat.
In ceea ce priveste cererea de stabilire a domiciliului minorei S.T la reclamante, in mod corect prima instanta a retinut ca, fata de dispozitiile art. 496 N.c.c., aparenta dreptului nu este in favoarea reclamantelor, avand in vedere ca parintii au o relatie stabila, mai au un copil si doresc sa se ocupe de cresterea si educarea ambelor fiice. In acest sens, tribunalul retine si dispozitiile art. 483 N.c.c., care prevad ca autoritatea parinteasca se exercita de catre ambii parinti, precum si ale art. 399 N.c.c., potrivit carora in mod exceptional, copilul poate fi dat in plasament la o ruda sau la un tert. Or, imprejurarea exceptionala care ar justifica aceasta masura ar fi neglijarea grava a copilului de catre parinti sau abuzurile grave si repetate asupra acestuia savarsite de parinti sau de persoane plasate in mediul in care traieste copilul. In acest sens, apelantele –reclamante au incercat sa acrediteze ideea ca locuinta familiei A. (parintii apelantei-parate) nu constituie un mediu prielnic pentru copil, ca atat paratii cat familia acestora nu au venituri sigure, ca fetitei nu i ofera mancare si imbracaminte corespunzatoare, jucarii si alte obiecte legate de dezvoltarea ei spirituala si i se aplica corectii fizice. Toate aceste aspecte nu au fost dovedite in speta, fiind contrazise de anchetele sociale efectuate in cauza, care au relevat ca familia traieste in conditii satisfacatoare. Simpla imprejurare ca reclamantele au nivel de trai mai ridicat si au oferit fetitei obiecte de imbracaminte, jucarii si mai multe oportunitati de distractie si de petrecere a timpului liber, nu justifica luarea fetitei din mediul familial, respectiv de langa parinti si de langa sora ei, atata vreme cat acestia ii ofera minimul necesar, din punct de vedre material, pentru ca minora sa se dezvolte optim din punct de vedere fizic si psihic, in aceste imprejurari traiul intr-o familie normala, formata din parinti si frati, bazata pe relatii de atasament, avand o mai mare valoare pentru cresterea si dezvoltarea unui copil decat aspectele materiale, evaluabile in bani ale vietii acestuia. De-altfel, preocuparea reclamantelor pentru asigurarea unui trai decent fetitei se poate concretiza si printr-o contributie materiala, chiar baneasca, la cresterea copilului, fiind greu de crezut ca parintii vor refuza orice forma de ajutor venit de partea acestora.
Ca atare, cererea reclamantelor este neintemeiata, fiind in mod corect respinsa de prima instanta.
Cu privire la cererea de stabilire a unui program de vizitare a minorei, instanta de fond a avut in mod corect in vedere dispozitiile Legii nr. 272/2004, retinand temeinic ca intre reclamante si minora s-au dezvoltat legaturi de atasament, ca copilul s-a bucurat de viata de familie alaturi de acestea, in perioada cat a locuit acolo, aproape un an, si ca acestea ofera conditii materiale si morale pentru gazduirea fetitei si pastrarea unor relatii de familie. De-asemenea, potrivit Legii nr. 272/2004, a jurisprudentei consacrate a CEDO in materia art. 8 din Conventia europeana, care garanteaza in sens larg dreptul la ocrotirea vietii de familie pentru toate persoanele implicate in astfel de relatii, precum si a Conventiei de la Strassbourg, asupra relatiilor personale privind copii, invocata de catre reclamante, paratii in calitate de parinti nu pot impiedica relatiile personale ale copilului cu persoane alaturi de care acesta s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului, ceea in mod evident nu este cazul in speta.
Ca atare, sub acest aspect aparenta dreptului este in favoarea reclamantelor.
In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiala, cale procedurala aleasa de reclamante pentru a-si valorifica drepturile, instanta retine ca neindeplinirea cumulativa a acestora a constituit, in esenta, motivul principal de apel invocat de apelantii-parati.
In acest sens, instanta apreciaza ca apelul acestora nu este fondat, in speta fiind indeplinite conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, astfel cum in mod corect a retinut prima instanta, urmand a fi facute consideratii cu privire la conditia urgentei si a neprejudecarii fondului, conditia vremelniciei nefiind contestata de catre parati, avand in vedere existenta dosarului nr. 7186/180/2013, aflat pe rolul Judecatoriei Bacau.
In ceea ce priveste conditia urgentei, in completarea celor retinute de prima instanta referitor la varsta mica a minorei, care se poate instraina cu usurinta, instanta retine ca in prezent paratii au interzis reclamantelor sa vina in contact cu minora, iar aceasta situatie se perpetueaza si in prezent, chiar si dupa pronuntarea sentintei apelate care a fost executorie, astfel cum rezulta din procesele-verbale intocmite de executorul judecatoresc, sens in care instanta apreciaza ca paratii dau dovada de rea-credinta, prin indepartarea minorei de reclamante si plasarea ei intr-o locatie necunoscuta.
Or, avand in vedere ca a trecut mai bine de 6 luni de la ultimul contact intre reclamante si minora, urgenta masurii, avand in vedere imperativul pastrarii relatiilor inchegate intre acestea, apare a fi si mai bine conturata.
Referitor la neprejudecarea fondului, aceasta conditie trebuie analizata ca fiind in stransa legatura cu aparenta in drept.
Este evident ca stabilirea unui program de vizitare nu constituie o masura definitiva, ci una provizorie, care poate fi cu usurinta modificata prin solutionarea dosarului nr. 7186/180/2013, in care vor fi transate pe fond litigiile dintre parti.
Pe de alta parte, incuviintarea de legaturi personale este justificata de aparenta de drept care exista in favoarea reclamantelor, astfel cum s-a aratat mai sus.
Nu se poate retine, astfel cum au invocat apelantii-parati, ca a incuviinta pastrarea legaturilor personale intre reclamante si minora echivaleaza cu a pune interesul acestora mai presus de interesul superior al minorei, aceasta din urma neputand fi prejudiciata, ci, dimpotriva, universul ei spiritual va fi consolidat prin mentinerea unor relatii de familie in sens larg. Nu se poate retine ca minora n-ar putea sa-si viziteze rudele fara mama ei, nemaifiind in aceea relatie de stransa dependenta care caracterizeaza perioada de sugar si ca plecarea ei de acasa pentru cateva zile ar traumatiza-o, fiind evident ca reclamantele, care sunt extrem de atasate de fetita, ar face eforturi ca aceasta sa se simta bine.
Pe de alta parte, programul solicitat de catre reclamante nu poate fi incuviintat, fiind excesiv, avand in vedere relatiile de rudenie intre fetita si reclamante, si de natura a afecta minora, fiind prea incarcat, avand in vedere varsta copilului, distanta dintre domiciliul partilor si faptul ca minora urmeaza cursuri prescolare. In egala masura, tribunalul apreciaza ca programul stabilit de prima instanta, trebuie nuantat si redimensionat, pentru echilibrarea intereselor ambelor parti, dupa cum urmeaza:
-din 2 in 2 ( doua) saptamani, in week-end de sambata, ora 10, pana duminica ora 18, cu exceptia vacantei de vara, lunile iulie-august).
- in vacanta de vara, o saptamana in luna august, in perioada 1-7 august in anii impari si o saptamana in luna iulie, in perioada 1-7 iulie, in anii pari ;
- a doua si a treia zi de Craciun in anii cu nr. impar, incepand cu 26 decembrie ora 10,00 si pana pe 27 decembrie ora 18,00;
- a doua zi de Pasti, in anii cu nr. par intre orele 10-18, cu luarea minorei la domiciliu.
Astfel, instanta apreciaza ca, intr-adevar, un contact lunar intre reclamante si minora este nesatisfacator pentru pastrarea unor relatii de familie normale, vizitarea la doua saptamani urmand a institui o rutina echilibrata, compatibila cu programul minorei. Instanta nu a incuviintat ca vizita sa inceapa de vineri ora 17, avand in vedere ca minora este inscrisa la gradinita, iar ora de terminare a vizitei, in ziua de duminica a fost fixata la ora 18, cu luarea in considerare si a distantei dintre domiciliilor partilor si a programului de somn ideal al minorei. In ceea ce priveste sarbatorile crestinesti, programul solicitat de reclamante era in detrimentul parintilor, care au prioritate in astfel de imprejurari, astfel incat nu poate fi incuviintat ca atare.
Pentru considerentele ce preced, instanta va admite in parte apelul formulat de apelantele reclamante, schimband in parte sentinta apelata si va respinge apelul formulat de apelantii – parati ca nefondat.