INADMISIBILITATEA CAII DE ATAC A RECURSULUI
Art. 292 al. 1; art. 281 al. 1 Cod procedura civila In dreptul procesual civil roman sistemul civil de atac este guvernat de principiul unicitatii in sensul ca, caile de atac pot fi folosite o singura data si numai in ordinea stabilita de cod, daca legea nu dispune altfel. Decizia civila nr. 2622/R din 9 noiembrie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosar nr. 4187/296/2010 Prin sentinta civila nr. 5750/20.10.2010 pronuntata in dosar nr.4187/296/2010, Judecatoria Satu Mare a admis in parte actiunea civila formulata si precizata de reclamantul B. F., in contradictoriu cu paratii S.I., in calitate de mostenitoare a defunctei K. E., B. S., B. E. , S. S., V. E., K. I, K. E., K. S.F., si in consecinta a constatat nulitatea absoluta si partiala a contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 968/2000 incheiat de defuncta K. E. si paratii B. S. si B. E. pentru parcela cu nr.top 216/7 inscrisa in CF 110 ned.Ambud. A constatat ca parata S. S. si defunctul K. S. au dobandit in cote egale de 1/2 parte, prin testamentul incheiat de def.K. M. sen., dreptul de proprietate asupra terenului de mai sus, inscris si in CF vechi 71 Ambud. A constatat ca intre reclamant si parata S. S. s-a incheiat la 19.05.1995 un contract de vanzare cumparare sub semnatura privata pentru suprafata de 4627 mp. din nr. top 216/7. A fost obligata parata sa incheie act autentic pentru acest teren, in sens contrar hotararea atacata va tine loc de act autentic. S-a constatat ca intre reclamant si defunctul Karoly Stefan Vasile s-a incheiat la 10.12.1998 un contract de schimb sub semnatura privata pentru suprafata de 0,42 ha din nr. top 216/7. Au fost obligati paratii V. E. s.m.d, in calitate de mostenitori ai defunctului K. S. V. sa incheie act autentic de schimb pentru acest teren, in sens contrar hotararea atacata va tine loc de acesta. Au fost respinse restul pretentiilor formulate. Au fost obligati paratii B. sa achite reclamantului 376 lei cu titlu cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarele:
1. Capatul de cerere privind constatarea calitatii de mostenitori testamentari a paratei S.S. si a defunctului K. S., dupa K. M. sen. a fost dovedita prin testamentul depus la dosar, recunoscut si in sentinta data in dosar nr.10731/2000, pentru anularea TP emis pe numele lui Karoly Etel. Dreptul astfel obtinut este opozabil tertilor si fara inscriere in cartea funciara.
Proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, asa cum arata disp. art. 644 C.civ., iar succesiunile se deschid prin moarte. Potrivit art. 650 Cod civ., patrimoniul succesoral se poate transmite si in temeiul vointei celui ce lasa mostenirea, manifestata prin testament. Actul depus la dosar indeplineste conditiile prev. de disp. art. 800 - 858 C. civ, fiind perfect, iar acesta nu a fost atacat de nici o parte.
Fata de cele de mai sus instanta de fond, in baza disp. indicate, a admis acest capat de cerere.
2. Vanzarea cotei de 1/2 parte din imobilului inscris sub nr. top 216/7 de catre parata S.S. in anul 1995 si schimbul pentru cota de 1/2 parte din acelasi nr. top intervenit intre reclamant si defunctul K.S. au fost dovedite cu actele sub semnatura privata depuse la dosar.
Potrivit disp. art. 969 Cod civ., conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Partile nu au incheiat un contract deoarece actele depuse la dosar nu indeplinesc conditiile de valabilitate prev.de disp.Legii 54/1998. Aceste acte au valoarea unor antecontracte. Bazat pe principiul executarii in natura a obligatiilor si pe cel al repararii in natura a prejudiciilor cauzate prin neexecutarea obligatiilor asumate, principii ce se desprind din disp. art. 1073 si 1077 Cod civ., este admisibila pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de acte autentice pentru transmiterea si intabularea dreptului de proprietate.
In aceasta situatie, instanta de fond, constatand ca sunt intrunite si conditiile promovarii unei actiuni in conformitate cu disp. art. 111 Cod proc. civ., a admis si acest capat de cerere si a obligat parata S. S. si mostenitorii defunctului K. S.V. sa incheie acte autentice cu reclamantul, in sens contrar hotararea va tine loc de aceasta.
De altfel paratii nici nu s-au opus acestor capete de cerere.
3. Pentru solutionarea capatului de cerere privind constatarea nulitatii absolute si partiale a contractului autentic de vanzare cumparare incheiat de K.E. cu paratii B. instanta de fond a retinut urmatoarele:
La interogator defuncta vanzatoare a declarat ca stia ca reclamantul foloseste terenul in litigiu din anul 1995, desi era terenul ei, nu stia ca i s-a anulat TP pentru acest nr. top desi a fost prezenta la dezbateri si a avut si aparator si nici nu a instiintat cumparatorii B., care ii sunt rude, de acest aspect.
Paratii B., pe de alta parte, au cumparat intr-adevar terenul inainte de anularea partiala a TP, dar la interogator au recunoscut ca reclamantul folosea anterior terenul, insa nu stiau sigur in ce baza. In anul 2000 l-au lucrat ei, iar apoi reclamantul le-a cerut sa paraseasca terenul.
Atitudinea paratilor este destul de bizara: cumpara un teren in anul 2000, sunt alungati de pe teren, desi acest aspect e confirmat doar de un martor caruia i s-au confesat si caruia, la fel de mirat, ii spun ca nu au vrut sa faca scandal, declarat ca le-a fost frica de reclamant care era un fost politist si apoi brusc, in anul 2008, isi suprima frica si pornesc o actiune in revendicare.
Este greu de crezut ca un adevarat proprietar sa nu fie interesat de soarta terenului sau, sa nu se intrebe de ce il foloseste altcineva si cu ce drept iar atunci cand afla nu cere anularea actului.
Defuncta vanzatoare a mai promovat impotriva lui K. S. in anul 1992 o actiune in revendicare pentru un alt teren, dar pe cel din litigiu nu il revendica, de unde se poate deduce ca avea reprezentarea ca acest imobil, intr-un mod sau altul, nu ii apartine.
In plus exista acel act restituit de IPJ Satu Mare care reprezinta sesizarea facuta de paratul B. S. impotriva lui K. S.V. si S. S. pentru tulburare in posesia terenului de sub nr. top 216/7. Se arata ca terenul apare pe TP al matusii sale, K.E. dar este folosit in mod abuziv de cei doi care l-au si vandut in anul 1994 lui B. F.. Cererea e datata 19.07.2000. Apoi s-a mai facut o plangere la aceeasi data impotriva lui K. S.V., aratand ca acesta a folosit abuziv terenul din litigiu si apoi a facut un schimb cu B. F.si un denunt penal pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Toate acestea acte denota ca atat vanzatoarea, cat si cumparatorii B.au discutat de problemele legate de aceasta parcela de teren si stiau ca fusese data reclamantului.
Aceste acte-sesizari nu au fost desfiintate.
La toate acestea s-au adaugat declaratiile martorilor care au aratat ca reclamantul foloseste inca din anul 1995 terenul in litigiu.
Fiind anulat TP pentru suprafata de teren din litigiu sigur ca in speta sunt aplicabile principiile de drept ,,resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis,, si ,,accesorium sequitur principale,,.
La acestea s-a adaugat si concluzia la care a ajuns instanta in urma analizei actului autentic, respectiv aceea ca actul este lovit de nulitate absoluta, existand o cauza ilicita si imorala.
Cauza, ca si element al contractului, inseamna scopul in vederea realizarii caruia s-a incheiat contractul.
Potrivit art. 966 Cod civ., obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea niciun efect. Art.968 Cod civ. defineste cauza ilicita ca fiind aceea care este prohibita de lege sau contrara bunelor moravuri si ordinii publice.
Contractul de vanzare-cumparare are o cauza ilicita si imorala. Acesta a fost incheiat in conditiile in care partile, rude intre ele, stiau ca terenul nu este in posesia si folosinta vanzatoarei. Ca terenul este lucrat de altcineva, dar acest lucru nu ii impiedica sa faca abstractie de acesta aspect si sa incheie un contract autentic.
Prin urmare, contractul de vanzare-cumparare este lovit de nulitate absoluta.
4. Legat de operatiunile ce trebuie efectuate in cartea funciara, respectiv radierea sa dispuna radierea dreptului de proprietate al paratei defuncte Bozso Etel din CF 110 ned. Ambud si al paratilor Bozso Sandor si Boszo Elisabeta din CF 111 ned. Ambud, inscrierea in CF vechi 71 Ambud a terenului in litigiu pe numele paratei Sulyok Sarolta Ema si a defunctului Karoly Stefan Vasile cu titlu juridic mostenire, in cote egale de 1/2 parte, intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al reclamantului cu titlu juridic cumparare si schimb, pe intregul nr. top 216/7 dar in CF veci instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 17 din Decr.Lege 115/1938 drepturile reale asupra imobilelor se vor dobandi numai daca intre cel care da si cel care primeste dreptul este acord de vointa asupra constituirii sau stramutarii, in temeiul unei cauze aratate, iar constituirea sau stramutarea a fost inscrisa in cartea funciara. Hotararea judecatoreasca va inlocui acordul de vointa sau consimtamantul. Art. 46 din decret mai arata ca intabularea unui drept real se va putea incuviinta numai si in temeiul unei hotarari judecatoresti desavarsite. Art. 22 arata ca cel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie in folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator sa-i predea inscrisurile trebuitoare pentru inscrierea acelui drept. Daca cel obligat nu preda inscrisul trebuitor, partea va putea cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea. Potrivit deciziei nr. XXI pronuntata de Inalta Curte de Casatiei si Justitie in dosar nr. 20/2005, la data de 12.12.2005 actiunile de carte funciara ce au ca si obiect inscrierea in cartea funciara a unor drepturi reale imobiliare prevazute in acte juridice valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 7/1996 sunt guvernate de dispozitiile legii vechi, respectiv ale Decretului Lege nr. 115/1938.
Contractul de vanzare-cumparare incheiat de reclamant e reglementat de Decr. Lege 115/1938 deoarece a fost incheiat in anul 1995, iar restul actelor sunt supuse Legii 7/1996, fiind incheiate ulterior.
Operatiunile nu se mai pot efectua in CF vechi deoarece pentru aceste terenuri s-a aplicat Legea 18/1991, s-au emis titluri de proprietate si s-au deschis coli noi nedefinitive. Prin urmare, imobilul figureaza atat in CF vechi, cat si in coli noi de CF.
Pentru lamurirea situatiei cadastrale s-a retinut ca trebuie depusa documentatia care va stabili ca exista aceasta identitate.
Mai mult, potrivit art. 3 alin. 1 din Ordinul 633/2006, aceasta operatiune nu mai poate fi efectuata fara documentatia necesara.
Prin urmarea, aceste capete de cerere au fost respinse, partile fiind indrumate sa solutioneze situatia de carte funciara cu documentatia aferenta, la OCPI.
Constatand culpa paratilor B., in baza disp.art.274 Cod proc.civ., acestia au fost obligati la plata cheltuielilor de judecata, constand in taxe de timbru.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii B. S. si B. E.
Prin decizia civila nr. 254/R din 27 aprilie 2011 pronuntata de Tribunalul Satu Mare in dosar nr. 4187/296/2010, s-a respins recursul paratilor B.S. si B.E., impotriva sentintei civile nr.5750/2010 pronuntata de Judecatoria Satu Mare in dosar nr.4187/296/2010, in contradictoriu cu intimatii B. F. s.a
Pentru a pronunta in acest mod, tribunalul a retinut urmatoarele aspecte:
Exceptia prescriptiei dreptului la actiune in sens material a reclamantului in executarea antecontractului de vanzare-cumparare din 19.05.1995 si a celui de schimb din 10.12.1998 s-a apreciat a fi nefondata.
Tribunalul a retinut ca dupa cum rezulta din interogatoriile adresate recurentilor B. S. si B. E., precum si numitei K. E. reclamantul-intimat B.alaj foloseste terenul de la incheierea contractelor de vanzare-cumparare si respectiv de schimb. Insisi paratii au confirmat astfel ca odata cu incheierea contractului sub semnatura privata, reclamantului i s-a predat posesia terenului, aflandu-se si in prezent in folosinta acestuia, fapt pentru care prescriptia extinctiva prev.de art.3 din Decr.167/1958 este inoperanta in speta (Curtea de Apel Brasov - dec.civ. nr.628/R/26.04.2001, Practica jud.Ed.Hamangiu 2006).
Analizand primul motiv de recurs referitor la depasirea cadrului procesual de catre reclamant prin completarea actiunii in etapa rejudecarii procesului in fond dupa casare, s-a apreciat ca sustinerile recurentilor sunt pertinente, insa acestea puteau fi invocate, conform disp.art.108 alin.3 Cod proc.civ., la prima zi de infatisare ce a urmat acestei neregularitati si inainte de a pune concluzii in fond, in caz contrar neregularitatea fiind acoperita.
Al doilea motiv de recurs vizeaza prescriptia dreptului reclamantului la actiunea in rectificare CF in baza art.38 din Lg.7/1996 si avand in vedere ca dreptul de proprietate al recurentilor a fost intabulat la data de 18.02.2000 in CF 111 Ambud.
S-a constatat ca potrivit art.38 din Lg.7/1996, actiunea in rectificare isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris un drept real dobandit cu buna credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.
Termenul de prescriptie de 3 ani este valabil doar in cazul tertilor dobanditori cu buna credinta.
In caz contrar, conform art.37 alin.1 din Lg.7/1996, actiunea in rectificare sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond va fi imprescriptibila.
Or, in speta, obiectul actiunii in constituie nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare pentru cauza ilicita determinat de reaua credinta a partilor contractante.
In consecinta, actiunea reclamantului s-a apreciat a fi imprescriptibila, retinand ca reaua credinta invocata de catre reclamant a paratilor-cumparatori B. si a vanzatoarei K.E. este dovedita prin probele administrate.
Astfel, privind persoana vanzatoarei K.E., retinem urmatoarele:
K.E. a fost sotia supravietuitoare a sotului ei, K. M., decedat la 2.04.1983.
Conform certificatului de mostenitor nr.606/5.07.1983, aceasta ca unica mostenitoare a mostenit imobilul casa si teren inscris in CF 307 Ambud.
K. M - sotul vanzatoarei, impreuna cu fratele lui, K. F., au renuntat in mod expres, in baza art.700 Cod civil, la mostenirea dupa tatal lor, K. M, decedat la 13.11.1977.
Masa succesorala dupa K. M sen., compusa din constructii si teren, inscrise in CF 167 Ambud, nr.top 267, 268 si 320/2 s-a transmis in cote egale nepotilor acestuia, K.S.V. si S.S. E., mostenitori testamentari.
Ca sotie a lui K. M jr., numita K.E., se prezuma ca avea cunostinta despre renuntarea sotului ei la mostenirea dupa tatal lui, Karoly Mihai sen.
Prezumtia este consolidata prin certificatul de mostenitor emis in favoarea ei si in care nu se regasesc bunurile apartinand socrului ei. Mai mult, aceasta nu initiaza o actiune in scopul stabilirii masei succesorale dupa sotul ei prin recunoasterea calitatii lui de mostenitor al tatalui predecedat.
Cu toate acestea, numita K. E. solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aflate in raza loc. Paulesti si Ambud ca unica mostenitoare a sotului defunct cu mentiunea expresa ca nu poate lua parte succesorala nici nepotul de frate al sotului (cererea din 21.05.1991) si ca din 4 ha cedeaza 3 ha nepotului ei B. A. (cererea din 5.03.1991).
S-a conchis ca insesi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate releva intentia numitei K. E. de a acapara terenul la care sotul ei a renuntat si care se cuvine nepotilor acestuia cu care ea se afla in raporturi de dusmanie, conform interogatoriului, in scopul daruirii propriului ei nepot de sora.
Titlul de proprietate emis in favoarea lui K. E. a fost rectificat, fiind radiata din el parcela 216/7, fapt cunoscut atat de K. E., cat si de cumparatorii B., conform interogatoriilor si conform actelor din dosar nr.10731/2000 al Judecatoriei Satu Mare.
S-a mai retinut ca sentinta civila nr.5607/2001 constata dreptul reclamantilor S. S. si K. S. V. la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 0,96 ha, inscris sub nr.cadastral 216/7.
Hotararea nu a fost desfiintata, nefiind atacata de K. E..
Mai mult, s-a mai retinut ca terenul se afla in folosinta intimatilor, fapt exprimat de K. E. prin interogatoriu. Aceasta avea cunostinta chiar si de transmiterea terenului prin vanzare si schimb reclamantului Balaj, inca din anul 1995.
Cu toate acestea, in anul 2000 instraineaza terenul numitilor B., desi nu a avut niciodata posesia terenului si nu a transmis posesia terenului, ci doar nuda proprietate. In contractul autentic (fila 22 dosar fond 2224/296/2008), insa se precizeaza ca intrarea in posesia si folosinta imobilului se face la data incheierii contractului.
Cumparatorii B., de asemenea, aveau cunostinta despre faptul ca posesia terenului este exercitata de numitii K. S.si S.S., precum si despre transmiterea terenului de catre acestia reclamantului B. dupa cum rezulta atat din raspunsurile la interogatoriu, cat si din plangerile adresate Judecatoriei Satu Mare la 19.07.2000 (filele 39-40 dosar recurs 2224/296/2008).
Date fiind raporturile de rudenie cu vanzatoarea, care nu a detinut niciodata terenul in folosinta, vanzatorii cunosteau situatia reala a terenului.
Aceasta mentiune a cunoasterii situatiei reale a terenului de fapt si de drept apare in contractul de vanzare-cumparare incheiat de recurentii B. cu K. E. la 15.02.2000, precum si aceea ca acestia "stiu ca imobilul a fost continuu in stapanirea vanzatoarei. Intrarea in posesia si folosinta acestui imobil se face de cumparatori la data incheierii contractului".
Raspunsurile la interogatoriu infirma insa aceste mentiuni, recurentii avand cunostinta ca din anul 1995 reclamantul a folosit terenul in baza unui contract de schimb.
In aceste conditii, tribunalul a apreciat ca prezumtia bunei lor credinte la incheierea contractului autentic de vanzare-cumparare cu K. E. este rasturnata prin probele administrate.
In virtutea considerentelor expuse, tribunalul a apreciat ca legala si temeinica hotararea atacata, fiind respins recursul in baza art.312 Cod proc.civ.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii-recurenti B. S.si B.E., solicitand casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare in apel la Tribunalul Satu Mare.
In motivarea recursului se arata ca raportat la capetele de cerere cu care a fost sesizata instanta, hotararea primei instante este supusa si caii de atac a apelului, nu numai a recursului.
Astfel, prin unul din capetele de cerere s-a solicitat rectificarea cartii funciare, in sensul radierii dreptului de proprietate al recurentului asupra apartamentului, obiect al contractului incheiat cu defuncta K. E., ori rectificarea de carte funciara este reglementata de art. 53 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, caz in care hotararea pronuntata este supusa apelului.
Prin urmare se apreciaza ca in mod nelegal calea de atac a fost calificata ca recurs, desi suntem in prezenta unui apel, care trebuia judecat in compunerea prevazuta de art. 57 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, respectiv in complet format din doi judecatori si nu din trei, cum gresit s-a procedat.
In continuarea motivelor de recurs sunt evocate o serie de aspecte de nelegalitate ale hotararii atacate.
Prin concluziile scrise depuse la dosar intimatul B. F. a solicitat, in principal, respingerea recursului ca inadmisibil, iar in subsidiar ca nefondat.
Examinand recursul, Curtea a retinut urmatoarele:
In dreptul procesual civil roman sistemul civil de atac este guvernat de principiul unicitatii, in sensul ca acestea pot fi folosite o singura data, si numai in ordinea stabilita de cod, daca legea nu prevede in mod expres altfel.
Pe cale de consecinta, reiterarea caii de atac a recursului impotriva unei hotarari pronuntate in recurs este inadmisibila.
De altfel, instanta a apreciat ca este de observat ca principalul capat de cerere din actiunea reclamantului l-a constituit constatarea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare a unui imobil, acesta fiind evaluabil in bani, astfel ca in raport de valoarea declarata de reclamant si necontestata parati calea de atac potrivit art. 292 alin. 1 coroborat cu art. 282 1 alin. 1 Cod procedura civila este cea a recursului.
In ceea ce priveste rectificarea de carte funciara, instanta de recurs a retinut ca aceasta cerere reprezinta o cerere accesorie cererii principale, prin urmare ea este irelevanta in stabilirea competentei, respectiv a caii de atac.
Fata de cele ce preced, Curtea a respins recursul ca inadmisibil, iar in baza art. 274 Cod procedura civila recurenti fiind obligati la 2.480 lei cheltuieli de judecata in favoarea intimatului B. F., reprezentand onorariu avocatial.
INADMISIBILITATEA CAII DE ATAC A RECURSULUI
Art. 292 al. 1; art. 281 al. 1 Cod procedura civila
Decizie nr. 2622 din data de 09.11.2011
pronunțată de Curtea de Apel Oradea
Sursa: Portal.just.ro