SECTIA CIVILA MIXTA
MATERIE: DREPT CIVIL
OBIECTUL:
Partaj judiciar cu privire la terenuri agricole, Nelegalitatea desesizarii instantei cu privire la actiunea reconventionala, cu ignorarea prevederilor art.165 Cod procedura civila, prin recomandarea inregistrarii ei separat si lasarea ei nesolutionata. Nelegalitatea disjungerii celor doua actiuni in situatia in care legatura dintre ele este atat de stransa incat modul de solutionare a uneia afecteaza inrauritor solutionarea celeilalte actiuni, chiar daca una dintre ele ar fi fost in stare de judecata, iar cu privire la cealalta se impunea administrarea unui probatoriu.
Temei de drept:Art.103, art.165 Cod procedura civila.
Sursa secundara:Curtea de Apel Oradea
(Decizia civila nr.1238/R din 8 octombrie 2009)
(dosar 603/35/2009)
Constata ca, prin Sentinta civila nr. 177 din 14 februarie 2007 pronuntata de Judecatoria Beius s-a admis in parte actiunea reclamantului Bota Ioan, in contradictoriu cu paratii B. A., J. M. , B.V. , B. M., B. P., H. S. , V. M. , Comisia locala pentru aplicarea Legii 18/91 Pocola, Comisia judeteana pentru aplicarea Legii 18/91 Bihor, si in consecinta s-a dispus partajarea imobilului nr. top.855/1 din c.f. 701 Petrani, prin dezmembrarea acestuia dupa cum urmeaza;
- nr. top .855/4 in suprafata de 380 m.p
- nr. top. 855/5 -,, - 305 m.p
- nr. top. 855/6 - ,, - 232 m.p.
conform schitei intocmita de expert Tocut Teodor- Sorin.
A fost atribuita reclamantului parcela cu nr. top. 855/5 Petrani, a fost obligat paratul B. A. sa lase reclamantului in deplina posesie si proprietate imobilul nr. top.855/5, s-a luat act de renuntarea la judecata a reclamantului cu privire la capatul de cerere de obligare a paratului B. A. la despagubiri si a fost respinsa cererea reconventionala formulata de reclamantul reconventional B.A..
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin actiunea inreg. la 31 .08.2001, reclamantul B. I. a chemat in judecata paratii B. A. ,J. M. , B. V., B. M. si B. P., solicitand partajarea imobilului nr. top 855/1 din c.f. 701 Petrani formand un lot pentru reclamant si altul pentru vechii proprietari obligand paratul B. Al. sa-i lase in deplina posesie si proprietate imobilul nou format in suprafata de 305 m.p. obligarea paratului la despagubiri in suma de 3.6oo.ooo lei , cu cheltuieli de judecata .
La data de 12.10.2001 s-a inreg. la dosar cererea paratului B. A.de anulare a titlului de proprietate , nespecificat,pe motiv ca foloseste imobilele in cauza din anul 1958 si le-a dobandit prin cumparare de la mama vitrega a reclamantului. Pe inscrisul respectiv si care a fost apreciat de instanta ca fiind cerere reconventionala s-a facut o mentiune ulterioara , cu o scriere diferita " solicit stabilirea proprietatii,,.
Prin sentinta civila nr. 1662/2002, Judecatoriei Beius a respins actiunea reclamantului , a admis cererea reconventionala , dispunand dezmembrarea imobilului in cauza stabilind in favoarea reclamantului reconventional drept de proprietate cu titlu de cumparare , uzucapiune, partaj asupra parcelei nr. top 855/5 si inscrierea dreptului in c.f.
Prin decizia civila nr. 314/2006 Tribunalul Bihor a admis apelul formulat de reclamantul apelant B. I. impotriva sentintei civile pe care a desfiintat-o si a trimis cauza la instanta de fond pentru o noua judecata.
S-a apreciat de instanta de control judiciar ca instanta de fond nu a analizat cererea reconventionala privind anularea titlului de proprietate si totusi in baza acesteia s-a dispus dezmembrarea imobilului,cu toate ca nu s-a formulat cerere in acest sens, insa pentru clarificarea cadrului procesual instanta urmeaza sa analizeze cauza in raport de obiectul actiunii , precum si de apararile invocate de parti privind modul de dobandire a dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu.
Pe baza actelor si lucrarilor cauzei instanta constata ca imobilul nr. top 855/1 reprezentand in natura fanete in suprafata de 917 m.p. formeaza proprietatea mai multor titulari intre care si B. I. , asupra cotei de 305/917 parti cu titlu de reconstituire in baza Legii nr. 18/91, drept intabulat prin incheierea nr. 2185/2001 si inscrisul B9 in C.F. 701 Petrani.
Cota parte de proprietate din terenul respectiv provine de la def B. I. , tatal reclamantului dupa cum confirma si probele administrate in cauza , astfel ca pe aceasta cota i-a fost reconstituit reclamantului dreptul de proprietate , ca mostenitor al titularului dreptului.
Sustinerea paratului B. A. ca ar fi dobandit acea suprafata de teren de la mama paratei H. S. ,(introdusa in judecata in aceasta calitate la cererea paratului reclamant reconventional), nu poate fi luata in considerare intrucat aceasta nu putea sa vanda un teren care nu a fost proprietatea sa si presupusa vanzare ,oricum nedovedita, nu valoreaza titlu pentru justificarea posesiei , ca o conditie a dobandirii dreptului de proprietate de catre parat .
Din adeverinta Primariei comunei P. nr. 66/18.01.2002( fila 39 dosar fond) rezulta ca terenul in cauza este situat in perimetrul agricol al localitatii Petrani.
Din copia c.f. 701 Petrani rezulta ca terenul a apartinut antecesorului reclamantului, def. B. I. , ce a fost proprietar asupra cotei de 6/18 parti , ce corespunde suprafetei de 305 m.p. cu care s-a inscris in CAP, asupra careia i-a fost reconstituit reclamantului dreptul de proprietate ca mostenitor.
La judecarea in fond a cauzei( in sedinta din 12 oct 2001), instanta a dispus paratului B. A. sa introduca actiune separata pentru anularea titlului de proprietate si stabilirea dreptului de proprietate si paratul ar fi trebuit sa se conformeze celor dispuse de instanta , lucru pe care nu l-a facut , insa incheierea instantei produce efecte , ea fiind o hotarare partiala , potrivit art. 255 alin. 2 c.pr.civ.
In ce priveste cadrul procesual nu prezinta relevanta faptul ca paratul nu si-a inregistrat sub un alt dosar cererea sa pentru a fi solutionata separat, el are libertatea sa aleaga intre a se judeca sau nu , potrivit principiului disponibilitatii in procesul civil, insa are obligatia sa se conformeze celor dispuse de instanta.
De aceea instanta a dispus in rejudecarea cauzei ca" precizarea si completarea cererii reconventionale ,, sa fie inregistrata ca actiune de sine statatoare , sub un alt dosar, avand in vedere, pe de o parte cele dispuse de instanta de fond cu privire la cererea reconventionala , iar pe de alta parte faptul ca prin aceasta precizare si completare a cererii reconventionale, instanta este investita la rejudecarea cauzei cu capete noi de cerere , impotriva disp art. 19 c.pr.civ.
Prin raportul de expertiza topo. intocmit de expert Tocut Sorin s-a propus dezmembrarea nr top 855/1 si formarea a 2 loturi , avand in vedere cota parte din terenul respectiv ce se afla in proprietatea reclamantului , si cu care partile au fost de acord , confirmand ca suprafata de 305 m.p. din parcela se afla in folosinta paratului .
In calitate de proprietar in cota parte asupra trenului respectiv , reclamantul are potrivit disp art. 728 c.civil dreptul de a iesi din indiviziune , iar potrivit art. 48o c.civil este indreptatit sa revendice dreptul sau de la paratul care il detine in mod nelegal
La dezbaterea in fond a cauzei reclamantul a declarat ca renunta la capatul de cerere cu privire la despagubirile solicitate prin actiunea introductiva.
Avand in vedere aceste considerente instanta a apreciat intemeiata actiunea reclamantului.
Impotriva acestei hotarari, la data de 9.03.2007, in termen legal, a declarat apel paratul B. A.solicitand casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei la instanta de fond in vederea rejudecarii acesteia impreuna cu precizarea si completarea de actiune reconventionala, iar in subsidiar, schimbarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii reconventionale, as a cum a fost precizata si completata.
Prin Decizia civila nr. 898/A/2007, Tribunalul Bihor a respins ca nefondat apelul formulat de parat.
Impotriva acestei decizii, acelasi parat a formulat recurs, care a fost admis prin Decizia civila nr. 599/2008-R a Curtii de Apel Oradea, care a casat decizia atacata si a trimis cauza pentru o noua judecare la Tribunalul Bihor, cu indrumarea expresa de a asigura reunirea tuturor cererilor formulate de partile din cauza, avand ca obiect proprietatea asupra parcelei cu nr. top. 855/5 Petrani, pentru asigura o solutie unitara a pretentiilor reciproce ale partilor.
Prin decizia civila nr.78/A din 12 martie 2009, Tribunalul Bihor a admis ca fondat apelul civil introdus de apelantul B. A.in contradictoriu cu intimatii B. I., J. M., B. M., B. P., V. M., B.V., H. S., COMISIA LOCALA DE APLICARE A LG 18/1991 P. si COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LG 18/1991 BIHOR impotriva sentintei civile nr. 177 din 14.02.2007 pronuntata de Judecatoria Beius, pe care a desfiintat-o si a trimis cauza la aceeasi instanta de fond pentru o noua judecare, tinand seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecata urmand a fi avute in vedere la rejudecarea cauzei in fond.
Pentru a pronunta aceasta decizie, cu ocazia rejudecarii apelului,s-a constatat ca data de 6.11.2006 apelantul a depus la dosar o precizare si completare a cererii reconventionale, la termenul din 14.02.2007, instanta apreciind ca aceasta precizare si completare nu se poate solutiona impreuna cu cererea principala intrucat cauza se afla in rejudecare, dispunand astfel ca aceasta sa fie scoasa din dosar si inregistrata separat ca actiune de sine statatoare.
Ori, s-a retinut ca, aceasta dispozitie a instantei nu s-a mai executat, nemaifiind facuta inregistrarea separata, astfel ca in prezent nu exista format un dosar distinct pentru aceasta cerere.
Instanta de apel a retinut ca, in raport de disp. art. 120 Cod procedura civila, completarea la cererea reconventionala formulata de parat, putea fi sau solutionata impreuna cu cererea principala sau disjunsa si judecata separat, astfel, prima instanta, desi a dispus disjungerea cererii, nu a procedat din oficiu la formarea unui nou dosar si nu a acordat termen pentru solutionarea cererii disjunse, desi potrivit disp. art. 99 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioara, prevede ca in caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizeaza aceluiasi complet pentru respectarea principiului continuitatii, astfel ca, odata cu disjungerea trebuia sa fixeze si termen si sa dispuna inregistrarea noului dosar.
Fata de toate acestea, avand in vedere indrumarile date prin Decizia Curtii de Apel Oradea precum si faptul ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra precizarii si completarii cererii reconventionale formulate de apelant, instanta de apel a apreciat ca fondate criticile formulate de apelant prin motivele de apel, fiind necesara solutionarea unitara a pretentiilor reciproce ale partilor, respectiv analizarea odata cu actiunea principala si a precizarii si completarii cererii reconventionale.
Fata de cele retinute, tribunalul, in baza art. 297 Cod procedura civila, a admis ca fondat apelul civil introdus de apelantul B. ALEXANDRU in contradictoriu cu intimatii B. I., J. M., B. M., B. P., V. M., B. V., H. S., COMISIA LOCALA DE APLICARE A LG 18/1991 POCOLA si COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LG 18/1991 BIHOR impotriva sentintei civile nr. 177 din 14.02.2007 pronuntata de Judecatoria Beius, pe care a desfiintat-o si a trimis cauza la aceeasi instanta de fond pentru o noua judecare, tinand seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecata urmand a fi avute in vedere cu ocazia rejudecarii cauzei.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs B. I., solicitand admiterea recursului si casarea deciziei recurate cu consecinta respingerii apelului si mentinerii hotararii instantei de fond, ori in subsidiar retrimiterea cauzei spre rejudecare in apel, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului s-a aratat ca solutia tribunalului de trimitere a cauzei din nou la prima instanta este nelegala si incalca dreptul la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Totodata s-au incalcat si dispozitiile de casare date de Curtea de Apel prin decizia nr.599/2008, care a trimis cauza spre rejudecare la instanta de apel si nu la instanta de fond. In plus, instanta de apel nu putea sa dispuna trimiterea cauzei la Judecatorie intrucat recurentul nu ceruse decat casarea cu trimitere la tribunal sau modificarea deciziei date de instanta de apel, astfel ca nelegal, si pronuntand practic un ultrapetit, instanta de apel a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond. Totodata instanta de apel care a pronuntat decizia in prezent recurata, trebuia sa tina seama si de faptul ca anterior, cand mai fusese in calea de atac a apelului, recurentul de azi obtinuse castig de cauza si ca nu i se putea crea a doua oara in apel o situatie mai grea, prin deschiderea posibilitatii paratului de a-si completa actiunea reconventionala, mai ales ca in privinta completarii actiunii reconventionale s-a invocat inadmisibilitatea si tardivitatea ei, singurul aspect pe care instanta de fond era tinuta sa-l solutioneze (in afara actiunii principale) fiind actiunea reconventionala asa cum a fost initial formulata, pe care de altfel instanta l-a si solutionat in sensul respingerii actiunii reconventionale. Completarea actiunii reconventionale s-a dispus a fi inregistrata separat la instanta de fond, iar faptul ca n-a mai fost inregistrata separat, trebuia interpretat de instanta de apel ca o renuntare la judecarea completarii de actiune reconventionala, cata vreme partea nu a cerut disjungerea de actiunea principala, optand pentru inregistrarea ei separat.
Fata de toate aceste considerente, decizia instante de apel este nelegala, ea trebuind sa fi respins apelul ca nefondat.
In drept au fost invocate dispozitiile art.315 Cod procedura civila, art.304 pct.6, 6 si 9 Cod procedura civila.
Intimatul parat B. A., prin reprezentantul sau, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii atacate ca fiind legala si temeinica, fara cheltuieli de judecata.
Ceilalti intimati parati, desi legal citati, nu s-au prezentat si nici nu si-au comunicat pozitia.
Examinand decizia recurata prin prisma motivelor de recurs invocate cat si din oficiu, instanta a constatat ca recursul este nefondat si la respins in baza prevederilor art.312 Cod procedura civila, pentru urmatoarele considerente:
Decizia instantei de apel de a desfiinta sentinta instantei de fond si de a trimite cauza spre rejudecare este legala si tine seama de indicatiile deciziei de casare date de instanta de recurs prin decizia nr.599/2008 a Curtii de Apel Oradea.
Este evident ca dispozitia instantei de casare a fost emisa in scopul judecarii impreuna a actiunii reconventionale cu cea principala, fiind strict legate una de cealalta, modul in care se solutiona actiunea reconventionala avand inraurire hotaratoare asupra soartei actiunii principale. Modul in care a procedat instanta de fond atat in primul ciclu procesual cat si in al doilea este profund nelegal si neprocedural. In masura in care apreciaza ca judecarea impreuna a celor doua actiuni nu se justifica, avea la indemana dispozitia procedurala prevazuta de art.165 Cod procedura civila, respectiv disjungerea celor doua actiuni, care presupunea in mod obligatoriu constituirea de catre instanta de fond a unui nou dosar in care sa se judece actiunea reconventionala, intrucat paratul o investise deja cu aceasta cerere. Neprocedand in acest fel, practic instanta de fond i-a refuzat accesul la justitie paratului reclamant-reconventional, cererea reconventionala si mai apoi completarea ei ramanand nesolutionate, instanta dezinvestindu-se intr-un mod nelegal.
Nu sunt fondate sustinerile recurentului in sensul ca prin decizia recurata lui i s-ar fi ingreunat situatia si s-ar fi ignorat castigul de cauza obtinut in primul ciclu procesual in apel, deoarece in acel prim ciclu procesual in apel se retinuse aspectul ca actiunea principala ii fusese respinsa fara a fi fost analizata, deci instanta de apel nu se pronuntase pe fond in sensul ca ar fi trebuit admisa actiunea principala. Ca atare, in urma trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanta nu exista nici un impediment pentru a se formula completare la actiunea reconventionala ramanand la latitudinea instantei de fond sa aprecieze daca era necesar sa se judece in acelasi dosar ambele actiuni, ori puteau fi judecate separat daca solutia dintr-un dosar nu ar fi fost inrauritoare asupra modului in care urma sa se hotarasca in celalalt dosar. Oricum, de vreme ce instanta de apel a trimis cauza spre rejudecare fara a recomanda disjungerea actiunilor sau fara a pastra solutia instantei de fond cu privire la modul in care a fost solutionata actiunea reconventionala, inseamna ca cele doua trebuiau judecate impreuna.
Chiar daca s-ar fi inregistrat separat actiunea reconventionala sau completarea ei, instanta de fond ar fi trebuit sa dispuna conexarea lor, fiind indisolubil legate una de alta.
Este falsa ideea ca nefiind inregistrata separat actiunea reconventionala sau completarea de actiune reconventionala, desi aceasta a fost recomandarea instantei, trebuia interpretata atitudinea paratului ca o renuntare la judecarea ei. Renuntarea trebuie sa fie intotdeauna expresa, iar faptul ca a apelat, respectiv recurat de fiecare data cand hotararea nu viza si actiunea reconventionala este tocmai o dovada ca nicidecum nu a existat intentia de a renunta la ea, dupa cum nici solutionarea separata de actiunea principala nu o dorea, asa incat nu avea nici un interes sa solicite el disjungerea celor doua actiuni cum in mod eronat sugereaza recurentul ca ar fi trebuit sa procedeze paratul si ca nu instanta de fond a procedat gresit.
Pentru toate aceste considerente, recursul apare ca nefondat si in mod legal s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, care va trebui sa judece si sa se pronunte printr-o singura hotarare, atat asupra actiunii principale cat si asupra actiunii reconventionale asa cum a fost completata si precizata pentru a putea da o solutie corecta in raport de analizarea si administrarea probatiunii ce se impune pentru ambele actiuni, mai ales ca in al doilea ciclu procesual instanta de fond nu a motivat in nici un fel pentru ce considerente a dispus respingerea actiunii reconventionale, dupa ce in primul ciclu procesual nu se motivase pe ce considerente se dispusese respingerea actiunii principale.