Tip speta: sentinta civila 570
Titlu: rectificare carte funciara
Data speta: 28.06.2010
Prin cererea inregistrata sub nr. 610/199/06.05.2010 pe rolul Judecatoriei Buhusi, reclamantii H. E. si H. V., in contradictoriu cu paratul G. C. a solicitat rectificarea cartii funciare si a schitelor cadastrale intocmite paratului.
Cererea a fost timbrata cu 19 lei taxa de timbru si 0,50 lei timbru judiciar.
In motivarea cererii reclamantii au invederat instanta ca terenul proprietatea paratului a fost inscris in T 114 P2 in loc de 111 P2 cum rezulta din contractul de vanzare cumparare. De asemenea schitele cadastrale nu corespund cu schitele anexa la contract in sensul ca terenul ce face obiectul contractului nu este pozitionat langa calea ferata ci la o distanta mare de aceasta, iar dimensiunile terenului in sensul lungimilor laturilor acesteia din schitele cadastrale nu corespund cu cele din schita initiala desi ca parametru rezulta suprafata de 2372 mp.
In sustinerea cererii au solicitat proba cu acte si expertiza.
Cererii i-au fost anexate fisa corpului de proprietate, planul de amplasament si delimitarea corpului de proprietate, incheierea CF 1430/2002 a Judecatoriei Buhusi, contract de vanzare cumparare, fisa suprafetelor de teren, cererea de reconstituire 10977/1995, plan de situatie.
Paratul a fost reprezentat de aparator ales si a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantilor iar pe fondul cauzei respinge actiunea.
In motivarea intampinarii se arata ca: pentru exercitiul unei actiuni se cer indeplinite cumulativ patru conditii: afirmarea unui drept, existenta unui interes, capacitatea procesuala si calitate procesuala.
Ori, reclamantii nu justifica nici un interes in prezenta cauza.
Potrivit legii si practicii judiciare, prin interes se intelege folosul practic urmarit de cel care a pus in miscare actiunea civila. In doctrina se arata ca interesul trebuie sa indeplineasca, la randul lui, urmatoarele cerinte: sa fie legitim, sa fie nascut si actual si sa fie personal si direct.
Ori, din acest punct de vedere, interesul reclamantilor in cauza precedente nu este nici nascut si nici actual, in sensul ca acesti nu se expun la nici un prejudiciu daca nu ar recurge la promovarea unei actiuni. De asemenea, interesul reclamantilor nu este nici personal nici direct, adica folosul practic trebuie sa ii vizeze direct pe ei, iar nu pe altcineva.
Ori, prin admiterea unei asemenea actiuni s-ar ajunge la un folos practic in favoarea paratului si nici un caz in favoarea reclamantilor, cum prevede legea.
De altfel, dispozitiile art. 34 din Legea 7/1996 prevede clar: „orice persoana interesata poate cere rectificarea...”, asta insemnand ca orice persoana care justifica un interes legal.
Insa, in cauza pendente, singurul care justifica un interes in promovarea unei asemenea cereri este paratul din prezenta cauza si nici o alta persoana atata vreme cat drepturile acesteia sunt incalcate.
Nu inteleg care este folosul practic al reclamantilor in promovarea unei asemenea actiuni si care este dreptul personal al acestora pe care l-ar justifica ca si incalcat.
Pentru aceste considerente a solicitat respingerea actiunii ca fiind lipsita de interes.
In al doilea rand, reclamantii nu indeplinesc nici a doua cerinta prevazuta pentru promovarea unei actiuni, respectiv afirmarea unui drept.
Astfel, pentru exercitarea actiunii civile este necesar ca o persoana sa pretinda(sa afirme) un drept subiectiv civil, drept subiectiv ce trebuie sa intruneasca anumite cerinte pentru a se putea bucura de protectie judiciara: sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa fie exercitat in limitele sale externe si interne, sa fie exercitat cu buna credinta si sa fie actual.
Din motivarea actiunii ne rezulta care este dreptul pe care-l pretind, drept incalcat si pe care incearca sa-l apere prin exercitarea acestei actiuni.
Proprietatea paratului si cea a reclamantilor sunt despartite de o linie de hotar, linie care a fost stabilita prin sentinta civila nr. 127/10.02.2009, pronuntata de Judecatoria Buhusi in dosarul nr. 12/199/2005, hotarare ramasa definitiva prin respingerea apelului declarat de catre reclamanti(nu si irevocabila).
Insa motivele invocate in prezenta cauza nu se refera in nici un caz la linia de hotar dintre cele doua proprietati, ci la aspecte care tin strict doar de proprietatea paratului si care nu incalca in nici un fel dreptul de proprietate al reclamantilor sau alt drept.
Cat priveste sustinerea reclamantilor *dimensiunile terenului (in sensul lungimilor laturilor acestuia) din schitele cadastrale nu corespund cu cele din schita initiala* este partial reala, in sensul ca lungimea terenului atat in schita anexa la contractul de vanzare cumparare, cat si cea din documentatia cadastrala este aceeasi, nu s-a modificat niciodata, respectiv 115,70m cum reiese din actele depuse la dosar. Doar latimea ternului este modificata putin, insa acest aspect priveste doar pe parat si nu pe reclamanti, atata vreme cat nu incalca dreptul de proprietate al acestora.
Pentru aceste motive a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata(nefondata).
A solicitat obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.
In dovedirea intampinarii a solicitat proba cu inscrisuri.
In drept si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art. 115-118 Cod procedura civila.
Intampinarii i-au fost anexate acte.
Analizand cu prioritate exceptia invocata in temeiul art. 137 Cod procedura civila, instanta retine urmatoarele:
Conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1067/15.05.1995 de fostul notariat de stat, paratul G. C. a cumparat suprafata de 2372 mp teren arabil situat in intravilanul orasului B. T 111 P2 cu vecinii conform T.P. nr. 29165/1995.
Terenul a fost inscris in CF 1136/N atribuindu-i-se nr. cadastral 783 conform incheierii 1430/2002 a Biroului de carte funciara de pe langa Judecatoria Buhusi.
Reclamantii au cumparat o suprafata de teren de la numita C. S. care se invecineaza cu paratul si de la B.A..
Prin sentinta civila 606/03.06.1999 a Judecatoriei Buhusi, instanta a constatat nulitatea T.P. nr. 29600/1995 emis pe numele numitei C. S. pentru suprafata de 650 mp teren nefiind indreptatita la reconstituire.
Prin sentinta civila 354/30.03.1999 a Judecatoriei Buhusi, irevocabila prin respingerea apelului si recursului declarat de reclamantul H. V., acesta a fost obligat sa lase paratului in deplina proprietate si folosinta suprafata de 342 mp teren situat in B., strada L. si sa-si ridice gardul pe o lungime de 20,5 m, 17,70m.
Prin sentinta civila 1206/23.09.1999 a Judecatoriei Buhusi s-a constatat nulitatea T.P NR. 29252/1995 emis pe numele B.A. si s-a respins cererea de interventie formulata de H. V..
Prin sentinta civila 1614/2001 a Judecatoriei Buhusi definitiva prin decizia civila 891/2002 s-a admis actiunea in parte si sa constatat nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 23544/95 cu privire la suprafata de 342 mp teren.
Partile s-au judecat pentru granituire, actiune ce a fost admisa, instanta stabilind linia de hotar dintre proprietatea reclamantilor H. V. si H. E. si proprietatea paratului G. C. conform sentintei civile 127/2009 a Judecatoriei Buhusi.
Cu privire la actiunea formulata in cauza, instanta retine ca reclamantii nu au dovedit interesul in promovarea actiunii, care este dreptul pretins si incalcat si pe care incearca sa-l apere.
Aspectele puse in discutie tin de proprietatea paratului neincalcand in nici un fel dreptul de proprietate al reclamantilor.
Interesul trebuie sa fie legitim, juridic, nascut si actual personal si direct, reclamantii justificand promovarea acestei actiuni, singurul care justifica vreun interes ar putea fi paratul.
Motivele invocate nu se refera la linia de hotar ci la aspecte care tin de proprietatea paratului.
Fata de cele ce preced avand in vedere ca reclamantul nu justifica vreun interes in promovarea acestei actiuni va admite exceptia lipsei de interes a reclamantilor si va respinge actiunea ca atare.
Redactat PA