Stabilire paternitate
Asupra actiunii civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata din 15.01.2014 la Judecatoria Bacau, reclamantul a chemat in judecata pe parata X.C. solicitand ca, prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta instanta sa stabileasca ca este (sau nu este) tatal minorelor S.M. si S.A., ambele nascute in data de 24.08.2013, urmand ca minorele sa poarte numele sau de familie daca se va stabili ca este tatal acestora.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 20 lei.
In motivarea cererii reclamantul a aratat in esenta ca este student in anul II la facultate si a petrecut revelionul 2012-2013 cu un grup de prieteni, ca ulterior a cunoscut-o pe parata si cu aceasta ocazie a intretinut un raport sexual cu aceasta, ca nu s-a mai intalnit cu parata si nu a mai vorbit cu ea dupa aceea, ca la sfarsitul lunii august a fost sunat la telefon de o prietena B.R. care l-a anuntat ca ar putea fi tatal a doua minore nascute prematur, ca nu a crezut acest lucru in conditiile in care parata nu i-a spus ca este insarcinata, ca dupa nasterea copiilor parata a pretins ca dansul ar fi tatal celor doua fete gemene, ca discutand cu parata aceasta i-a spus ca in aceeasi zi a mai avut inca doua rapoarte sexuale cu alti barbati si ca pentru a clarifica paternitatea celor doi copii solicita efectuarea unei expertize medicale ADN.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 408 alin. 3 Cod civil.
In probatiune reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratei, expertiza medico-legala si cu martorul B.R.
Parata a formulat intampinare in termenul de 25 zile stabilit potrivit dispozitiilor art. 201 Cod procedura civila prin care a solicitat respingerea ca inadmisibila a actiunii, ca lipsita de interes, iar pe fondul cauzei ca neintemeiata.
In motivare a aratat in esenta ca potrivit art. 425 Cod procedura civila actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama si ca in consecinta numai copilul poate formula o asemenea cerere; totodata s-a solicitat respingerea cererii ca lipsita de interes; pe fondul cauzei a aratat ca s-a cunoscut cu reclamantul in octombrie 2012 prin intermediul prietenei sale B.R., ca relatia a durat trei luni, pana la sfarsitul lunii ianuarie 2013, cand a decis sa se desparta de reclamant intrucat acesta consuma droguri si cheltuia banii la jocuri de noroc, ca in urma unui consult a aflat ca a ramas insarcinata in jurul datei de 19 ianuarie 2013, ca din motivele sus-amintite nu a luat legatura cu reclamantul pe durata sarcinii, ca dupa nasterea copilului prietena sa l-a sunat pe parat pentru a veni la spital sa vada fetele, acesta a venit si a inceput sa faca scandal afirmand ca nu este tatal fetelor, ca i-a spus ca este foarte sigura de paternitatea copiilor, insa reclamantul a refuzat sa fie inscris in actul de nastere al copiilor ca si tata.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 250 cod civ.
Partile au fost legal citate.
La termenul de judecata din 14 aprilie 2014 a fost pusa in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului si a lipsei de interes.
Asupra exceptiei de fata instanta constata urmatoarele:
La data de 24 august 2013 s-au nascut minorele SM si SC, a caror mama este S.N. paternitatea copiilor nefiind stabilita.
Prin cererea formulata reclamantul a solicitat ca instanta sa stabileasca ca este (sau nu este) tatal minorelor.
Conform art. 248 cod proc. civ. instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
In cauza au fost invocate exceptiile lipsei calitatii procesuale active si lipsei interesului in solutionarea cererii.
Analizand ordinea de solutionare a exceptiilor, instanta retine ca exceptia care trebuie cercetata cu prioritate este cea privitoare la calitatea procesuala activa, intrucat este necesar sa se determine mai intai daca reclamantul este titularul dreptului dedus judecatii, dupa care cea a interesului, in cadrul careia urmeaza a se analiza folosul practic al reclamantului pentru a justifica formularea actiunii.
In consecinta, instanta va analiza exceptia lipsei calitatii procesuale active.
Calitatea procesuala este strans legata atat de conceptul de actiune civila, cat si de acela de parte in procesul civil.
Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat; in cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare calea justitiei este obligatorie, calitatea procesuala activa apartine celui ce se poate prevala de acest interes.
Reclamantul, fiind cel care porneste actiunea, trebuie sa justifice atat calitatea sa procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a persoanei chemate in judecata, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.
Reclamantul a intemeiat prezenta cerere pe dispozitiile art. 408 alin. 3 cod proc. Civ. care prevad ca filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca, dupa caz.
Fata de tatal din afara casatoriei, filiatia copilului nascut de o mama necasatorita se poate stabili fie prin recunoasterea voluntara a tatalui [art. 415 alin. (2) NCC], fie prin hotarare judecatoreasca (art. 424 NCC).
Temeiul de drept indicat de reclamant in cererea de chemare in judecata constituie o dispozitie generala, fiind de altfel inserat in Capitolul II, Sectiunea 1, pct. 1 „Dispozitii Generale” a Titlului al III-lea, Cartea a II-a a Codului Civil. Actiunile in instanta privind filiatia, care vin sa completeze dispozitiile generale, se regasesc la pct. 4, cea in stabilirea paternitatii fiind reglementata de dispozitiile art. 424 - 428 Cod civila.
Cum in speta nu este vorba despre o recunoastere voluntara de paternitate, cererea reclamantului nu poate fi analizata doar prin prisma dispozitiei generale stabilit la art. 408 alin. 3 Cod civil, ci si a celor prevazute la art. 424 - 428 Cod civil.
Potrivit art. 424 Cod civil daca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotarare judecatoreasca.
Conform art. 425 Cod procedura civila actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal.
Rezulta din textul sus amintit ca titularul dreptului la actiune in stabilirea paternitatii din afara casatoriei este copilul, adica persoana care isi revendica descendenta paterna, fie ca este minor sau major (art. 413 NCC). Pe timpul minoritatii titularului, in numele sau, actiunea poate fi pornita de mama – chiar daca este minora, sau de un alt reprezentant legal.
Cum reclamantul nu indeplineste calitatea prevazuta de art. 425 cod proc. Civ., fiind persoana care se pretinde a fi tata biologic al copilului, si cum nu exista identitate intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului si sa respinga actiunea ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Fiind admisa aceasta exceptie, exceptia lipsei de interes va ramane nesolutionata.
In baza art. 453 cod proc. Civ. va respinge cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, chitanta ce face dovada onorariului pentru avocat fiind pusa dupa inchiderea dezbaterilor.