Cerere de ordonanta presedintiala. Conditii de admisibilitate. Sentinta civila nr. 45 din data de 16.01.2009
pronunțată de Tribunalul Sibiu

Prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr.74/85/2009, asa cum a fost precizata oral la termenul de judecata din 16.01.2009, reclamanta DGASPC a solicitat, in contradictoriu cu paratii M.C. si V.E., ca pe cale de ordonanta presedintiala, instanta sa dispuna inlocuirea masurii plasamentului la asistent maternal profesionist, dispusa prin sentinta civila nr. 1043/2007 a Tribunalului Sibiu, cu masura plasamentului in regim de urgenta in Complexul de servicii comunitare Prichindelul – Centrul de primire in regim de urgenta, pentru copilul M.S.C. cu motivarea ca minorul in cauza a fost plasat la asistent maternal profesionist datorita lipsei conditiilor optime de crestere si educare in familie, insa la data de 9.01.2009 asistentul maternal profesionist a adus copilul la sediul DGASPC motivand ca nu se mai poate ocupa de cresterea si educarea acestuia. In drept cererea este intemeiata pe Legea 272/2004 si art. 581 c.pr.civ.
Din probele administrate in cauza instanta retine ca minorul se afla in sistemul de protectie speciala din anul 1997, iar prin sentinta civila nr. 1043/2007 s-a dispus instituirea masurii plasamentului la asistentul maternal profesionist. Aceasta, in data de 7.01.2009 a informat in scris reclamanta ca nu mai doreste plasamentul minorului deoarece acesta prezinta grave tulburari de comportament, punand in pericol viata asistentului maternal profesionist si a familiei acestuia, motiv pentru care minorul a fost adus la centrul de primire in regim de urgenta Sibiu.
Sub aspect procedural, reclamanta, prin reprezentant a solicitat solutionarea actiunii fara citarea partilor, in conditiile art. 581 c.pr.civ., dar si aplicarea dispozitiilor legii 272/2004. Cauzele prevazute de aceasta lege, privind stabilirea masurilor de protectie speciala se judeca de catre tribunal, dupa regulile speciale de procedura prevazute in capitolul XI. Concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului „specialia generalibus derogant”. Ca urmare, prezenta cauza nu poate fi solutionata in considerarea prevederilor generale ale art. 581 c.pr.civ., in speta fiind aplicabile disp. art. 94 din legea 272/2004, care prevad conditiile in care instanta poate sa dispuna masuri de protectie speciala pe calea ordonantei presedintiale.
In speta nu se regasesc conditiile prevazute de dispozitiile legale mai sus aratate. Ultima masura de protectie speciala a fost dispusa de instanta, nu exista indicii care sa sustina existenta unei situatii de abuz si neglijare a copilului, nici una din persoanele prevazute la al.1 al art.94, respectiv asistentul maternal care a avut in ingrijire copilul, nu s-a opus verificarilor din partea reprezentantilor DGASPC, astfel ca potrivit art. 94 al.2 din lege, directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului este cel care trebuie sa instituie masura plasamentului in regim de urgenta, si nu instanta de judecata, nefiind indeplinite cond. art. 94 al.3 din lege.
Fata de aceste imprejurari, instanta constata ca actiunea formulata de reclamanta este neintemeiata, motiv pentru care o va respinge.