Dosar nr. 8367/318/2012
R O M A N I A
Cod operator 2445
JUDECATORIA TARGU JIU
JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 9316
Sedinta publica din 26 iunie 2012
Instanta constituita din:
PRESEDINTE ANGELA ELENA GAVANESCU
Grefier DANIELA DUMITRESCU
Pe rol fiind judecarea cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamantul C.I.D. in contradictoriu cu paratul B.I.N.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns paratul B.I.N. asistat de avocat C.N., lipsa fiind reclamantul reprezentat de avocat L.E. substituind avocat V.M..
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care aparatorul paratului a depus la dosar sentinta civila nr.8651/08.06.2012 a Judecatoriei Tg-Jiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta a constatat cauza in stare de judecata si a acordat cuvantul.
Avocat L.E. pentru reclamant a solicitat admiterea cererii si evacuarea paratului, avand in vedere faptul ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii prevazute de art.581 C.proc.civ., existand pericolul producerii unei pagube iminente, precum si aparenta dreptului in favoarea reclamantului, fara cheltuieli de judecata.
Avocat C.N. pentru parat a solicitat respingerea cererii intrucat in cauza nu sunt indeplinite dispozitiile art. 581-582 C.pr.civ., reclamantul nu a facut dovada dreptului de proprietate si intre Obstea de Mosneni (Composesoratul de Paduri - Teren in Devalmasie) "Plaiurile Musetestilor" si Obstea de Mosneni a Satelor "Arseni si Grui" nu s-a realizat iesirea din indiviziune. A sustinut ca paratul detine contract de arenda a suprafetei de teren pe care pasuneaza animalele sale, iar reclamantul nu isi poate dovedi dreptul. A solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Instanta, in temeiul art. 150 din Codul de procedura civila retine cauza spre solutionare.
J U D E C A T A
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg.-Jiu la data de 24.05.2012, sub nr. 8367/318/2012, reclamantul C.I.D. a chemat in judecata pe paratul B.I.N., solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia sa nu mai pasuneze pe suprafata de teren de 20 ha, situata pe Muntele "Muncelu" si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a incheiat contractul de arendare inregistrat la Consiliul Local al comunei Musetesti sub nr. 5/18.04.2012 cu Obstea de Mosneni a satelor Arseni si Grui prin care a preluat in arenda suprafata de 20 ha pentru a pasuna cu animalele ce le detine pe acest munte si ca a incheiat cu APIA Gorj un contract de agro-mediu pe aceasta suprafata de teren prin care s-a obligat sa ia masuri pentru mentinerea in stare de fertilitate a acestei suprafete urmand ca pentru acest fapt sa primeasca anumite sume de bani de la APIA.
Reclamantul a mai aratat ca la data de 13.05.2012, paratul B.I.N. a urcat cu vitele sale pe Muntele "Muncelu" ce apartine Obstii el fiind pus in imposibilitate sa mai urce cu propriile animale pe acest munte si nu poate sa intrebuinteze terenul pe care l-a arendat ca un bun proprietar si sa-si indeplineasca obligatiile prevazute prin contracte.
A precizat ca in nenumarate randuri l-a anuntat pe parat sa paraseasca aceasta suprafata de teren, iar acesta a refuzat.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 581-582 C.pr.civ., art. 82, art. 112 si art. 274 C.pr.civ.
Cererea a fost legal timbrata.
In sustinerea cererii, reclamantul a depus la dosar urmatoarele inscrisuri : contractul nr. 5 de arendare din 18.04.2012, contractul agro-mediu, caiet agro-mediu, adresa de la Sectia 10 de Politie Rurala Bumbesti-Jiu.
Paratul a formulat intampinare solicitand respingerea cererii ca nefondata.
In aparare, a sustinut ca in anul 2000 a fost infiintata ca persoana juridica Obstea Musetestilor, ulterior fiind emise de catre Primaria comunei Musetesti procesul-verbal de punere in posesie din 08.05.2006 si procesul-verbal de punere in posesie din 22.05.2006, in baza HCJ 3859/27.01.2006.
A mentionat ca in anul 2007 din Obstea Plaiurile Musetestilor, potrivit incheierii nr.38/23.05.2007 pronuntata in dosarul nr.6672/318/2007 de catre Judecatoria Tg-Jiu s-a separat Obstea Gruieni Arseni, iar ulterior aceasta a solicitat iesirea din indiviziune cu privire la terenul cu vegetatie forestiera in suprafata de 3637 ha asupra caruia s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea Obstei Plaiurile Musetestilor, instanta anuland actiunea ca netimbrata in dosarul nr.21134/318/2010*.
A sustinut ca din inscrisuri reiese fara echivoc ca suprafata de 3637 ha apartine in continuare Obstei Plaiurile Musetestilor, care a incheiat cu paratul B.N. contractul de arendare nr.3/24.05.2011 pentru o suprafata de 64,30 ha situate in Parcela 4 BF 26, acest contract expirand in data de 14.05.2013.
Cu privire la contractul nr.5/18.04.2012 invocat de catre parat, a aratat ca Obstea Arseni Gruieni nu este proprietara a suprafetei de teren arendate reclamantului si, mai mult, contractului ii lipsesc elementele constitutive constand in nivelul arendei, modalitati si termene de plata.
In drept, a invocat prevederile art.581,582 C.proc.civ.
In aparare, a depus la dosar sentinta civila nr.7467/2011 a Judecatoriei Tg-Jiu, contract de arendare nr.3/24.05.2011, HCJ 3859, ordine de plata, acte de urmarire penala.
Reclamantul a depus la dosar notificare adresata paratului, conventie incheiata intre Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor si Obstea de Mosneni a satelor Grui si Arseni, incheiere nr.38/23.05.2007, partaj conventional.
Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza prin prisma temeiului legal invocat, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul a incheiat contractul de arendare inregistrat la Consiliul Local al Comunei Musetesti sub nr. 5/18.04.2012 cu Obstea de Mosneni a satelor Arseni si Grui prin care a preluat in arenda suprafata de 20 ha pentru a pasuna cu animalele ce le detine pe acest munte, iar paratul a incheiat contractul de arendare inregistrat la Consiliul Local al comunei Musetesti sub nr. 3/24.05.2011 cu Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor (Composesoratul de Paduri-Teren in Devalmasie) prin care a preluat in arenda suprafata de 64,30 ha pentru a pasuna cu animalele ce le detine pe acest munte. Astfel, ambele parti au incheiat cu terti diferiti contracte de arendare pentru suprafata de teren indicata in cererea de chemare in judecata.
Potrivit dispozitiilor art.581 C.proc.civ., prin ordonanta presedintiala se pot lua masuri provizorii, grabnice, cu privire la pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente, ori pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Altfel spus, procedura speciala a ordonantei presedintiale presupune, potrivit dispozitiilor legale anterior mentionate indeplinirea cumulativa a trei conditii, respectiv, existenta urgentei in luarea masurii cerute( pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere sau paguba iminenta ce nu s-ar putea repara ), caracterul vremelnic al masurii solicitate, precum si neprejudecarea fondului.
Urgenta constituie o cerinta esentiala a ordonantei presedintiale aspect ce este prevazut in mod expres in dispozitiile art. 581 alin.1 C.proc.civ., dispozitii care permit instantei "sa ordone masuri vermelnice, in cazuri grabnice".
Legea nu ofera o definitie a notiunii de urgenta, ci stabileste doar situatiile ce pot face necesara si posibila interventia justitiei, in speta, potrivit sustinerilor reclamantului acesta este pus in imposibilitate sa mai urce cu propriile animale pe munte si nu poate sa intrebuinteze terenul pe care l-a arendat ca un bun proprietar si sa-si indeplineasca obligatiile prevazute prin contracte.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta apreciaza ca in cauza este indeplinita conditia urgentei, insa trebuie facuta o analiza a indepliniri cumulative a conditiilor de admisibilitate a ordonantei presedintiale.
Instanta constata ca ambele parti invoca in sustinerea apararilor existenta unor contracte de arendare incheiate cu doua entitati diferite, care se considera proprietare ale terenului ce face obiectul celor doua contracte de arendare. Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca cerinta neprejudecarii fondului nu este indeplinita in aceasta cauza.
Astfel, analizarea acestui motiv, in raport de inscrisurile depuse, in procedura sumara a ordonantei presedintiale ar aduce atingere fondului, respectiv unei eventuale actiuni introduse pe calea dreptului comun, motiv pentru care, ar fi incalcata conditia neprejudecarii fondului impusa de procedura speciala prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ.
In acest sens, la dosar nu exista niciun inscris (certificat de grefa), care sa probeze faptul ca pe rolul aceleiasi instante este inregistrat un proces ce are ca obiect obligarea paratului din prezentul dosar sa nu mai pasuneze suprafata de teren de 24,30 ha, situata pe Muntele "Muncelu", proces intemeiat pe dreptul comun.
Instanta constata ca desi reclamantul a depus un inscris intitulat partaj conventional prin care Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor si Obstea de Mosneni Arseni Gruieni si-au impartit terenurile, la dosarul cauzei nu s-a facut dovada anularii contractului de arendare nr.3/24.05.2011 invocat ca titlu de catre parat, mai mult din conventia aflata la fila 44 incheiata intre cele doua obsti rezulta ca Obstea de Mosneni a satelor Arseni si Grui a acceptat ca toate sumele incasate de catre Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor din derularea contractului de arendare nr.3/24.05.2011 incheiat cu paratul sa fie virate, in maxim 10 zile libere de la incasare, Obstei de Mosneni a satelor Grui si Arseni, cea care ulterior a incheiat contract de arendare cu reclamantul, recunoscand astfel implicit existenta contractului de arendare al paratului.
De asemenea, instanta constata ca ambele parti justifica aparenta dreptului de a pasuna in extravilanul satului Musetesti, judetul Gorj, nici unul dintre cele doua contracte de arenda nefiind in prezent anulat, iar din inscrisul aflat la fila 9 rezulta ca reclamantul a primit in arenda parcela 1, bloc 26, pe cand din inscrisul aflat la fila 24 rezulta ca paratul a primit in arenda teren in parcela 4, BF 26, impunandu-se asadar administrarea de probatorii pentru a se stabili valabilitatea celor doua titluri invocate de parti, precum si daca suprafetele de teren arendate se suprapun sau nu, cu consecinta incalcarii conditiei neprejudecarii fondului impusa de procedura speciala prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ., care nu este compatibila cu o analiza pe fond a elementelor ce conditioneaza valabilitatea contractelor de arendare.
In plus, nu este indeplinita nici cea de a treia conditie prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ., respectiv caracterul vremelnic al masurii luate, deoarece, prin natura sa, obiectul cauzei, respectiv obligarea paratului sa nu mai pasuneze suprafata de teren indicata in cererea de chemare in judecata nu este o masura vremelnica ci una definitiva, iar in cuprinsul cererii de chemare in judecata masura solicitata nu a fost restransa in niciun fel sub aspect temporal (eventual pana la solutionarea unei actiuni introduse potrivit dreptului comun).
A admite solutia contrara, ar insemna sa se cerceteze fondul cauzei pe baza inscrisurilor depuse la dosar de catre parti, fapt ce ar contraveni dispozitiilor legale prevazute de art.581 C.proc.civ., aceasta putandu-se realiza doar pe calea dreptului comun.
In raport de cele retinute anterior, instanta va respinge cererea de emitere a ordonantei presedintiala formulata de reclamantul C.I.D. in contradictoriu cu paratul B.N.
In ceea ce priveste cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata constand in onorariu avocatial, instanta constata ca devin incidente prevederile art. 274 alin. 1 C. proc. civ. in conformitate cu care "partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata", iar principiul care rezulta din dispozitiile legale mentionate impune ca toate cheltuielile suportate cu procesul sa fie restituite, indiferent ca acestea sunt cerute pe cale accesorie sau pe cale principala.
In ceea ce priveste dovada cheltuielilor de judecata solicitate instanta are in vedere faptul ca potrivit articolului 129 alin. 1 din Codul de procedura civila partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin.1 C.proc.civ., precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.
Fundamentul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este reprezentat de culpa procesuala a partii "care cade in pretentii". Stabilind ca temeiul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este atitudinea procesuala culpabila a partii care a cazut in pretentii, instanta apreciaza ca fapta acesteia declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat, adica de restituire a sumelor pe care partea care a castigat procesul a fost nevoita sa le realizeze.
Asadar natura juridica a cheltuielilor de judecata este aceea de despagubire acordata partii care a castigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuala a partii care a cazut in pretentii. Este vorba despre un prejudiciu material care trebuie dovedit prin documente justificative.
Analizand actele depuse la dosar, instanta constata ca paratul B.N. a achitat un onorariu avocatial in cuantum de 2000 lei, asa cum rezulta din chitanta nr.78/04.06.2012 aflata la fila 36 in dosar, pentru a fi reprezentat de avocat C.I.
Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, iar pentru aceasta activitate avocatul are dreptul la onorariu, element care trebuie mentionat obligatoriu in cuprinsul contractului de asistenta juridica, conform art. 127 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat.
Asadar, cuantumul onorariului platit de client avocatului sau este stabilit prin contractul de asistenta juridica, iar depunerea in proces a originalului chitantei de plata a onorariului, emisa in baza contractului de asistenta juridica, naste prezumtia ca acesta este onorariul stabilit prin contractul de asistenta juridica pentru respectiva cauza.
In raport de inscrisurile doveditoare depuse de paratul B.N. la dosar, precum si fata de principiile de drept analizate mai sus, instanta apreciaza intemeiata cererea acestuia de solicitare a cheltuielilor de judecata pe care le-a efectuat in cauza.
Pe de alta parte, cu privire la cuantumul acestor cheltuieli, instanta va avea in vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ( Cauza Costin impotriva Romaniei, Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, Cauza Stere si altii impotriva Romaniei, Cauza Raicu impotriva Romaniei, Cauza Petre impotriva Romaniei), potrivit careia se poate afirma ca si in dreptul intern partea care a castigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli in temeiul art. 274 C.proc.civ., decat in masura in care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.
Fata de cele aratate, instanta apreciaza ca in cheltuielile de judecata se cuprind acele sume de bani care in mod real, necesar si rezonabil au fost platite de partea care a castigat procesul in timpul si in legatura cu acel litigiu.
Alineatul 3 al art. 274 C.proc.civ. stipuleaza ca judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari fata valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
Referitor la onorariul de avocat platit de catre paratul B.N. cu chitanta mentionata mai sus, instanta apreciaza ca se impune obligarea partii adverse la plata partiala a acestuia, intrucat cuantumul solicitat -2000 este disproportionat in raport de complexitatea redusa a cauzei si imprejurarea ca singurele probe administrate in cauza au fost inscrisurile, fiind acordate doar trei termene de judecata.
Retinand astfel, instanta are in vedere faptul ca singurele acte procesuale indeplinite de avocatul paratului au constat in formularea de intampinare, depunerea de inscrisuri si formularea de concluzii pe fondul cererii, astfel ca se impune reducerea onorariului avocatial la plata caruia va fi obligat reclamantul cu titlu de cheltuieli de judecata la suma de 700 lei.
Prin reducerea acestui onorariu, instanta nu incalca prevederile art.30 din Legea nr.51/1995 si nici cele din Statutul profesiei de avocat, contractul de asistenta juridica producandu-si pe deplin efectele intre partile contractante, in lumina principiului continut de art.969 Cod civil. Obligatiile si intinderea acestora stabilite prin contractul de asistenta/reprezentare juridica raman neatinse intre partile contractante, instanta apreciind doar ca efectele acestui contract nu ar trebui sa se repercuteze asupra tertelor persoane in totalitate.
Instanta reafirma ca, in ceea ce priveste raporturile juridice stabilite intre avocat si client, orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisibila, asa cum rezulta cu claritate din dispozitiile art.34 din legea nr.51/1995.
Insa, chiar daca nu ar fi existat art.274 C.proc.civ., contractul incheiat de avocat cu clientul sau si-ar fi produs efectele (drepturile si obligatiile ce izvorasc din contractul respectiv) numai intre parti, iar nu si fata de terte persoane, printre care se numara si adversarul din proces, asa cum rezulta din principiul de drept -res inter alios acta, aliis neque nocere prodese potest.
Cum fundamentul acordarii cheltuielilor judiciare avansate de partea care a castigat procesul, in care sunt incluse si sumele de bani platite avocatului cu titlu de onorariu, il reprezinta culpa procesuala, inseamna ca acel contract, incheiat de paratul B.N. in speta cu avocatul sau, isi va produce efectele si fata de partea care a pierdut procesul-in speta reclamantul C.I.D., in baza unuia dintre principiile care guverneaza repararea prejudiciului in materia raspunderii civile delictuale, anume principiul repararii integrale.
Numai ca dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv. In sistemul nostru de drept, sanctiunea cu caracter general care intervine in cazul abuzului de drept consta in obligarea autorului abuzului la plata de despagubiri pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului sau, potrivit regulilor din materia raspunderii civile delictuale.
Prin urmare, pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel ce a castigat procesul are dreptul de a obtine de la adversar sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat (fapta ilicita a fost savarsita de cel ce a pierdut procesul, in sensul ca datorita atitudinii sale a avut loc procesul respectiv), dar, tot pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel ce a castigat procesul nu ar putea obtine de la adversar decat o parte din sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat (de data aceasta, fapta ilicita a fost savarsita de cel ce a castigat procesul si consta in exercitarea abuziva a dreptului de a obtine despagubiri).
In consecinta, pentru considerentele mai sus expuse, apreciind ca doar suma de 700 lei cu titlu de onorariu avocatial apare justificata in raport de solutia pronuntata de instanta in dosar, actele efectiv indeplinite de avocat, precum si de obiectul si complexitatea cauzei, instanta va obliga reclamantul la plata catre parat a sumei de 700 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neintemeiata cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamantul C.I.D., cu domiciliul in ... in contradictoriu cu paratul B.N. cu domiciliul ...
Obliga reclamantul sa plateasca paratului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocatial.
Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica de la 26 Iunie 2012 la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte,
ANGELA ELENA GAVANESCU Grefier,
DANIELA DUMITRESCU
Red.A.G.E./Tehn.DD
4 ex.- 28 Iunie 2012