Operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU
SENTINTA CIVILA Nr. 6948
Sedinta publica de la 25 Octombrie 2010
Completul compus din:
PRESEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier MIHAELA SIRBU
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ..... si pe paratul
Statul Roman prin Ministerul de Finante, avand ca obiect pretentii.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile, reclamantul fiind reprezentat de mandatar .....
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta ,dupa care instanta pune in discutia partilor exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea precizata.
Procurator ....., pentru reclamant solicita respingerea exceptiei.
Instanta ramane in pronuntare pe exceptie.
JUDECATA
Prin cererea formulata la data de 28.06.2010, reclamanta .... a chemat in judecata pe paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia la plata sumei de 400.000 lei RON reprezentand daune morale ce se cuvin pentru suferintele sale si ale parintilor sai ... si ...., ca urmare a deportarii sale in Transnistria pe motive etnice, precum si cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii arata ca mama sa .... nascuta in 11.01.1923 si decedata in 30.10.2001 a fost deportata pe motive etnice in regimul Antonescu in Transnistria (buc) solicitand 300.000 lei.
A aratat ca in perioada 1.09.1942 - 1.07.1944 a fost ridicata de la domiciliu impreuna cu parintii sai de catre organele de represiune ale statului si imbarcati in vagoanele de transport marfa pentru a fi transportati in Transnistria, ca in timpul transportului, au avut conditii total necorespunzatoare, fiind inghesuiti cate 100-150 de persoane in vagon, ca ferestrele de aerisire au fost acoperite cu scanduri batute in cuie pentru ca nimeni sa nu poata iesi , mergand saptamani in sir fara apa si fara mancare, flamanzi, goi, schiloditi si batuti de jandarmi. Sustine de asemenea ca la destinatie, au fost cazati in grajd de vite,cate 30-40 de persoane intr-un spatiu restrans, fara usa si geam, ca dormeau pe jos, neavand geamuri la ferestre si fara usi, ca au fost folositi la munci grele, la spartul pietrei , la repararea drumurilor si a terasamentelor de cale ferata , la fasonatul lemnelor, la taierea salciilor de pe malul Bugului, la taierea lemnelor in paduri, fiind hraniti cu apa si putina paine ,iar datorita infometarii si frigului multe persoane mureau pe capete, ca nu aveau cu ce se spala si imbraca .Concluzioneaza ca a fost privit de libertate si a fost restransa libertatea , atat a sa cat si a parintilor sai in mod nelegal si chiar imoral de regimul Antonescu pana la 07.07.1944 cand s-a primit ordin de repatriere.
In drept isi intemeiaza cererea pe prevederile art. 998-999 cod civil.
In dovedirea cererii a depus la dosar in copie , nota de plata din 27.04.2004, act de identitate, certificat de nastere, certificat de deces , certificat de mostenitor nr. 98/2004.
La dosar a fost depusa intampinare de catre parata Directia Generala a Finantelor Publice Gorj in numele si pentru paratul Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, prin care invoca exceptia prescriptiei dreptului la actiune considerand ca trebuie sa se aplice Decret Lege 167/1958, ca repararea patrimoniala a daunei morale este o creanta , iar prescriptia curge in baza art. 8 de la data cand cel pagubit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel ce raspunde de ea. Pe fondul cauzei, a aratat ca actiunea nu este intemeiata deoarece reclamanta nu a facut dovada consecintelor grave suferite pe plan fizic si psihic, masura in care valorile sale morale si drepturile fundamentale au fost lezate, invocand jurisprudenta CEDO , solicitand judecarea cauzei si in lipsa.
Reclamanta a formulat raspuns la intampinare aratand ca actiunea este intemeiata pe disp. art. 998-999 C civ., renuntand la dispozitiile Decretului Lege nr. 118/1990 si cele ale Ordonantei nr. 105/30.08.1999. A aratat ca spetei de fata nu ii sunt aplicabile disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar prescriptia nu opereaza. A sustinut ca sunt intrunite criteriile privind stabilirea prejudiciului avand in vedere consecintele negative suferite.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri , respectiv, certificat de mostenitor nr. 246/2005 supliment la C.M. 98/2004.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Conform art. 137 cod proc civ :" instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos , in totul sau in parte cercetarea in fond a pricinii ".
In legatura cu exceptia prescriptiei dreptului material la actiune se retin urmatoarele:
Sesizarea instantelor judecatoresti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori incalcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obtine numai pe calea justitiei, se circumscrie unor reguli specifice, proprii activitatii de judecata.
Institutia prescriptiei si termenele in raport cu care isi produce efectele aceasta, fac parte din categoria acestor reguli specifice si nu sunt de natura sa ingradeasca accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, care este necesar pentru exercitarea in conditii optime a acestui drept. Disciplina procesuala impusa astfel, conduce la prevenirea unor eventuale abuzuri, contribuind si la stabilitatea si securitatea raporturilor juridice civile.
Asadar, exercitarea unui drept de catre titularul sau, nu poate avea loc decat intr-un anumit cadru prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila.
Astfel, dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege si orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula, in conformitate cu disp. art. 1 alin. 1 si 3 din D. 167/1958, iar termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit art. 3 din acelasi act normativ.
De asemenea, prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea, asa cum rezulta din prevederile art. 8 alin. 1 din decret lege 167/1958.
Cursul prescriptiei se poate suspenda sau prescriptia se poate intrerupe, in cazurile expres si limitativ prevazute in art. 13, respectiv in art. 16 din acelasi act normativ, astfel: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere (art. 13 lit. a - suspendare) si: a) prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia b) prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de arbitraj, necompetent; sau c) printr-un act incepator de executare (art. 16 - intrerupere).
In aceeasi ordine de idei, se impune a se sublinia si faptul ca instanta judecatoreasca poate, in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii, ori sa incuviinteze executarea silita. Cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie, potrivit art. 19 alin 1 si 2, al aceluiasi act normativ.
In orice caz, dispozitiile acestui decret nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatiune, servitute si superficie, in conformitate cu art. 21.
Toate aceste dispozitii legale enuntate sunt norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile, fiind satisfacuta astfel exigenta din perspectiva jurisprudentei CEDO, a respectarii dreptului la un proces echitabil, de acces la instanta (cauza Hentrich impotriva Frantei). In aceeasi ordine de idei, CEDO s-a mai pronuntat in sensul urmator: "avand in vedere ca reglementarea privind formalitatile si termenele ce trebuie respectate este menita sa asigure buna administrare a justitiei si respectul principiului securitatii juridice, cei interesati trebuie sa se poata astepta ca aceste reguli sa fie puse in aplicare", "iar instantele nationale sunt cele care, in primul rand, trebuie sa se pronunte cu privire la regimul de prescriptie extinctiva in dreptul intern". (Cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei paragrafele 43 si 52), neexcluzand posibilitatea stingerii unui drept de creanta prin prescrierea dreptului la actiune (Cauza Weissman si altii impotriva Romaniei - paragraful 68).
In cauza de fata, la data de 28 iunie 2010, reclamanta a formulat impotriva statului roman, o actiune in pretentii, solicitand despagubiri banesti, pentru acoperirea unui prejudiciu de natura morala, intemeindu-si in drept cererea pe disp. art. 998 si urm. Cod civil, norme de drept comun, care reglementeaza regulile ce guverneaza raspunderea civila delictuala.
Astfel, reclamanta sustine ca in perioada anilor 1942-1944 mama sa a fost deportata in Transnistria (Bug) in timpul regimului Antonescu , revenind in tara dupa data de 07 iulie 1944 cand s-a emis ordinul de repatriere in tara. Avand in vedere ca dreptul pretins este un drept de creanta, deci unul patrimonial, dar si disp. art. 21 din decret 167/1958 rezulta ca in cauza nu sunt exceptate de la aplicare dispozitiile legale privind prescriptia extinctiva cuprinse in acest act normativ si enuntate anterior, respectiv ale art. 1, 3, 8, 13 si 16 si 19 din decret lege 167/1958.
Se ridica problema de a stii cand s-a nascut dreptul la actiune si a inceput sa curga termenul prescriptiei extinctive - in sensul art. 8 alin. 1 din decret, daca s-a epuizat termenul prescriptiei extinctive si daca a intervenit intreruperea sau s-a suspendat cursul prescriptiei.
Pe de-o parte, activitatea delictuala invocata de reclamanta a durat pana in anul 1944 inclusiv si pe de alta parte, pana in anul 1989 mama reclamantei era in imposibilitatea obiectiva sa formuleze mai inainte de anul 1990, o astfel de actiune cu un asemenea obiect - intrerupatoare de prescriptie in sensul art. 16 lit. b din decret 167/1958 , actiune pe care sa o indrepte impotriva statului caracterizat printr-un regim totalitar. Ca urmare a acestei situatii, instanta apreciaza ca a operat suspendarea cursului prescriptiei potrivit art. 13 lit. a din decret.
Incepand cu anul 1990 s-a instaurat un nou regim democratic, care a recunoscut activitatea de reprimare realizata de stat prin structurile sale, motiv pentru care s-au emis o serie de acte normative speciale pentru categorii de persoane afectate de regimul totalitar. In aceasta situatie se pune intrebarea pana cand a durat suspendarea cursului prescriptiei si care este momentul de la care (cel mai devreme) si pana la care (cel mai tarziu), se putea formula o astfel de actiune fundamentata pe dreptul comun.
Instanta apreciaza ca in cauza de fata statul roman a acceptat nedreptatile suferite de deportati prin emiterea OG 105/30.08.1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate in perioada 6 sept. 1940 - 6 martie 1945 aprobata prin Legea 189/2000 care prevede anumite drepturi de care beneficiaza persoanele care se incadreaza in astfel de situatii. Se constata ca acest act normativ a fost modificat prin Legea 586/2002 care prevede ca cererile prevazute la art. 7 alin 2 din OG 105/1999 se depun pana la 31 decembrie 2003 iar ulterior, prin art. II din Legea 323/2004 s-a statuat ca cererile prevazute la art.7 alin 2 din OG 105/1999 se depun pana la 31 dec. 2006.
Coroborand dispozitiile legale cu situatia deportatilor, instanta apreciaza ca perioada in care mama reclamantei era tinuta sa dovedeasca abuzurile regimului Antonescu s-a incheiat la data de 31.12.2006. Reclamanta in calitate de fiica a autoarei ..... decedata la data de 30.10.2001 a formulat actiunea la data de 28.06.2010, dupa aproximativ patru ani de zile.
Pana la aparitia acestui act normativ, se poate sustine in mod intemeiat ca prescriptia extinctiva a fost suspendata, in conformitate cu disp. art. 13 lit. a din acelasi act normativ, intrucat cel impotriva caruia ea curge a fost impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere.
Dar, dupa aparitia acestui act normativ, nu se poate afirma acelasi lucru, intrucat prin lege se reglementeaza dreptul persoanei de a solicita unele drepturi ca urmare a persecutiei la care au fost supuse. Prin lege sunt asigurate parghii suficiente pentru valorificarea reala a acestui drept, iar procedura se declansa prin formularea unei cereri in acest sens de catre persoana indreptatita.
In consecinta, perioada cuprinsa intre momentul intrarii in vigoare a legii si data formularii cererii nu reprezinta o situatie de intrerupere a prescriptiei deoarece nu au intervenit evenimente exterioare si piedici insurmontabile, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibile si inevitabile, care sa o fi pus pe reclamanta in situatia de a nu putea face un act intrerupator de prescriptie - potrivit art. 13 lit. a si art. 16 lit. b din Decret 167/1958.
Constata instanta ca actiunea reclamantei este formulata la 28 iunie 2010 astfel ca a fost depasit termenul de trei ani prevazut de Decretul 167/1958 - art.3.
Intrucat dreptul la actiune este prescris, nu se mai impune antamarea fondului de catre instanta in sensul de a se face vorbire despre temeinicia actiuni si in baza art.3 din decretul lege 167/1958 instanta urmeaza sa admita exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si sa respinga actiunea ca fiind prescrisa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
Respinge actiunea formulata de reclamanta ....... , domiciliata in ........... impotriva paratului Statul Roman-prin Ministerul de Finante, cu sediul in .............., ca fiind prescrisa.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi 25 Octombrie 2010 la Judecatoria Targu Jiu.
Presedinte,
LILIANA-MARIA CRUCERU Grefier,
MIHAELA SIRBU Red.L.C./tehnoredV.M. 27 Octombrie 2010
Nr.ex.4