Instanta nu poate retine cauza de nulitate absoluta invocata de reclamante respectiv, clauza ilicita, potrivit careia paratul a incalcat statutul profesiei de avocat prin faptul ca a inserat in cuprinsul celor doua acte aditionale un pact "de quota litis", avand in vedere ca, la momentul incheierii celor doua acte, nu exista nicio dispozitie legala care sa interzica stipularea unui onorariu de avocat in procent. (sentinta civila nr.9413/30 noiembrie 2006)
Reclamanta N.M a chemat in judecata pe paratul F.Ghe, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna nulitatea absoluta a actelor aditionale incheiate la data de 25.09.2002 si la 26.03.2004 la contractul de asistenta juridica nr.261421 intre Ghe.F. pe de o parte si N.M. si N.G., pe de alta parte, restituirea sumelor de bani reprezentand onorariul de avocat stabilit prin actul aditional din 25.09.2002, in cuantum de 8.700 de dolari si suma de 250.000.000 rol, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a invederat instantei ca prin contractul de asistenta juridica nr. 261421/25.09.2002 reclamanta si fiica sa, N.G. au acordat mandat special de asistenta si reprezentare juridica Societatii Civile de Avocati "M. si I." in cauza civila avand ca obiect actiune in constatarea dreptului de proprietate si revendicarea imobilului din Bucuresti, str.A. nr.92, sectorul 2, stabilindu-se un onorariu de avocat de 5.000.000 rol si modalitatea de achitare a acestuia.
La aceeasi data s-a intocmit si un act aditional la contractul de asistenta juridica cu parti semnatare reclamanta si fiica sa, N.G. pe de o parte, si paratul Ghe. F., pe de alta parte, de data aceasta, prin care s-a stabilit un alt cuantum al onorariului de avocat, in cota fixa plus un procent din valoarea obiectului litigiului. Ulterior, la 26.03.2004 intre aceleasi parti a fost incheiat un al doilea act aditional la contractul de asistenta juridica, stabilindu-se inca odata alte onorarii si obiective suplimentare in raport cu contractul cadru.
A mai aratat reclamanta ca, conventiile incheiate in forma unor asa-zise acte aditionale la contractul cadru de asistenta juridica pot fi asimilate pactului "de quota litis" si in consecinta se impune a fi sanctionate cu nulitatea absoluta, fiind contrare dispozitiilor art.5, art.966, art.968 Cod civil.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.5,948, 966, 968 C.civ., legea nr.51/1995, Statutul Profesiei de Avocat.
Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, solicitand in combaterea actiunii, probele cu inscrisuri, interogatoriu si martori, aceasta din urma proba pe aspectele referitoare la negocierile de achitare a onorariului si conditiile privind achitarea onorariului.
La termenul de judecata din 15.09.2006 instanta a dispus, in temeiul art.164 Cpr.civ., conexarea dosarului nr.5333/300/2006 la dosarul nr.5332/300/2006, avand in vedere ca intre cele doua dosare exista o stransa legatura de obiect, cauza si parti, fiind vorba de acelasi contract de asistenta juridica, partile fiind rude.
In sustinerea actiunii, reclamantele au solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si interogatoriul paratului si paratul, in combatere, probele cu inscrisuri si interogatoriul reclamantelor, probe incuviintate de instanta, in temeiul art.167 Cpr.civ., apreciind ca sunt pertinente si utile in solutionarea cauzei.
La termenul din 17.11.2006, instanta a procedat la administrarea probei cu inscrisuri, in cadrul careia reclamantele au depus trei rapoarte de expertiza tehnica extrajudiciara din 18.02.2005 efectuat de expertul A.M., din 12.11.2004 efectuat de expertul T.P., din 29.09.2006 de expertul C.P. in dosarul nr.4599/4/2006, obiectiuni formulate de expertul A.M. in dosarul nr.4599/4/2006 si paratul a depus interogatoriul administrat in dosarul nr.4599/4/2006 partilor adverse si o declaratie de martor si a probei cu interogatoriu in privinta paratului si reclamantei N.E.G., intrucat reclamanta N.M. a fost in imposibilitate de prezentare pentru a-i fi luat interogatoriul, din motive medicale, cum rezulta din adeverinta medicala depusa la dosar de aparatorul acesteia.
Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine ca in cele doua acte aditionale, s-a stabilit onorariul in suma fixa si procentuala, reprezentand onorariul de baza, care a fost achitat si o cota de 3,5% si respectiv, 7% din valoarea de circulatie a imobilului, acest procent fiind achitat numai in urma obtinerii unei sentinte favorabile.
In art.4 pct.1 din cele doua acte se prevede aspectul ca partile convin ca acestuia sa i se aplice dispozitiile Legii nr.51/1995 si ale profesiei de avocat.
Articolul 969 C.civ. instituie un pricipiu unanim potrivit caruia "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
Potrivit dispozitiilor art. 977 C.civ., intepretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor. Interpretarea contractului este operatia prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna, calificarea juridica a contractului aparand astfel ca un prim rezultat al interpretarii.
Nulitatea absoluta este acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice care ocrotesc un interes general, obstesc, edictate pentru incheierea sa valabila.
Instanta nu poate retine cauza de nulitate absoluta invocata de reclamante respectiv, clauza ilicita, potrivit careia paratul a incalcat statutul profesiei de avocat prin faptul ca a inserat in cuprinsul celor doua acte adtionale un pact "de quota litis", avand in vedere ca, la momentul incheierii celor doua acte, nu exista nicio dispozitie legala care sa interzica stipularea unui onorariu de avocat in procent.
Potrivit art.135 alin.1 din Statutul profesiei de avocat din 25.09.2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei la 13 ianuarie 2005 este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact "de quota litis", prin acesta intelegandu-se o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare. In conformitate cu alin.3 art.135 din Statut, onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.
Raportand modul de stabilire al onorariului in cota procentuala din cele doua acte aditionale la dispozitiile legale sus mentionate, instanta apreciaza ca, intr-adevar, partile au inserat un pact de quota litis, interzis de lege, ca urmare a aspectului ca onorariul de succes a fost stabilit la un procent din valoarea de circulatie a imobilului ce va rezulta in urma obtinerii unei sentinte favorabile deci in functie de rezultatul judiciar al cauzei.
Cu toate acestea, instanta nu poate retine nulitatea absoluta a celor doua acte in raport de existenta pactului de quota litis, avand in vedere dispozitiile art.15 alin.2 din Constitutia Romaniei dispozitii care consacra neretroactivitatea legii civile.
Astfel, in raport de data incheierii celor doua acte, 25.09.2002, si respectiv, 26.03.2004 instanta retine faptul ca dispozitiile art.135 alin.1 din Statutul profesiei de avocat invocate de reclamante nu sunt incidente in cauza, avand in vedere ca ele nu erau in vigoare la acel moment.
Mai mult decat atat, la data incheierii celor doua acte erau incidente dispozitiile art.94 alin.2 si 3 din acelasi statut, in vigoare la acel moment, prevedeau ca "onorariul se stabileste prin negociere", si respectiv, "avocatul nu este obligat sa justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul".
Nici imprejurarea invederata de reclamante, si recunoscuta in interogatoriul administrat, potrivit careia onorariul nu a fost achitat la sediul societatii de avocatura nu poate fi retinuta de instanta ca si cauza de nulitate absoluta, avand in vedere faptul ca nu exista nicio dispozitie legala care sa conditioneze achitarea acestuia intr-un anumit loc.
De asemenea, nici sustinerea ca paratul a semnat cele doua acte aditionale in nume propriu si nu ca si colaborator al societatii de avocatura la care activa nu este de natura sa atraga nulitatea absoluta a acestora, avand in vedere dispozitiile art.23 alin.1 lit.d din acelasi statut, in vigoare la acel moment, dispozitii care permit avocatului colaborator sa aibe clientela proprie. Faptul ca cele doua acte aditionale apar doua societati de avocatura distincte nu reprezinta o cauza care sa atraga nulitatea absoluta a acestora, avand in vedere ca nu exista un text de lege care sa conditioneze valabilitatea unui contract de asistenta juridica incheiat de un avocat colaborator de acordul prealabil al formei de organizare(societatea) in care isi desfasoara activitatea. Mai mult decat atat, reclamantele pierd din vedere imprejurarea ca cele doua acte aditionale au fost incheiate la o distanta de cca 2(doi) ani de zile, perioada in care puteau aparea diferite schimbari in legatura cu forma de organizare a activitatii paratului.
Imprejurarea ca cele doua acte nu au fost evidentiate in cuprinsul gestitunii societatilor de avocatura la care paratul a activat, nu este de natura sa atraga nulitatea absoluta a acestora, atitudinea paratului fata de societatile la care activa urmand a fi solutionata pe alte cai, intre acesta si respectivele societati.
Nici sustinerea acelorasi reclamante potrivit careia cele doua acte aditionale nu cuprind mentiunea expresa ca "prezentul act aditional face parte integranta din contractul de asistenta", nu poate fi retinuta de instanta ca argument pertinent menit sa atraga nulitatea absoluta a celor doua acte aditionale, avand in vedere ca aceasta mentiune a fost precizata in chiar titlul celor doua acte, respectiv ca ele reprezinta "acte aditionale la contractul de asitenta juridica nr.261421/25.09.2002". Avand in vedere ca cele doua acte au fost semnate de reclamante este evident ca au inteles continutul acestora si au fost de acord cu acesta, actele reflectand in intregime vointa lor.
Nici imprejurarea ca paratul nu le-a mai reprezentat in instanta, desi se angajase atat prin contractul de asistenta juridica cat si prin cele doua acte aditionale, nu constituie o cauza legala care sa atraga nulitatea absoluta a acestora. Practic, in aceasta situatie reclamantele au la indemana alte instrumente juridice, apte sa atraga raspunderea paratului.
Eventuala lipsa de atentie a reclamantelor la incheierea actelor aditionale si la cunoasterea cuprinsului juridic al acestora nu poate fi un argument suficient pentru admiterea cererilor lor, intrucat nimeni nu isi poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia juridica a unui drept.
In raport de cele retinute anterior, instanta, in baza art.1169 C.civ. coroborat cu art.969 C.civ. , art.94 alin.2 si 3 si art.23 alin.1 lit.d din Statutul profesiei de avocat va respinge atat actiunea formulata de N.M. cat si actiunea conexa formulata de N.G. in contradictoriu cu paratul F. Ghe., ca neintemeiate.
Avand in vedere ca actiunea reclamantelor a fost respinsa, fiind astfel retinuta culpa procesuala a acestora in declansarea prezentului litigiu, instanta, in baza art.274 C.proc.civ. va respinge cererea lor de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
In baza art.274 C.proc.civ. va lua act ca paratul nu solicita cheltuieli de judecata.